8,590 matches
-
fiu puternică pentru fiica mea de 13 ani, care are - atât de mult! - nevoie de mine. A fost un moment prin care mi s-a confirmat, încă o dată, că Dumnezeu există și că ne poate readuce pe drumul nostru de câte ori rătăcim calea. Am scris despre această întâmplare pentru că am nevoie de răspunsuri, am nevoie să-mi explic ce s-a întâmplat atunci, în timpul accidentului și de ce a vrut Divinitatea să mă salveze? Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Viața ca un miracol... Cornelia
VIAŢA CA UN MIRACOL... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348905_a_350234]
-
căutând un reper. Din spatele ușilor închise, peste zgomotele metalice ale instrumentarului utilizat și reașezat apoi în caserole pentru sterilizare, se auzeau râsetele asistentelor care glumeau între ele sau chicoteau cu voioșie domestică în prezența vreunui doctor căruia i se mai rătăcea ca din întâmplare mâna... La fel ca într-o familie... Urmând linia parcă mai stabilă a peretelui, Paula mai înaintă un pas și șovăind, se opri să își tragă cu greu răsuflarea. De undeva, parcă rupându-se din perete, o
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
Acasa > Cultural > Artistic > METAFORE CE ȚIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ Autor: Melania Cuc Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Într-o dezvrăjbire scriitoricească de cea mai elevată factură, cu cu un simț al dimensiunilor filososfice dublat de rațiunea jurnalistului care lasă urme pipăibile, dinspre
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348987_a_350316]
-
bază de date filologice că este printre puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale, care știe să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în ultima vreme. „Metafore care țin de mână ideile să nu rătăcească” (titlu cam stufos dar care nuanțează patima perenă a poetului Al. Florin Țeme) aduce într-o singură uniune tipic editorială, diversitatea ideilor pentru care, în subsidiar, se duc adevărate bătălii de gen, contemporane. Cartea de față este o mostră de
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348987_a_350316]
-
scriitorul a reușit să-l împodobească cu încă o fărâmă de filosofie, cu o jerbă de idei îndrăznețe și care îi aparțin în întregime. Melania CUC Archiud 12 februarie 2011 Referință Bibliografică: Metafore ce țin de mână ideile să nu rătăcească / Melania Cuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 46, Anul I, 15 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Melania Cuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348987_a_350316]
-
părintească și iertat de tatăl său, este precedată în Sfânta Evanghelie de la Luca (cap. XV) de alte două pilde asemănătoare ca înțeles: - pilda cu oaia cea pierdută pe care păstorul o caută neglijând pe celelalte 99 care nu s-au rătăcit, cu drahma cea pierdută pe care femeia o caută cu insistență și aflând-o, se bucură împreună cu prietenele ei. Toate aceste pilde doresc să arate „cât de mare este iubirea lui Dumnezeu pentru firea omenească cea căzută în păcat și
DESPRE PILDA FIULUI RISIPITOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346720_a_348049]
-
să-ți spun că se află biată lui sora. Dansa era bolnavă de picioare. Mergea anevoios, sprijinindu-se de el. - Mai spune-mi!... Mai spune-mi de el!... E poetul meu preferat. - Ce să-ți mai spun? îi plăcea să rătăcească prin locuri singuratice. L-am văzut, de multe ori, plimbându-se singur prin grădină Vărnav. - Unde este aceasta grădină? - Unde să fie, bre?!... E grădină publică a botoșenenilor. - Aaa... - Și cum îți spuneam, se oprea din loc în loc și asculta
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului De-atâta iarnă nu mai pot să-mi car în spate dorul Și-aud cum toarce timpul mut din caiere fuiorul De-atâta iarn-am obosit să tot îmi trag piciorul De cât omăt am rătăcit pe unde-am pus odorul Și lacrimi se-adună-n șir una după alta Și-apoi î n ț urțuri m ă de șir cioplind î n mine dalta Și-aud cum toarce timpul mut într-o nepăsare Și-un clopot trage
