5,689 matches
-
numește un comitet de ajutorare, astfel compus: Mitropolitul primat Iosif Gheorghian, prințul Dimitrie Ghica, președintele Senatului, generalul D. Lecca, președintele Camerei, Ion Câmpineanu, primarul Capitalei, senatorii și deputații din Botoșani, prefectul, primarul și președintele tribunalului din localitate. Dar ziarele opozante protestează fiindcă din acest comitet lipsesc membrii opoziției. Ziarele de toate părerile deschid și ele liste de subscripție. Iată sumele adunate în vreo 10 zile de principalele ziare. l’Indépendance Roumaine, 7 487 lei; Voința națională, 3 349 lei; România, 1
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
profesor de clinică medicală. În același an, o altă lege numea pe doctorul Victor Babeș profesor de patologie experimentală și cap al Institutului de Bacteriologie. Doctorii bucureșteni, profesori la Facultatea de Medicină, cei mai mulți liberali, se revoltară. În fruntea celor cari protestau, cel mai violent, cel mai furtunos, era doctorul Gr. Romniceanu. În Parlament, doctorii liberali au făcut proiectelor de lege o îndârjită opoziție, dar fără nici un succes. De altfel, întreaga opinie publică aproba măsura care dota facultatea noastră de medicină cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a fost acuzat că a furat un ceasornic de la un ofițer. În Cameră, debutantul Nicu Filipescu a strigat în mijlocul vijeliei: — Nu mai putem tolera ca pe banca ministerială să stea hoții de ceasornice. Ceilalți miniștri s-au sculat furioși și protestând, iar Radu Mihai a ieșit din incintă. Dar în toiul celui mai asurzitor scandal erau și izbucniri de hohote de râs. Într-una din aceste ședințe neuitate pentru cine a fost martor vorbea de putatul de Vlașca, Vasile Epurescu. Epurescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Muzeu, niște muscali scopiți destul de bogați, sunt uciși în Calea Moșilor. Poliția lui Radu Mihai nu poate descoperi pe autori. Dar trei nenorociți, printre care unul anume Vacă sunt arestați, anchetați, torturați și osândiți la ocnă pe viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența lor, însă, cu toată lipsa de probe, preveniții sunt condamnați. Douăzeci de ani mai târziu, pe o noapte de iarnă vijelioasă, preotul de la Obor este deșteptat prin bătăi grăbite în poartă. Preotul se deșteaptă, își trage pantalonii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
curățirea latrinelor care-și avea sediul în strada Academiei, în casele Carapatti. (Id., ibid.) Pagina 127 Variantă mai detaliată: În sala Orfeu, care se afla în dosul Palatului Regal, pe strada Câmpineanu, se ține o întrunire publică spre a se protesta împotriva guvernului și a arestării lui Gheorghe Panu, ales deputat al Iașilor. Precum am spus mai-nainte, Gheorghe Panu fugise la Paris spre a scăpa de detențiune în urma osândirii lui pentru articolul Omul periculos. De îndată ce a fost ales deputat de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lanțuri și am ucis membrele trupului Său mistic! - Oh, Saule, fratele meu - i-ar fi răspuns Petru - și prin asta Îl recunosc!... mereu a fost așa. Tu nu cunoști istoria mea. Eu am fost mult mai rău decât tine. - Paul protestează. - Nu, nu, frate Saul, tu, cel puțin, nu ai fost niciodată un laș, nu - cu adevărat. Dar eu, care am fost ales de El ca prietenul cel mai apropiat, preferat și remarcat în orice împrejurare; eu, care trei ani am
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
devină principiu de unire, dacă păstrăm resentimentele împotriva vreunuia dintre membrii Săi. Sf. Toma de Aquino (+1274) vedea împărtășirea sacrilegă ca pe o minciună. Și asta pentru că, apropiindu-ne de Cristos ca să-l primim în Sf. Împărtășanie, prin atitudinea noastră, protestăm împotriva unirii cu El. Dacă suntem în stare de păcat grav, adică ne-am îndepărtat de Cristos, apropierea noastră de El nu e decât o minciună. Tot astfel, în proporțiile cuvenite, a ne apropia de Cristos, voind să realizăm unirea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
se dorește așa ceva, nu avem decât să scădem în fiecare an finanțarea, așa cum se preconizează în acest an. Rezultatul este garantat în următorii doi ani. Acestea și multe altele sunt motivele pentru care cadrele didactice și studenții Facultății de Fizică protestează împotriva modului în care este finanțat învățământul, în general, și învățământul în domeniul științe, în special, de către cei care au pe mână visteria țării. În numele colectivului academic al Facultății de Fizică, Decan, Prof. dr. M. Toma i) PROTOCOL DE COLABORARE
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
