5,162 matches
-
pe cea universitară ca profesor la Universitatea din Geneva. partea a III-a târându-ne spre libertate valeria Capitolul 1 ATROCE PĂTIMIRI 1. STEINHARDT, LOCUITOR DIN NON-A - Lumea lui non-A. Michel Foucault este cel care observă cum epistema postmodernă s-a reconfigurat într-o polifonie a diferențelor care aproape că nu mai acceptă dialogul. Cu postmodernii se întâmplă un dezmăț al disipărilor. Legitimarea fără opreliște a diversităților devine deconcertantă. Periferiile cer toate loc central. Cu postmodernii asistăm la o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Omul fără însușiri al lui Musil stă mărturie. Sau omul recent al lui Patapievici. Ultimul om, cum a fost el numit de Foucault, este unul pentru care funcționează perfect formula nietzscheană dumnezeu a murit. Nu-i de mirare că omul postmodern și-a reinventat zeii. El crede acum în consum pantagruelic, în succese fulgurante, în aparență, și într-un eu cât mai pântecos. Să nu ai astfel de preferințe ar însemna să fii un Ion Anapoda, după formula plină de umor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Asta și pentru că imaginea secundă, aparența, a devenit idolatrizantă. Important a devenit ceea ce apare, nu ceea ce este. Jocul sofisticat al luminii dirijate profesionist pe secvențe alese cu grijă, induce în mase iluzii optice care hrănesc vanități și creează mituri. Societatea postmodernă nu este deci eliberată de vrajă deși se vrea rațională. Efortul multor gânditori tocmai spre dezvrăjirea lumii converge deși tot intelectualilor li se reproșează, firește de alți intelectuali, tendința de a construi mituri ideologizante care duc omenirea în prăpastie. Alt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Altfel ai relua vechea dramă. Viața e scurtă și unică. Ea își fixează rădăcini în cele mai aspre condiții. Țâșnește și crește căutând resursele vitale. 2. DINCOLO DE ÎNGERI ȘI DE DRACI, ȚARA UNDE AR VREA SĂ TRĂIASCĂ - MIHAELA MIROIU - Cetățeni postmoderni ai unei țări premoderne. Titlu nietzschean - dincolo de magie și de mistică, dincolo de credințe și de habitudini culturale, direct în fapte, dar nu în orice fapte ci în cele care răsfrâng politicul și eticul deopotrivă. Și nu orice politic, ci cel
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a trecut de la autobiografie la CV, de la cenzură la libertate, de la catedra de CSP la catedra de filosofie? Ce-i e dat țării acesteia și de ce? O carte de publicistică, însă cu o tematică focusată pe rolul nostru de cetățeni postmoderni ai unei țări încă premoderne. O politoloagă privind spre lumea românească fără ochelari de protecție, frust, descoperă celor ce vor să vadă, traiectoria unei lumi ce se îndreaptă târâș-grăpiș dinspre lumea totalitară spre lumea liberă. Are șansa de a trăi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în forme inedite, numai bune să primenească mentalul nostru receptiv. „Sfârșitul lumii” poate fi luată drept o carte bizară și prin îngrămădirea aproape aiuritoare de conținuturi polifonice, și prin subiect și prin ineditul construcției. Te afli în fața unui produs românesc postmodern, o carte careși conține și câteva cronici literare și deci o carte care se construiește uneori anulându-se, deși referințele pozitive le întrec pe cele negative, dar și o carte care își conține cu autoironie, promovarea. Putem spune deci că
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de Tudor Călin Zarojanu. Cronică a lansării ciudatei cărți la Observatorul astronomic din București după un „minuțios și meseriaș plan de marketing”, scrisă de... Gabriela Simion. Cronica lui Nicolae Manolescu vine să desființeze cheful de a considera cartea vreun roman postmodern, ori textualist, ori roman colaj; cartea, este, să ne fie clar, altceva. Și nu este nici horror. Cronica lui Dan Silviu Boerescu califică romanul drept inepție, pseudoexperiment și pseudoliteratură. Tu cititorule n-ai decât să o iei cum îți place
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
doar cu citate savante (sau mai puțin savante), totdeauna însă cu multe trimiteri și date statistice. Demonstrația se vrea impecabil științifică. Este viu preocupat de viitorul României în tranziție. Format de catedrele de marxism-leninism, care acum se numesc, în terminologie postmodernă, de politologie, el știe că referințele americane fac, după 1989, cea mai bună impresie. Operația cosmetică este doar de ochii lumii, deoarece schema de bază rămâne tot cea veche, dogmatică, marxistă. Ceea ce se vede cu ochiul liber și prin faptul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de Blaga, enfin, la "raison contradictoire" que, sous l'influence d'Edgar Morin, propose récemment Jean-Jacques Wunenburger. În aceeași serie, au mai apărut: • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Abbey, apărut în anul 1975, i-a inspirat pe mulți dintre fondatorii organizațiilor ecologiste radicale. Așa a apărut și cunoscuta organizație Earth First! Mai trebuie adăugate diversele infuzii religioase orientale, în special hinduismul sau budismul, precum și noile tendințe din cultura postmodernă. Oricum, privit sub această condiție, ecologismul face parte din opoziția față de establishment, fiind în acest sens animat de un instinct ideologic de tip revoluționar, care se opune ordinii economice și sociale dominante 355. Teoreticienii radicali propun o agendă de acțiuni