LACRIMI DE GHEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346781_a_348110]
-
Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului dă-mi doamne timp îmi zice sufletul meu să mă odihnesc în acest univers solitar aruncând fulgere albastre spre această lume lasă-mă să mă rătăcesc pe poteci călcând pe covorul de frunze al acestei solare toamnă ca într-un palat de cristal și să lustruiesc luciul lunii pe care alunecă noaptea șerpii și șopârlele argintii printre stolurile de nori bătând aripi de vis spre plopii
POEMUL TIMPULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346881_a_348210]
-
ȘI SUFLET - VERSURI SĂRUTUL DULCE-AL RĂZBUNĂRII Autor: Maria Ciumberică Publicat în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului SĂRUTUL DULCE-AL RĂZBUNĂRII Sărutul dulce-al răzbunării Veni-va cînd va trebui. Nu aștepta ceasul uitării!... Nu rătăci pe căi pustii! Și-odată clipa mult visată Când bate-ușor la ușa ta Deschide-i grabnic! E o plată! Un Dar Divin! Și-o mică Stea Ce-ți Luminează pașii vieții Spre-un țărm de mare neatins... Iar Elixirul Tinereții
VERSURI SĂRUTUL DULCE-AL RĂZBUNĂRII de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346890_a_348219]
-
Ne prind fiori în liniștea deșartă, Și-n umbra lor, tu umbra mea întuneci... În pieptul lui, furtunile abjură Iar tânăra își aplecă privirea; El face-un semn - cătușele căzură Pristavii sar... dar nimeni nu știură Că printre sclavi se rătăci iubirea! Îi luă povara, cu prețul vieții chiar, Și luă în piept o umbră ca de moarte. Căzu fecioara-n colbul de cleștar, Iubitul ei se-apropia de-altar Și lăcrima privindu-l de departe... III Pe-un alt decor
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
-vom la hangiu ultimul ban... Ce spui?, îți las trei nopți să te gândești. Mahmuri vom lua-o dimineață, Când soarele ne-o gâdila pe geam. Cumva de-o să ne fie greață, Îți voi jura: e ultimul bairam! Și-om rătăci aiurea sus pe munți, Să nu mai văd țipenie de om; Sunt prea sătul de-nmormântări și nunți, M-am săturat să fiu și econom. Amândoi ne vom zidi coliba Și vom trăi ca niște pui de cuc; Când o
IUBITO, HAI ÎN SIHĂSTRIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346959_a_348288]
-
de naștere, i-am compus o ultimă poezie, cu tot dorul și dragostea de care eram în stare în acel moment: Călătorind spre Calea Lactee Mi-am luat scara gândului, nebun, Să urc spre Calea-Lactee, de pulbere drum. Îmi caut iubita, rătăcită printre aștri Și steluțe mici, ca ochii ei albaștri. În pulberea de stele plutind liniștită, Fiecare stea - o dragoste neîmplinită. Îmi caut iubita din visele târzii, Din nopți de neliniști, de dragoste pustii. Iubirea - oare după care stea-i ascunsă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
după care stea-i ascunsă Și mă cheamă de dorinți pătrunsă? Aștept s-apară, de pe cărări infinite, Cu pași timizi, ochi verzi și gene arcuite. Zâna inimii lovite de arcul cupidonic, Uitându-se mirată și...cumva ironic, La muritorul pământean, rătăcit printre stele, Căutându-și iubita visurilor efemere. Întind mâna tremurândă, ușor șovăitoare, Simbolizând un gest, ce se vrea chemare. Steluța zâmbitoare, citind în ochii mei iubirea Și dorința vie pentru o îmbrățișare, Cu o rază mă cuprinde și-mi răspunde
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
ploaia cu găleata, dar cum veneau, așa se și topeau... odată cu speranța țăranului care și-o pierduse în rugăciuni la Cel de Sus, ca să se milostivească odată și să ude pământulnul aprins de atâta secetă. Numai în zori, câțiva nori, rătăciți pe marea albastră a cerului, mai lăcrimau stropi de apă vie, care mai țineau pomii să fie verzi. Uscăciunea cuprinsese întreaga zonă din podișul Oltețului, de ajunseseră crăpăturile în scoarța pământului de băgai ciomagul de cinci palme, și tot ar
