5,452 matches
-
Călinescu O găsi foarte drăguță, simpatică, însă lipsită de vioiciunea nervoasă a Otiliei, de marele stil al acesteia. Se purtă cu ea cu atât mai amabil, cu cât nu se temu că trădează nici un alt sentiment mai sfânt. Tocmai această purtare tulbură pe Lili. Până acum fata se jucase în libertate și vorbise de căsătorie ca despre păpuși. Prin educația ereditară, simțurile ei erau coapte de pe acum pentru dragoste, și căzu în ea cu aceeași repeziciune cu care-i căzuse victimă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vremea astaningea. Totul se schimbă, până și clima! Dar moșierul făcu un semn de adio, cu bastonul, și ieși pe ușă. În trăsură, Pascalopol medită îndelung, cu bărbia rezemată în mânerul de argint al bastonului, care înfățișa capul unui ogar. Purtarea bătrânului era ca întotdeauna generoasă, sentimentală, însă plină de întortochieri avarițioase, în latura materială. Se putea foarte bine întîmpla ca Costache să moară înainte de a se fi decis să facă o situație fetei. El, Pascalopol, ținea la Otilia până la sacrificiu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
închiriez casa. Nici nu e de tine odaia de sus. Mă mir de ce nu-ți iei în oraș o odaie mobilată! Din toate cuvintele Aglaei rezulta că Otilia era socotită ca o străină tolerată. Otilia nu se aștepta la alte purtări din partea Aglaei și știa că nu trebuie să fie îngrijorată de viitor. Ar fi putut pleca oricând, însă ascultase sfatul lui Pascalopol și un instinct de inerție. Îi era greu să-l părăsească pe Felix, cu el împreună avea sentimentul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un paragraf scris de mâna unui eseist german (pe care-l lăsăm anonim din pricini de neglijență: i-am copiat textul, însă după atâția ani trecuți, am uitat numele autorului): „Un monarh adulat și galant oferă exemplul direct al unei purtări din cale afară de rafinate în orice împrejurare; astfel, a fost ușor ca, mulțumită scării ce cobora de la el, prin curteni, până la masa poporului, aceasta să fie influențată spre a-și însuși, în cele din urmă, manierele subțiri, iar datorită deprinderii
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
rang de destin. O situație asemănătoare, de proiectare în impersonal, o constituie faptul interesant semnalat în Atena secolului V, când poliția în locurile publice era exercitată de sclavi, sciți de origine. Dacă un polițist te oprea și-ți spunea că purtarea ta încalcă legea, tu n-aveai cum să te răstești la el zicându-i că-și face de cap și că profită abuziv de autoritatea pe care o are. El îți putea răspunde oricând: eu nu vorbesc în numele meu, nu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
pui mâna în cozi, așa cum s-ar cuveni s-o faci pentru obrăznicia ei și cum puterea de frate mai mare ți-ar da tot dreptul... în schimb, n ai să-i uiți vorbele așa cum n-ai să-i uiți purtările rele, astfel că în viitor te vei feri încă și mai mult de compania ei, este prea normal, îi strigi, a te feri să ieși în societate cu surorile tale, atunci când prostul-gust ce-l dovedesc toaletele și manierele lor ridicole
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
am decis : îi dau, dar îi spun foarte clar ce-i cu banii aceștia ! Ca să nu fie nicio confuzie ! Că și așa mi-am pierdut toată dimineața din cauza ei ! O dimineață pierdută ! Să simtă că și-a luat nasul la purtare : pentru că eu vorbesc cu ea de la egal la egal, și ea îmi răspunde ca animalul ! Și toate vulgaritățile ei, pe care Muti le suporta, uneori chiar am avut impresia că limbajul și modul acesta jos de a gândi o amuzau
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
conlucra ca să ridice răscoală. Mai cu samă Asan, om din fire îndrăzneț și pornit, clocoti la Curte așa de tare și dete frâu așa de-n dragă voie mâniei sale, încît prințul Ioan porunci să-i deie o palmă pentru purtare necuviincioasă și obraznică. Reprezentanții poporului, cu cauza pierdută, se-ntoarseră într-adevăr cu râs și cu ocară, dar guvernul împărătesc le-o plăti în curând scump aceasta. Poate că îndemnările celor doi frați la răscoală pe față nu vor fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Isaac și Alexios Angelos, acești frați încoronați, au avut același tată, au ieșit din pântecele aceleiași mame, au avut pe acelaș pământ aceeași soartă, desi în alt șir, căci Alexios e mai mare de ani. Deci vor semăna și la purtarea războiului, ceea ce se va dovedi cu atât mai limpede la cea dintâi ciocnire, cu cât romeii, bătuți pururea și pretutindene de noi și neputîndu-se făli c-un singur succes, au scăzut mult în privirea curajului ș-a încrederii și sânt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