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
culoare au verzii din România?", în Sfera Politicii, anul XII, nr. 108, 2004. Stoenescu, Constantin, "Convenția de la Aarhus și politica formelor fără fond", în Sfera Politicii, anul XIII, nr. 115, 2005. Stoenescu, Constantin, "Was the Modern Cosmopolis Transformed into a Postmodern Global Village?", în Mihaela Pop (ed.), Values of the Human Person - Contemporary Challenges, The University of Bucharest, The Council for Research in Values and Philosophy, Washington, 2013. Stoenescu, Constantin, "Sensuri etice ale metaforei lanțul iubirii", în Marin Bălan, Valentin Mureșan
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității, Dan Gabriel Sîmbotin • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
funcțiilor limbajului în discursul unui regim totalitar, Dumitru Irimia considera că funcția relevantă în limbajul publicistic este funcția conativă. Ideea Paulei Diaconescu, din 1974, privind relevanța funcției fatice este reluată și susținută de Stelian Dumistrăcel, cu argumente solide, în perioada postmodernă a culturii românești. Urmând tradiția studiilor lui Malinowski precum și ideea funcției de apel din modelul lingvistic al lui K. Bühler, profesorul ieșean este de părere că funcția fatică nu poate fi redusă la simpla verificare a canalului: ,,suntem destul de departe
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
omniprezentă, asociindu-se numeroaselor tehnici de intervenție. Această constantă indică o adevărată supremație a informaticii, autoritatea exercitată prin intermediul calculatorului. Metafora-titlu produce în sistemul conceptual o breșă, o delimitare necesară a unui tipar cognitiv clasic, în opoziție cu un tipar cognitiv postmodern. O dată delimitate, aceste tipare cognitive cunosc numeroase dezvoltări care funcționează, la rândul lor în corelație cu alte tipuri de constructe metaforice. Capitolul V Tipare preconceptuale în metafora medicală Schlanger menționa faptul că metaforele specializate "au densitate culturală și istorie" (J.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
filozofice, fenomen ce se produce cu precădere, în științele sociale. Termenii filozofici pot pierde specializarea și prin densitatea terminologică slabă în uzaj: consecință, concluzie, gândire, aptitudine, opinie, ordine, mod etc. Termeni precum: real, realitate etc. și-a pierdut în etapa postmodernă de evoluție a gândirii umane, caracteristica filozofic, sub presiunea limbajului media, unde circulă cu numeroase sensuri ambigue, golite de substanța originară a filozofiei platoniciene. Termenul echivoc (lat. aequus "egal"+ vox "voce") - în filozofia logică/ epistemologie este utilizat cu accepțiunea de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care ne gândim, mult prizați, aruncă În aer normele tradiționale, valorile dominante (munca, studiile, identificarea cu instituția, perseverența, respectul pentru alții), iar scena socială Încurajează acest tip de abordare. Eroii tranziției sparg tiparul tradițional, și așa fragmentat, propun un demers postmodern de o factură aparte. Cercetătorii care studiază relația dintre personalitate și comportamentul social pun accentul pe dimensiunea acțională a personalității, acreditând ideea că „personalitatea” nu este o proprietate a individului, ci un „construct social”, o emanație a contextului și discursului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sustenabilitate Cuprins Cuvânt-înainte / 7 Capitolul 1. Incursiune în istoria practicilor responsabile de muncă / 13 1.1. Paradigme fundamentale pentru definirea responsabilității sociale corporative / 14 1.2. Instituționalizarea problemelor sociale ale mediului de afaceri capitalist / 17 1.3. Teoreticieni și teorii postmoderne / 24 Capitolul 2. Globalizarea, provocare sau resemnare? / 29 2.1. Cauze și efecte în lumea globalizată / 29 2.2. Globalizarea economică / 32 2.3. Globalizarea politică. Dezvoltarea instituțiilor de guvernare supranațională / 39 2.4. Globalizarea culturală / 47 2.5. Economia
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