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Manuscris > Lucrari > METAFORE CE ȚIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-9 Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE 9-Metafore ce țin de mână ideile să nu rătăcească -Dimineața este reînvierea naturii și sufletului în cadrul iluminării Universului,ziua este plămădirea infinită a “ansamblului” care umple Universul.Seara învăluie dispariția infinită care se revarsă în Univers,peentru a ne descoperii existența în originea lui.Noaptea este adâncul nemărginit al
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-9 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347016_a_348345]
-
cu barba până la brâu, coboară pe țărm, venind direct spre mine. E un lipovean bine legat, cu barba albă și ochi albaștri, sfredelitori. Cu o voce ca un tunet, îmi dă bună seara, întrebându-mă de nu cumva m-am rătăcit prin acel loc uitat de lume. Îi răspund că asta s-a întâmplat, și mi-e teamă că nu voi avea unde să înnoptez. Politicos, mă invită să fiu oaspetele familiei lui, în acea noapte. Înainte de culcare, ne-am așezat
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
fără nume nu ți-a răsărit dinspre sud histrionic botează-mă în tine când îți apun bovaric în pat cu stiletul îmi desenezi zece inimi pe piept nu mă culc până cerul de sânge cu pleoapele mele nu-l șterg rătăcește-mă între cele două străzi pe stânga număra douăzeci de secunde alergând pe parbrizul inert îmi întind rufele sentimentale stai liniștit gol de mine în gând inepții zâmbesc din reclame publicitare tastează-mi pe epidermă diafane cuvinte nu-ndrăzni să
STILET ONEST de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347034_a_348363]
-
DRAGOSTE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 889 din 07 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Aud în alb O eclipsă de soare ai pe șoldul stâng iubito mai implor tristețea să nu râdă de mine cu ochii scoși liniștea rătăcește prin sânge mormintele fac strep-tease în cimitir totul e bine Sânii tăi îmblânzesc amurgul a doua oară abia mai respiri în abisul cicatrizat doi îngeri își beau cafeaua plângând între noi veșnicia se-ntinde ca un pat Costel Zăgan, ODE
DE DRAGOSTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346271_a_347600]
-
Taină, între „pescarii aleși”, îndrăznind să cerșească lui Iisus „o fărămătură” din pâinea frântă și pentru „flămânda și sărăcuța de afară” (Epicleză). Și încă mai dinapoi, din miezul genetic al omului, acesta este înscris pe trasul liturgic - oricât s-ar rătăci în uitare - și este chemat să repete Marea Dramă și Jertfă a Fiului. În pofida celor ale humei, el poate să strige din tot sufletul: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele!”. Și preotul-poet o transmite enoriașilor-cititori: „- Crezi tu?/ - Cred, Doamne, ajută necredinței
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
și o seamă de evenimente, ce punctează acest periplu, acest demers. Ele sunt când succesive, când concomitente. Toate, însă, fiind anticipări ale semantismului bazal, ale Sensului în accepțiune axială, sunt semne, emisari ai misterioasei entități ce pare a se fi rătăcit pentru totdeauna: “Nici un semn, de nicăieri, nu-mi dă de știre./ Clipele-s atât de lungi, - și ce departe-i cerul...”. Avem a face cu semne naturale, cu semne culturale, ori cu semne emoțional-imaginative, care, la rândul lor, înregistrează multiple
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
arme:/ Fulgerele, ploaia, norii vântul/ Și-au pierdut podoabele, avântul.// Cea mai limpede a nopții oră/ Trece lin prin liniștea sonoră./ Dincolo de umbra-i din beteală/ Umblă, singură, lumina goală.// Străvezii sunt lucrurile toate;/ N-au copilărie, n-au etate./ Rătăcind copilul printre ele/ Se lovi de una dintre stele.// Și țipând, probabil de arsură,/ Buzele lui pământești gemură,/ Aducând din vasta depărtare/ Și ecoul stelei încă-n floare” (Vis). Sau: “Mi-a povestit mama, azi dimineață,/ Că a visat ape
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CURCUBEIE ÎNVