4,565 matches
-
scriere care a separat deconstructivismul de linia generată de modernism și postmodernism a fost lucrarea "Complexitate și contradicție în arhitectură" de Robert Venturi (în original, "Complexity and Contradiction in architecture") publicată în 1966. Fiind simultan un punct important atît pentru postmodernism cît și pentru deconstructivism, Venturi aduce argumente în "Complexity and Contradiction" împotriva purității, clarității și, mai ales, a simplismului generat de modernism. Datorită publicării acestei lucrări, funcționalismul și raționalismul, cele două curente majore ale modernismului, au fost puse "la zid
Deconstructivism () [Corola-website/Science/303099_a_304428]
-
El observă însă și că, după al Doilea Război Mondial, puterea de simbol a lui Lincoln și-a pierdut din relevanță, și că acest „erou ce pălește este simptomatic pentru lenta dispariție a încrederii în măreția națională”. El sugera că postmodernismul și multiculturalismul au diluat din conceptul de măreție.
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
prima parte. Nu există nici o legătură spațialo-temporală sau tematică între ele; textele joacă mai degrabă rolul de sateliți ficționali ai operei. În Sinuciderea se simte preocuparea pentru compoziție, în aceeași proză existând stiluri diferite, clar delimitate. Se poate vorbi de postmodernism prin tehnica fragmentării, prin nonsensul unor situații (care amintesc de Urmuz), prin personaje care se dezumanizează. În punctul de origine al Sinuciderii nu se află nici o experiență tare care să vrea să urce mai sus de ceea ce se vede, ci
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
Lăzărescu a înlocuit modernismul clădirii originale, realizat în materiale de calitate, cu elemente realizate în materiale sărace, pseudo-clasicizante, tipice anilor în care s-a construit și Casa Poporului sau Victoria Socialismului, iar în Europa de vest era în plin triumf postmodernismul istoricizant. Capacitatea sălilor a fost parțial mărită (prin îndesirea scaunelor, așa cum s-a întâmplat și la Sala Palatului) și au apărut spațiile intermediare cu galerii de artă și cele "interstițiale" cu Lăptăria lui Enache sau terasa "La motoare". Remodelarea din
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
sale science fiction sunt interzise de o SUA totalitară, sclavă a unui Richard Nixon posedat de diavol. Alte apariții ficționale post-mortem ale lui Dick includ: Puțini alți scriitori de ficțiune au avut un impact asupra filozofiei contemporane ca și Dick. Postmodernismul său a fost observat de filozofi ca Jean Baudrillard, Fredric Jameson și Slavoj Žižek. Žižek este recunoscut că ultilizează povestirile lui Dick pentru a sublinia ideile lui Jacques Lacan. Jean Baudrillard oferă următoarea interpretare: E suprareal. E un univers al
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
în analiza critică a politicii românești și emisiuni culturale și de dezbatere politică la televiziune: TVR, ProTV, Realitatea TV, Antena 1 și la televiziuni locale (Hunedoara, Iași, Craiova). Este autoarea primei lucrări românești de filosofie feministă și de critică a postmodernismului filosofic din perspectiva feministă în 1995 - "Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană""." În această lucrare, Mihaela Miroiu analizează „alianța și mezalianța” între feminism și filosofie, inclusiv în filosofia românească, argumentând în favoarea reevaluării filosofice a femininului și femeiescului (inclusiv prin
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
a dezvoltat dintr-o simplă activitate academică orientată spre lectura și recepția scrierilor fenomenologice elementare deschizând cercetări de amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și urbanismul, psihiatria sau antropologia. Fenomenologii din Cluj au susținut fondarea "Societății române de fenomenologie" (SRF) și au fondat "Asociația română de cercetători francofoni în științele umane" (ARCHES
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
Postmodernismul s-a declanșat în literatura română în a doua jumătate a anilor șaizeci și continuă să existe până în zilele noastre. Problematica delimitării acestui curent, recunoscut pentru dificultatea de a primi o definiție unică, implică nevoia de raportare la o direcție
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
dezvoltată organic, în perioada interbelică, a urmat epoca neagră a proletcultismului, când au fost scrise foarte puține opere literare de valoare. În anii 1960, tradiția modernistă a fost reînnodată prin apariția unui curent denumit de Mircea Cărtărescu în studiul său, „Postmodernism românesc”, tardo-modernism, iar în alte surse, neo-modernism. Excepție făceau prozatorii din grupul Școlii de la Târgoviște (Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olăreanu, Tudor Țopa), cei din grupul oniric( Dumitru Țepeneag sau Leonid Dimov) sau marele poet Mircea Ivănescu. Prima izbucnire
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
colajul, jocurile de limbaj. În fond, tipologia postmodernă s-ar putea defini tocmai prin lipsa unei tipologii riguroase, prin extremă mobilitate și amestec voit al genurilor. Este greu, dacă nu imposibil, de împăcat punctele de vedere ale teoreticienilor asupra dimensiunii postmodernismului și mai cu seamă de a o sintetiza în doar câteva principii. Căci zonele în care liniile ce desenează hărți atât de diferite, se intersectează, nu sunt prea numeroase. Iată totuși câteva puncte de vedere ale unora dintre cei mai
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
sintetiza în doar câteva principii. Căci zonele în care liniile ce desenează hărți atât de diferite, se intersectează, nu sunt prea numeroase. Iată totuși câteva puncte de vedere ale unora dintre cei mai autorizați comentatori români ai fenomenului. În proză, postmodernismul presupune textualism, un mod de a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă; predilecția pentru fragment și o nouă relație cu cititorul, afirmă Eugen Simion. Poezia postmodernă - consideră Nicolae Manolescu - își împrumută criteriul poeticului din aceea
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
cu adevărat o nouă poezie, așa cum inventase epoca modernă. Monica Spiridon îl consideră în schimb doar un mit cultural și nimic altceva. Mircea Cărtărescu, dimpotrivă, accentuează latura autobiografică, realistă, orală și prozaizantă a curentului. Ion Bogdan Lefter evidențiază legăturile dintre postmodernism și experimentul literar românesc din anii '60-'70. Pe lângă toate acestea postmodenismul mai înseamnă joc, combinație, ironie, retorică, eliberarea fanteziei și împrumutarea limbajului familiar, dar și ingenioase construcții din „prefabricate”. Iar lista trăsăturilor ar putea fi amplificată. S-a remarcat
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
autorii de limbă română de [[Republica Moldova|peste Prut]], îndeosebi în poezie. Nume mai cunoscute sunt: [[Valeriu Matei]], [[Nicolae Popa]], [[Lorina Bălteanu]], [[Emilian Galaicu-Păun]], [[Nicolae Leahu]], [[Vasile Gârneț]], [[Eugen Cioclea]], Călina Trifan, [[Maria Șlehațchi|Maria Șleahtițchi]], [[Andrei Țurcanu]]. După [[Nicolae Leahu]]: Postmodernismul este un curent literar ce se manifestă în literatura română aproximativ din anii 80 ai secolului trecut, aspirînd să depășească (neo)modernismul prin asumarea și regîndirea simultană a relației cu tradiția în cea mai largă accepție a acesteia. În felul
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
de cultură. Numeroasele procedee ale intertextualității, utilizate de obicei cu o intenție ironică sau ludică, au și o necesară funcție ornamentală, de compensare a metaforei, înlocuită de metonimie ca figură dominantă a paradigmei moderniste. Recuperînd stilurile vechi și convențiile cestora, postmodernismul dialoghează cu trecutul cultural pe care, spre deosebire de moderniști, nu-l găsește secătuit de resurse, extenuat, ci suficient de util pentru a fi recondiționat și reintegrat unei viziuni care-l reabilitează ca fapt de experiență încheiată, de istorie și de memorie
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
care, spre deosebire de moderniști, nu-l găsește secătuit de resurse, extenuat, ci suficient de util pentru a fi recondiționat și reintegrat unei viziuni care-l reabilitează ca fapt de experiență încheiată, de istorie și de memorie. [[Categorie:Curente în literatura română|Postmodernism]] [[Categorie:Literatură postmodernă după naționalitate|Români]]
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
de mecanismele economiei capitaliste, adică de performanța și rentabilitatea, indicatori ai acestei economii." A fost remarcată descrierea modernității tendențiale ca o modernitate mozaicată: ,...the sociologist Constantin Schifirnet called «mosaic modernity», a fusion of a socio-economic and cultural pre-modernism, modernism and postmodernism”. Prin modernitatea tendențială se propune o înțelegere a modernității în spații în care ritmul de modernizare culturală și politică este mai rapid decât evoluția economiei. Este menționată descrierea modernitții: ,This represents a transition from a traditionalist society to a modern
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
septembrie 1949, în localitatea Soloneț, județul Suceava. După absolvirea Liceului "Ștefan cel Mare" din Suceava, în 1967, urmează cursurile Facultății de Filosofie - secția "Sociologie" - de la Universitatea din București (1967 - 1971). Este "doctor în sociologie" al Universității din București cu teza "Postmodernismul românesc și circulația elitelor în context postdecembrist" (1999). Funcționează ca sociolog la diferite întreprinderi din Timișoara, între anii 1971 și 1985, cercetător științific (la Centrul de Igienă și Sănătate Publică din orașul de pe Bega, între anii 1985 și 1993), inspector
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