imigrarea, moda, educația. Toate acestea, dar mai ales marile companii transnaționale și instituțiile internaționale au comprimat spațiul și timpul apropiind și/sau îndepărtând oamenii între ei și pe toți aceștia de natură. Capitolul 3 l-am dedicat Filozofiei afacerilor etice postmoderne. Începând cu primele decenii ale sec. XX lumea a pornit în căutarea unor valori morale comune pentru problemele comune ale globului. Etica afacerilor înglobează ansamblul de norme, principii de comportament, precum și judecățile de valoare morală referitoare la organizațiile și oamenii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
conceptului și practicilor responsabile social Din considerente de facilitare a expunerii cadrului responsabilității sociale corporative, am schematizat evoluția în timp a surselor istorice în patru stadii cronologice: etapa religios-arhaică, etapa precapitalistă, cea a mediului de afaceri capitalist și ultima, cea postmodernă, de instituționalizare a afacerilor etice. 1.1.1. Etapa religios-arhaică După cum foarte bine a scris Platon, nu suntem născuți numai pentru noi înșine, ci o parte din ființa noastră o revendică patria, o parte prietenii și, după cum socotesc stoicii, cele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
este recunoscută pe toate continentele prin rezultatele obținute de cei care activează în cadrul lor, pentru credința și speranța pe care le-o insuflă beneficiarilor lor și pentru implicarea și suportul pentru cauzele umane în general. 1.3. Teoreticieni și teorii postmoderne Începând cu anii 1950, responsabilitatea socială corporativă își lărgește aria de interes devenind subiect special de cercetare și aplicație pentru practicieni din domeniul legislativ, politic, economic, dar și pentru mediul academic. În Marea Britanie sunt citați, ca inițiatori în domeniu, Merrick
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
strâns corelate decât par la prima vedere. Prin urmare, important este nu să ne angajăm în direcția relevării și teoretizării incompatibilității, ci să "citim" corect liniile de evoluție. 2.3.1. Stat vs. instituții internaționale și corporații. Suveranitate și jurisprudență postmodernă Dar nu există nimic în instituțiile formale care să poată garanta că societatea care se bazează pe ele va continua să aprecieze valorile culturale (...). Lucrurile stau exact invers: individualismul, pluralismul și toleranța încorporate în instituțiile formale tind să încurajeze diversitatea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
spirituală generată de noile mijloace de comunicare este uriașă. Beneficiile digitalizării sunt incontestabile în proliferarea economiei bazate pe cunoaștere și în generarea de instrumente specifice acesteia, "instrumentele k" (K de la knowledge, care se traduce, din limba engleză, prin cunoștințe). Societatea postmodernă are plusurile și minusurile ei, dar aceste minusuri nu pot fi asociate cu informatizarea lumii. Digitalizarea, în sine, este o creație umană fascinantă, și nu neapărat pentru că fascinează, ci pentru că extinde capabilitățile umane peste orice limită atinsă până acum. Problematice
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
naționaliste. Și uneori chiar paradoxale, de exemplu angajarea unor televiziuni prin cablu de către proprietarii companiilor multinaționale în resuscitarea "mândriei de a fi român!". Cultura unui popor este determinantă în menținerea identității și a conștiinței de sine. În epoca modernă și postmodernă, conștiința pare a fi prima vizată de "hibridizare" și "mutații" globale. În războiul cultural și cognitiv postmodern, "zestrea culturală" a națiunii rămâne lestul care asigură stabilitatea și direcția ei de mers. Este aspectul definitoriu al unui popor, aflat într-o
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
resuscitarea "mândriei de a fi român!". Cultura unui popor este determinantă în menținerea identității și a conștiinței de sine. În epoca modernă și postmodernă, conștiința pare a fi prima vizată de "hibridizare" și "mutații" globale. În războiul cultural și cognitiv postmodern, "zestrea culturală" a națiunii rămâne lestul care asigură stabilitatea și direcția ei de mers. Este aspectul definitoriu al unui popor, aflat într-o permanentă re/facere, dar în cadrele sale proprii de referință. Ca forță organică a unei nații, cultura
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
se poziționează (iii) teorii care subliniază relativismul eticii, starea efectivă, factuală a eticii generată de diferențele mari între practicile morale și valorile mai mult sau mai puțin diferite de la o cultură la alta. 3.1.1. Scheme conceptuale moderne și postmoderne despre etică Etica postmodernă a afacerilor se află la intersecția între două curente largi: teoriile teleologice și cele deontologice. Această afirmație nu postulează echidistanța eticismului postmodern, ci doar limitele între care acesta este poziționat. Teoriile teleologice constituie cadrul convențional pentru
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]