5,132 matches
-
Cel mai iubit..., II, 17) Conjuncția iar și cele două locuțiuni conjuncționale coordonează numai propoziții sau fraze: „Jilțul e ros și arată destul de mizerabil, în schimb sfeșnicul, chiar pătat de funingine, îmi place mult.” (O. Paler, Viața..., 85), „Se auzea răsunând glasul unui pârăuaș ce venea ca și noi din deal în vale (...). Numai atâta că el a trecut mai departe în drumul său, iar noi am stat pe loc și am pus-o de mămăligă fără apă.” (I. Creangă, 21
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
toamnă de George Coșbuc Bate vântul, frunză cade Vestejita de pe ram Nourii se-ntind pe ceruri, Ploaia-ncet lovește-n geam Negura din vai se-nalță Către ceru-ntunecos A pădurilor podoabe Așternutu-s-a pe jos. Buciumul nu mai răsună, Câmpurile sunt puștii; Nu se mai zăresc pe dâmburi Cardurile de copii. Rapsodii de toamnă (fragment) de George Topârceanu A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor Cu acorduri lungi de lira I-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mult umblat și încercat la viața lui: a recunoscut, fără multă polojenie , ce și cum e nevoie pentru fiecare dintre călătorii înfrigurați, în așa f el încât, oricare oaspete se simțea mulțumit și băgat în seamă. Destul că popasul a răsunat până târziu în noaptea ce a urmat de însemnele zgomotoase ale chefliilor, care, cu stoicism și fără multe regrete, au sacrificat în parte somnul în favoarea cislei și a cupelor nenumărate, împovărate cu Cotnariul ca de împărtășanie, vin ce spălă păcatele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primăvară când cititori-s puțini și legăturile în piele ale cărților lu cesc atâ t de blând, Bucureștii de altădată, cu întreg cortegiul lor de grădi nițe și grătare, și Moldova cealaltă, din strada Icoanei, unde în jurul u nei mese răsunaseră bietele epigrame în temeiul cărora Al.O.Teodoreanu, s e află a cum aici. Dar proiectarea noastră în afara timpului și spațiului - și cât de yoghină, de honigbergeriană i s-ar fi părut autorului de la Paris a cărui Noapte de Sânzenii își
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în piept câte un mărțișor. Ce frumoasă este primăvara ! Octav Ghiorghiță A VENIT TOAMNA A venit toamna, aducând cu ea roade bogate. Razele soarelui cad printre vii și livezi, dezmierdând frunzele. Cerul senin este de un albastru strălucitor. Din lunci, răsună tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În grădină, gospodarii recoltează legume și fructe. O lină pulbere de vânt
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cerealele. Vinul dulce și plăcut mirositor te îmbie și te face să visezi. Îmi place toamna foarte mult pentru culorile ei asortate atât de bine. Sunt, Toamnă, exact ca un vis de tinerețe printre anii trecători, ca o doină ce răsună de departe în somnul tău dulce ! Iar, când te trezești, ești cu capul în poala Iernii care ți toarce fiorul de fulgi și ți se pare că, de când lumea, Iarna îți povestește basmul, căci de frunze nici urmă nu-i
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sinestezia cântecului vegetal. Epitetul aur va fi frecvent asociat cântării, „stea cardinală” la Eminescu (Stele cardinale, Editura Eminescu,1975). Poetul regretă trecutul, amuțirea harpei cu „strunile plesnite” și „cântul ei de aur” (închinare lui Ștefan-Vodă), prezența Ondinei, „în glas auriu/răsuna din umbra cea mare/Cântare” (Eco); ea are „ton auriu” și în Ondina. În Odin și poetul, bardul oferă celui dintâi forța cântecului său genial „volbura de aur”. „Sau de vrei ca fluviul De foc al gândurilor mele mari Să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
amplu. În Metamorfozele lui Ovidiu arama tronează în sediul Renumelui, trimițându-și ecourile asemănătoare mării, peste lume. Literatura noastră veche o folosește în același sens, ca materie a cântecului aspru. „Fire-aș ca o aramă răsunătoare și ca un clopot nerăsunând”, scrie Ioan din Vinți, iar Costache Negruzzi se aporpie de simbolismul eminescian: „Al aramei tristul sunet gândul meu a deșteptat, Spre locașul mântuirii pașii mei a îndreptat...”. La Eminescu arama emite cântece funebre, dedicate lui Aron Pumnul sau Neamțu; poetul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fost dat vreunui muritor s-o aibă vreodată."38 Personajul Jean-Jacques din Reverii este un personaj modern, fiind în același moment el însuși și un altul. Cartea e un simbol al victoriei sinelui asupra alterității, dar, pentru o ureche atentă, răsună de lamentații și de chemării. "Ca un general după ceasul bătăliei, cînd străbate cîmpul lipsit de viață, acoperit cu leșuri ale vrăjmașilor deopotrivă cu ale propriilor luptători, Rousseau pare să se cutremure de prețul izbînzii și să nu mai știe