lui Brătianu nu convenea Rusiei și că dacă România va pierde Basarabia, aceasta va fi din cauză că are un guvern roșu care e suspect în Rusia monarhică. Kogălniceanu a răspuns recunoscând că bazele armistițiului sunt jignitoare pentru România, arătând că a protestat contra acestor baze în ceea ce privește România. O pasionată discuțiune se încinge în Senat și, de astă dată Dimitrie Ghica, ca și Vasile Boerescu și Epureanu, susținând că guvernul a lucrat greșit, a propus următoarea moțiune de blam: „în urma interpelațiunii prințului Dimitrie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fapta Rusiei care răpea pământul unui popor ce-i salvase la Plevna onoarea militară, face cele mai largi propuneri României: îi oferă mari despăgubiri bănești, îi oferă o cât mai mare compensațiune teritorială în Bulgaria, numai să renunțe de a protesta în contra răpirii celor 3 județe basarabene. Bineînțeles, toată opinia publică, ca și guvernul, resping aceste oferte nedemne.* Notele marcate cu asterisc se referă la variante de text rezultate din colaționarea acestuia cu versiunea inițială a amintirilor apărute în cotidianul Adevărul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
263 (Addenda, I). Dar Anglia face febril pregătiri de război. Rusia, pe de o parte, refuză să supună Tratatul de la San Stefano ratificării unui congres european, iar pe de altă parte concentrează trupe numeroase către Galipoli, Bosfor și Dardanele. Anglia protestează energic și amenință să intre în acțiune. în luna martie, Camera votează legea prezintată de ministrul Justiției, Eugeniu Stătescu, prin care se desființa clauza penală la contractele în bani. Trupa de operetă franceză Keller trece să joace la Teatrul Național
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
externă se încordează. Austria nu poate vedea cu ochi buni întărirea prea mare a Rusiei în Pen in sula Balcanică, pe de altă parte Anglia pune cu hotărâre piciorul în prag și-și trimite flota în Marea de Marmara. Rusia protestează și cere Angliei să-și retragă flota afară din Dardanele. Anglia amenință că nu va veni la congres, apoi sunt semne că, în acest caz, Franța și Italia o vor urma. Răspunsul cu un ton luat de sus al cancelarului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de a și înjosi astfel elevii, dar, mai ales, fiindcă se găseau studenți cari se lăsau pedepsiți în felul acesta. Da, studenți universitari aveau lașitatea de a se așeza pe genunchi, în fața colegilor lor, iar ceilalți studenți tolerau fără să protesteze. Mai este încă ceva de notat, anume că, pe portița pe care au pătruns ideile socialiste în facultate a pătruns și sentimentul demnității și spiritul de revoltă. Într-o bună zi, studenții au înțeles să nu mai tolereze acest tratament
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
I. M. Iancovescu-Smeurat, Vasile Cârlova, Constantin Bacalbașa, Emil Frunzescu, Theodor Canari, Ghica-Simionescu, Const. Iliescu“ Din acești 7 studenți au murit 4. Astăzi, la 1927, mai trăiesc doi: Emil Frunzescu, avocat, șeful stenografilor Senatului și autorul acestor rânduri. Legația austro-ungară a protestat energic pe lângă guvern, cerând să se ia măsuri împotriva studenților cari au semnat protesturile împotriva faptelor de la Cluj. Imediat, ministrul Instrucțiunii a cerut rectoratului ca studenții vinovați să fie eliminați din Universitate. în capul semnatarilor celorlalte manifeste eream eu. De
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rus își propune reținerea părmânturilor restituate fără să îndeplinească condițiunile sub care au fost restituate. Primul plenipotențiar al Engliterei cere pentru o situațiune așa de gravă toată solicitudinea înaltei Adunări. Lordul Beaconsfield deplânge ingerența aceasta în Tratatul de la Paris și protestează contra ei, fără să se preocupe dacă schimbul este sancționat sau nu de posesorul actual. Ceilalți semnatari ai Tratatului de la Paris, declinând orice intervențiune în această afacere, primul plenipotențiar al Marii Britanii n-ar putea să povățuiască pe guvernul Reginei să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