Făget, mai 2001 — "Premiul „Relații Culturale”", Uniunea Scriitorilor din R. Moldova — "Diplomă de onoare", Societatea Română de Radiodifuziune — "Premiul cultural „Gh. Bulic”", S.L.A Uzdin (Iugoslavia) - pentru contribuția la promovarea și afirmarea valorilor românești — Premiul pentru eseu, vol. "Elitism și Postmodernism", acordat de "Societatea Scriitorilor Bucovineni", mai, Suceava; Salonul de Carte (Iași, octombrie, 1999); SNC — Chișinău, septembrie 2000 — Diplomă specială (Casa de editură "Sedona"), 19 iulie 2000 — diplomă - Reuniunea scriitorilor Români din Cernăuți, 2-3 septembrie Premiul pentru eseistică, Fundația Culturală a
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
cu obiectivitate „fenomenul Nichita Stănescu”, cu multă eleganță, ori cu deosebită prudență, respingând contestatarii unuia dintre cei mai valoroși militanți antiproletcultiști, respingând contestatarii celui mai important ctitor al mișcării paradoxismului, arătând că „noua ideologie literară s-a înverșunat, sub flamura postmodernismului, contra bătrânilor șaizeciști“, „vituperând chiar proletcultic“, „inchizitorii de modă nouă“ ce excelează „în rescrierea biografiilor“, criticul Adrian Dinu Rachieru conchide — parcă din imediata vecinătate a unui Maiorescu profețind lui Eminescu, în 1889 —, în cel mai firesc dintre chipuri: „Suntem convinși
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
unui fenomen literar, iar, propriu-zis metodologic, un dicționar critic și o selecție «de gust». Așadar, o muncă enormă, de autor, care presupune mai multe calități, între care prevalează, pe lângă entuziasm, deocamdată atipic pentru români, aceea de critic literar.” • "ELITISM ȘI POSTMODERNISM" (1999; 2000) „O foarte doctă carte despre elitism / postmodernism (postmodernitate) ne oferă criticul și istoricul literar Adrian Dinu Rachieru. Meritul ei fundamental este de a ne da întregul tablou fenomenologic al avatarurilor postmodernismului care se vrea curent de idei, paradigmă
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
și o selecție «de gust». Așadar, o muncă enormă, de autor, care presupune mai multe calități, între care prevalează, pe lângă entuziasm, deocamdată atipic pentru români, aceea de critic literar.” • "ELITISM ȘI POSTMODERNISM" (1999; 2000) „O foarte doctă carte despre elitism / postmodernism (postmodernitate) ne oferă criticul și istoricul literar Adrian Dinu Rachieru. Meritul ei fundamental este de a ne da întregul tablou fenomenologic al avatarurilor postmodernismului care se vrea curent de idei, paradigmă, epistemă. Sunt expuse "toate" datele problemei și sunt date
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
români, aceea de critic literar.” • "ELITISM ȘI POSTMODERNISM" (1999; 2000) „O foarte doctă carte despre elitism / postmodernism (postmodernitate) ne oferă criticul și istoricul literar Adrian Dinu Rachieru. Meritul ei fundamental este de a ne da întregul tablou fenomenologic al avatarurilor postmodernismului care se vrea curent de idei, paradigmă, epistemă. Sunt expuse "toate" datele problemei și sunt date pe față - ca să zicem așa - "toate" cărțile. Demersul exegetic urmărește alfabetizarea, introducerea în temă, dar și implicarea cititorului în analiza fenomenului și dezvăluirea esenței
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
inteligent, talentat, un om fără îndoială cultivat, pentru al cărui scris nutresc o stimă deosebită. Nu pot să înțeleg însă ce i-a trebuit să facă o asemenea carte care prea seamănă cu un "Dictionnaire des idées reçues".” (Radu Voinescu, "Postmodernismul - nec plus ultra", în "Luceafărul", nr. 2/19 ian. 2000)· • "NICHITA STĂNESCU - UN IDOL FALS?" ("Princeps Edit", Iași, 2006) „Meritul principal al demersului întreprins de Adrian Dinu Rachieru vine de acolo că încearcă o explicare "la rece", deși nu lipsită
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
din țară și din străinătate; publică, de asemenea, interviuri și eseuri în presa culturală. Iulian Boldea, "Metamorfozele textului", Târgu-Mureș, Ed. Ardealul, 1996, p. 54-56; Petru Poantă, "Dicționar de poeți. Clujul contemporan", Cluj, Ed. Clusium, 1999, p. 141-143; Octavian Soviany, "Textualism, postmodernism, apocaliptic", Constanța, Ed. Pontica, 2000, p. 139-142; Ion Bogdan Lefter, "Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar bio-bibliografic", vol. III, Pitești, Ed. Paralela 45, 2001, p. 27-28; Ion Pop, "Viață și texte", Cluj, Ed. Dacia, 2001, p. 292-295; Geo Vasile
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
simplu, liniar al microromanului îi permite lui Capote să-și rafineze stilul caracteristic minimalist, într-o formă vie și proaspătă, care i-a adus un succes masiv la cri-tică și public. Raportat la curentul literar, „Mic dejun la Tiffany” aparține postmodernismului („termen folosit într-un sens foarte larg «și adesea confuz» pentru a desemna o categorie amplă de fenomene culturale și a indica o îndepărtare, inițiată în jurul lui 1960, de cultura elitistă a modernismului, în direcția unei abordări eclectice și populiste
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]