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
timp și un reflex al vieții sociale"313. Așadar, nu se cuvine să denaturăm funcția firească a școlii. Ea trebuie să fie și să rămînă mereu aproape de viață. Cum? Secretul e școala activă. Pentru că "nici un ecou din viața satului nu răsuna în școală", nici educația oferită de aceasta nu avea vreun ecou în lumea satului. Se aprecia că ridicarea culturală a țărănimii se va realiza dacă școala va fi strîns legată de nevoile lor, de particularitățile regiunii în care se află
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
În Moldova, acolo unde se aștepta poate ca domnul detronat să aibă măcar câțiva adepți care să se manifeste solidar cu el în mod public, se constata același "entuziasm". La Iași, în dimineața zilei de 11 februarie steagurile fâlfâiau, muzica răsuna la fel ca și în celelalte orașe; aici evenimentul fiind sărbătorit prin trei nopți de iluminație 315. Dacă opțiunea celor care preluaseră puterea pentru nominalizarea lui Filip de Flandra și votul exprimat de Parlament pe 11 februarie reflectau hotărârea de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să facă prea multe comentarii, existența unei participări a autorităților la manifestările desfășurate în întreaga țară în perioada anterioară venirii acestuia, cât și după sosire: "Bucuria era generală, în cea mai mare grabă se ridicaseră arcuri de triumf, sunetele clopotelor răsunau ... seara se organizau iluminații și retrageri cu torțe"425. Dacă în plan intern atmosfera devine treptat mai calmă, reacțiile externe după decizia lui Carol de a prelua conducerea statului român nu aveau să fie foarte încurajatoare. În timp ce împăratul francez era
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Flandra ca domn al României puteau fi văzute chiar a doua zi după părăsirea tronului de către "domnul Unirii", în mai multe orașe ale țării din rândul cărora Iașul nu lipsea. Aici, în dimineața zilei de 11 februarie, steagurile fâlfâiau, muzica răsuna, evenimentul fiind sărbătorit prin trei nopți de iluminat 456. Rațiunea unor asemenea acțiuni nu era greu de intuit, numai că dificultățile financiare 457 prin care trecea orașul făcea greu de crezut faptul că ele erau expresia unei adevărate simpatii a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Învălurit, Închingat Între două ape, când liniștite și străvezii, când Învolburate și revărsate peste maluri. Și soarta oamenilor de pe aceste plaiuri e când senină și blândă, când răscolită de copitele năvălitorilor. Când puținele zile liniștite bucură pe localnici, clopotele bisericilor răsună din zare În zare, oamenii Înfloresc ca florile câmpului, codrii Își Întind umbra pentru odihnă, dealurile strălucesc de roadă și belșug, văile răsună de forfota localnicilor, de mlădierea și tropotul jocurilor. Viața pașnică a satelor este puțină vreme alean și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
senină și blândă, când răscolită de copitele năvălitorilor. Când puținele zile liniștite bucură pe localnici, clopotele bisericilor răsună din zare În zare, oamenii Înfloresc ca florile câmpului, codrii Își Întind umbra pentru odihnă, dealurile strălucesc de roadă și belșug, văile răsună de forfota localnicilor, de mlădierea și tropotul jocurilor. Viața pașnică a satelor este puțină vreme alean și liniște peste care răbufnește tropotul cailor și scrâșnetul tancurilor năvălitorilor, când ard casele, sângerează oameni și amuțesc pentru o vreme tineri și bătrâni
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Frumoasa din Iași. Invitații nelipsiți erau preoții cu familiile - Mihail Brumă, Loghin Turcanu, Mihail Grosu, V. Năvroteanu, medicii Nadejda Dobreanu, Iulian Grădinaru, Anton Dănăiță, profesorii universitari frații Cărăușu, ș.a. Cum toți invitații preoți aveau voci muzicale frumoase, datorită și profesiunii, răsuna palatul domnesc de glasurile și acordurile instrumentelor muzicale. Trebuie să menționăm că pianul care Însoțea vocile aparținuse după câte ni s-au relatat renumitului dirijor de cor Pr. Alexandru Cristea, care a compus excepționala melodie „Limba noastră” - devenită imnul național
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
prilejul unei aniversări a poetului Al. Mateevici, S. Murafa, A. Hodorogea. Versurile și melodia au fost răspândite În Întreaga țară la jubileele ”Tinerimii Române” la a 50-a aniversare a nașterii lui Al. Mateevici - martie 1938. Imnul Limba noastră a răsunat mai frecvent după 27 noiembrie 1942 dată când presa din toate provinciile românești evoca opera și personalitatea marelui muzician trecut la cele veșnice. Cu timpul, cu prilejul manifestărilor culturale au apărut noi melodii pe versurile lui Al. Mateevici dar nici una