schimbul este sancționat sau nu de posesorul actual. Ceilalți semnatari ai Tratatului de la Paris, declinând orice intervențiune în această afacere, primul plenipotențiar al Marii Britanii n-ar putea să povățuiască pe guvernul Reginei să menție cu forța stipulațiunile acestui Tratat, dară protestează în contra acestui schimb și așteaptă explicațiunile ce colegii săi din Rusia ar putea da asupra angagiamentelor ce Suveranul lor va lua pentru apărarea libertății Dunării. Principele Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Înger vagabond, pînă cînd?! Am fost și-n Deltă, la Sulina! Rămîn un nostalgic și e bine că rămîn așa. Acum nu mai am concediu. Dacă de la 1 septembrie nu voi fi mutat la P. Neamț, am de gînd să protestez așteptînd zi de zi în fața sediului lui Amza Săceanu. Îmi asum toate posibilele urmări. Pentru că sînt sătul și mi-e greață. Să nu uit: Liviu Stoiciu zice că m-a citit în TRIBUNA, la bibliotecă, iar Săptămîna m-a citat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pentru a nu fi oricine. Repet o întrebare la care nu înțeleg de ce nu mi-ai răspuns: a ajuns cartea mea la Grigore Vieru?! Regret că sînt bolnav, în general. Voi încerca, dacă-mi revin fizic cît de cît, să protestez împotriva interdicțiilor impuse scriitorilor noștri importanți Doinaș, Pleșu, Paler, Paleologu, Dinescu etc. Mă simt profund jignit și sînt profund solidar cu ei. Ar trebui să nu ne mai lamentăm. Lucrurile au devenit foarte grave. Aș fi fericit să ajung la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
românii moldoveni formau peste 77% din totalul populației. Anexarea acestui teritoriu a fost consemnată într-o Convenție austro-turcă de patru puncte, semnată în ziua de 7 mai 1775. În anul 1777, când domnul Moldovei, Grigore al III-lea Ghica, a protestat împotriva acestui rapt teritorial, sultanul a poruncit uciderea lui la Iași. Stăpânirea austriacă asupra acestei părți de Moldovă a ținut 143 de ani (1775-1918). Pentru a-i face pe moldoveni să uite că teritoriul răpit este moldovenesc, i-au zis
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
anul 1775 împărații Austriei au dus o politică de germanizare treptată a Bucovinei. Pe acest teritoriu au fost colonizați mulți germani, evrei, ucraineni, polonezi etc, astfel că structura demografică a populației s-a modificat mereu în defavoarea românilor. Dar bucovinenii au protestat deseori împotriva stăpânirii austriece. Amintim marea manifestație națională de la Putna din anul 1871, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii. Între principalii organizatori ai serbării s-a aflat și tânărul student și poet Mihai Eminescu. Puțin mai
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
Îndoliat spre casă. Curtea lui nu va mai fi ce a fost, gândi el, călărind năvalnic și Întunecat spre conac. Dar porunca era poruncă și, deși i se strângea inima gândindu-se la viitor, altă ieșire nu exista. Doamna Rishawa protestă cu vehemență. — Nu ești Întreg la minte? Nu te-ai gândit ce singură o să fie copila noastră acolo? Trimiți un miel Între lupi? Nu știu zău, bărbate, ți-ai pierdut și picul de inimă pe care-l mai aveai... Lacrimi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Curtea părintelui domniei tale sunt mulți cavaleri nobili, ca să nu mai vorbim de alte Curți princiare, unde roiesc tineri frumoși și falnici, de obârșie aleasă. Ducele va avea desigur grijă să-ți găsească un soț pe gustul tău. Nu, părinte, protestă fata. Eu Îl iubesc pe Bodo. Înțelege, te rog, niciodată nu voi iubi pe altcineva. Mi-am dăruit inima pentru totdeauna și alta nu mai am s-o dau altcuiva! Eremitul o privi cercetător. Nu, Adelheid nu și ar fi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
precum v-am iubit Eu. (Ioan 15:18) Halal "iubire", Doamne ferește! Toți suntem vremelnici pentru veci Rar ning fagii frunzele deșarte... Binecuvântat să fie deci Că trăiesc și că mă duc spre moarte." (Serghei Esenin) ... Și n-au dreptul să protesteze. Nu. Trebuie să accepte măsurile impuse de politicieni mafioți, corupți și insensibili la durerile și suferințele oamenilor. De ce? Pentru că aceasta este "rânduiala" impusă de Tine, altminteri își vor primi "osânda"! Am încercat să găsesc un răspuns la toate frământările și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
C. al P.C.R. el fiind acela care îi scria discursurile lui Nicolae Ceaușescu. Așadar avea nevoie de un om pe lângă el, un om care să cunoască și scriitori, compozitori, plasticieni, profesori, deci o pavăză. Când mi-am dat seama, am protestat, însă destul de moale. Am rămas bun prieten cu Costache Olăreanu, Alexandru George, Radu Petrescu, cu toate că, am aflat ulterior, toți aveau "dosarele șubrede". Funcția de secretar al CC al PCR îl schimbase mult pe Dumitru Popescu, iar discuțiile noastre deveniseră foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
l-a protejat oarecum pe acesta. Într-una dintre bătăi, un agresor l-a făcut 'labagiu' și 'onanist' pentru că plângea. A fost bătut la pielea goală, timp în care era apelat cu aceiași termeni, față de care a găsit puterea să protesteze: 'Băteți-mă, schingiuiți-mă cât vreți, călcați-mă în picioare, dar nu îmi mai spuneți așa'. Bătăușii s-au oprit brusc, l-au pus să care tineta, să șteargă cu limba stropii de mâncare din jurul gamelei și au continuat să-l
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]