facă în curând vază la Curte. Bărbat nalt și subțire, de-o eminentă tărie fizică și spirituală; temperament vioi și pornit spre mânie, caracter statornic, plin de planuri cari mergeau departe, dar pe cari le cultiva cu îndărătnicie, prietenos în purtarea lui cu romeii dar mănțiindu-și pururea intactă individualitatea sa, fugarul acesta era un tip vrednic de mirare și izbuti curând prin servicii folositoare să ajungă în mare grație la bizantini. Împăratul încuviință însurătoarea lui Ivanco cu Teodora, fiica sebastocratorului Isaac
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mișcarea lui Petru și Asan, ci încă se opinti contra ei și încheie chiar un pact cu romeii, prin care se punea la dispoziția lor împreună cu ceata lui de voluntari de 500 de oameni. Curând se dete pe față însă purtarea lui ambițioasă, fără credință și vicleană: el stătea în înțelegere secretă cu conaționalii săi răsculați, căuta să se ridice repede și aspira el însuși la domnia asupra patriei sale. Descoperindu-se aceasta, el căzu în dizgrație și fu închis în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atâta meșteșug încît împăratul, fie de frică ascunsă, fie de orbire adevărată, îl lăuda pentru tot ce făcea, îl încărca cu daruri bogate și-i intra în voie la oricâte ar fi cerut. Consiliarii și Curtea împăratului suspectau într-adevăr purtarea lui Ivanco și susținea că pregătirile lui ascund o vederată primejdie pentru statul romeic, de vreme ce un barbar, care cu puțin înainte fusese inamic de moarte al romeilor, nu se putuse schimba ca din senin în amicul lor sincer și statornic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noului stat, în care se lucra în comun, pentru unul ș-acelaș scop, românii reprezentau capul, slavii brațul. Neizbutite încercări de alianță cu germanii. Frații Petru și Asan, înfățișîndu-se de la-nceput sub titlul de domni ai românilor și bulgarilor (... ) au avut purtare de grijă nu numai pentru constituirea noului stat după model bizantin, ci mai cu seamă și pentru ridicarea unei oștiri regulate, prin care pe de o parte știură să ajungă la neatârnare și să inspire spaimă, iar pe de alta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actului încoronării și cerea de la solicitatorul de coroană făgăduința cu jurământ cumcă nu numai el se va sârgui a se ține cu credință și a urma cu ascultare biserica romană, ci va îndatori, ba va sili chiar la o asemenea purtare pe toate țările de sub stăpînire-i. Încolo Innocețiu III îi mai îngăduia, după cererea episcopului Blasius, dreptul public și liber de-a bate monete, cu inscripția ce va crede de cuviință și cu propria lui efigie. În fine papa numi pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încît pe de o parte el, pe de alta ajutoarele de oaste și de bani din Europa apuseană, aduseră în șovăitoarea poziție a latinilor oarecare consolidare și îndreptare; dar cauza lor câștigă și mai mult încă prin respingătoarea și imprudenta purtare a regelui Ioannițiu, dușmanul lor de căpetenie, a cărui cruzime sălbatecă și fără de scrupul respingea și amici și inamici și-i înstrăina toate inimile ce simțeau omenește. Când prin schimbarea sorții acest domn fu silit să cedeze superiorității latinilor în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se hotărâră deci să prefere pe Ioan Mytzes, care și împăratului îi convenea mai mult din cauza încuscririi cu dânsul, apoi pentru că era continuatorul legitim al stăpânirii părintelui său, în fine luîndu-se în considerare domnia blândă a regeștilor săi predecesori precum și purtarea de grijă a împăratului, întărită prin încuscrire, se putea spera că el va fi primit bine și cu inima deschisă în Romîno-Bulgaria; iar Lachanas cel îngîmfat de noroc desigur se 138 {EminescuOpXIV 139} va declara gata a se pleca sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea și mai târziu el era zborșit și nu intra deloc în voia nevestei care căuta a-l deprinde cu luxul și desfătăciunea Curții. La duioșiile și dezmierdările Mariei, Lachanas răspundea cu țineri de rău, amenințări și maltratări, pentru că în purtarea ei el vedea o ademenire la nebărbăție și la slăbiciune, iar el căuta a se feri în ochii tovarășilor săi de arme și a poporului întreg de aparența chiar cumcă prin ridicarea și căsătoria sa ar fi devenit din ostaș
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
le ieie cu sine. Sub pretextul unei călătorii de distracție înlăuntrul țării, el se puse pe cale împreună cu soția sa, ajunse la Mesembria, intră în corabie și merse de-a dreptul la Constantinopol. Împăratul îl ținu anume de rău pentru o purtare atât de nebărbată și de mișelească, prin care se nimiciseră dintr-o singură lovitură multiplele silinți și cheltuiele pentru recâștigarea Bulgariei; refuză mai multă vreme celor doi fugari intrarea la Curte și chiar mai târziu le îngădui cu greu înfățoșarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dea greutate pretențiilor sale drepte. Nogas primi cu bunăvoință pe Lachanas ce venise întîi, dar tot atât de bine primi și pe Asan ce sosi mai târziu, luând cu părere de bine darurile hărăzite; însă amîndoror părților le pricinuia mare îngrijire prin purtarea sa cumpătareță și rezervată, oprindu-i pe amândoi la sine, luîndu-i cu sine în călătoriile sale, neluând nici o hotărâre definitivă și purtîndu-i cu vorba prin făgăduințe generale, când pe unul, când pe altul. Ghimpele comun al amîndoror pretendenților era într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care Mihail își luase soția. În privirea pasului al doilea, al năvălirii contra Bulgariei, se folosi de împrejurarea că tocmai în vremea aceea multe colonii militare așezate la marginea Persiei trebuiau să emigreze spre apus cu toată averea lor, din cauza purtării dușmănoase a persienilor. Cu multă tăinicie el ademeni o sută din acei soldați împărătești printr-un anume Kotertzes, care asemenea era dintre ei, ca să se lepede de împăratul și să intre în slujba lui, deci primi în mînele sale jurământul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
limbii lor cu cea italiană, deși cea dintâi părea atât de amestecată cu elemente străine și atât de degenerată, încît rămânea neînțeleasă pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul uneltelor, originea și migrațiunea românilor rămânea totuși o cimilitură nedezlegată și mărturisită de cei învățați și pătrunzători, cimilitură a cării soluțiune n-a izbutit pe deplin nici până în ziua de azi. Înnăscuta neașezare și movibilitate a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care regele au avut-o pururea și necontenit pentru el, de când se cunoscură întîi și întîi, și având considerație recunoscătoare pentru apărarea și ajutorul contra turcilor, acestor neîmpăcați vrăjmași ai Valachiei, el se cunoaște dator de-a păzi fără înfrîngere purtarea însemnată mai jos și aceasta din libera lui voință și din propriu impuls, nesilit de nimenea și neviclenit, ci din contra printr-o făgăduință dată sub solemnă și juruită întărire pe care o făcea atât el cât și boierii lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deaproape; ba chiar despre vro legătură pe cale nelegitimă, care s-ar cam potrivi cu feliul de trai al lui Mircea, nu ne putem pronunța din cauza lipsei de date. Supărarea lui Wladislaw pe Ungaria și legătura sa cu Mircea răsărise din purtarea plină de contraziceri și egoistă a regelui {EminescuOpXIV 183} maghiar Sigismund, care, deși ales arbitru în pricinile dintre regele polon și ordinul german din Prusia, totuși în anul 1410 puse trupele sale să irumpă în Polonia sub conducerea lui Siborius
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Toată liniștea plastică și sublimă, ținuta cea așa de depărtată de conversațiunea ordinară în care ne transpune îndată elementul antic, spondeele cele grele, die oft verschlungenen Fugungen, în fine chiar compozițiunile de cuvinte silesc vocea, chiar contra voinței ei, la purtarea tonului. Cititorul care ar vrea să alerge și aci, ca la un dialog ordinar în iambi de câte cinci picioare, ar simți îndată conturbarea caracterului. Ponderozitatea trimetrului și însușirile pomenite de noi hotărâse deaceea de sine tonul. Astfel din această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari toate trebuie să vină la dreptul lor, face neapărată cerința portamentului; după aceea povestirea visurilor, cari, prin reproducțiunea fantaziei ce-și zugrăvește încă o dată cu deplină daritate sensibilă ceea ce-a văzut odată, și ea ordonă această persistență (Verweilen) și purtare a tonului fără cari nu pot fi neciodată împlin[it]e în (deplină) priveliște totală pretențiunile mai nalte a unei renașteri a viziunei. Ca esemplu aducem aminte de povestirea visului lui Wallenstein și a ducelui de Clarence în Richard al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]