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
neputința. nevolnicia. neîmplinirile. umilința. aici mă simt eu acasă. un preș de șters picioarele la intrarea din dos. aici mă descompun de mai bine de jumătate de veac. aici mă afund, zi după zi, tot mai jos. în țara mea răsună codrul de manele. și viața mea joacă îndrăcit după ele. în țara mea apele susură în ritm de manea. și viața mea se scurge-n hazna, odată cu ea. durerea mi s-a schimbat în plăcere, arsura o simt ca pe-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
bătrîna, și, la fel, fără dinți și fără păr. [Pn1] Și se apropie de el, voind să-i zîmbească și să ia o înfățișare plăcută. [Pn2] Dar copilul cuprins de spaimă se zbătea sub mîngîierile bătrînei decrepite și făcea să răsune casa de țipetele lui. [Pn3] Atunci biata bătrînă se retrase în singurătatea-i fără sfîrșit, [Pn4] și plînse într-un colț spunîndu-și: [Pn5] "Ah, pentru noi, nefericitele femei bătrîne, s-a dus vremea de a mai plăcea, chiar și celor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un templu pe care zeii n-aveau să-l salveze și de corăbii negre ce caută pe mări o insulă iubită, zvonul acelor Odisee și Iliade spre care îl chema destinul, pentru a le cînta și a le face să răsune, concav, în amintirea omenească. Știm toate-aceste lucruri, dar nu și pe acelea pe care le-a simțit în clipa cînd a coborît către ultima umbră. (Făuritorul in Cartea de nisip, trad. Cristina Hăulică, București, Univers 1983: 159) Aluziile la Iliada
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Profesor Nicolae I. Nicolae Amprentă Această școală trup Cu suflet de aur este. Și toate aduc aminte de el: ferestrele, scările culoarele, clasele, Și toate amprentă de spirit poartă: ușile, unghiurile, tavaneele, cărțile Și-un glas adânc, mlădiat în bronz,răsună, Și-un pas în cadență De vers latin, străbate spațiu 20 Valeriu Birlan, mai 2013 Dan Cătănuș (născut în anul 1971) Cea mai tânără personalitate a Olteniței este domnul Dan Cătănuș. După profesorul Donea Șerbănescu și Barbu Ionescu este al
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
de care, pentatlonului, concursului de trompetă și de crainici. În ultima zi aveau loc distribuirea solemnă a premiilor de către hellanodici, sacrificiile de mulțumire și, încă de la prânz, banchetele, într-o stare de euforie generală. Până seara, văile înverzite ale Olympiei răsunau de cântece, dansuri și imnuri de victorie, iar atleții, împodobiți cu coroanele lor, luau parte la veselia mulțimii ce agita tirsurile în sunet de liră și flaut. 7. JOCURILE OLIMPICE DE LA ANTIC LA MODERN Ca întotdeauna, jocurile depind de Ființele
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pentru imnul compozitorului Michael Spisak, ales dintre alte 392 de partituri din 40 de țări, în urma unui concurs pentru Jocurile Olimpice de la Melbourne. Și astfel, pe Stadionul Olimpic de la Roma, în 1960, pe un aranjament pentru fanfară de Domenico Fantini, a răsunat imnul primei ediții a Jocurilor Olimpice din 1896, care a rămas în continuare imnul oficial al Jocurilor Olimpice. 7. JURĂMÂNTUL OLIMPIC Mă jur Pe Altarul sacru al Tău - O, Zeus - Stăpâne De față cu Senatul Puterii Tutelar Pe laurul cel sacru și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a... Olimpiade a erei moderne (sau a celei de-a... ediții a Jocurilor Olimpice de iarnă)”. Șeful statului gazdă proclamă Jocurile deschise spunând: „Proclam deschise Jocurile de la... (numele orașului gazdă) celebrând cea de-a... (numărul olimpiadei) Olimpiadă a erei moderne”. În timp ce răsună imnul olimpic, drapelul olimpic desfășurat orizontal este introdus pe stadion și arborat pe catargul din arenă. Torța olimpică este adusă pe stadion de alergătorii ștafetei. Ultimul alergător face înconjurul pistei înainte de a aprinde flacăra olimpică, în cupa special instalată, ce
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
plasa apoi în semicerc în spatele estradei. Președintele C.I.O. și președintele C.O.J.O. vor urca pe estradă. În sunetele imnului național grec, drapelul elen este arborat pe catarg. Apoi drapelul țării gazdă se înalță pe catargul central, în timp ce răsună imnul. Primarul orașului gazdă se alătură apoi președintelui C.I.O. pe estradă și îi înmânează, dacă este vorba de Jocurile Olimpiadei, drapelul oferit în 1920 de Comitetul Olimpic Belgian, iar dacă este vorba de Jocurile Olimpice de iarnă, drapelul oferit în
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]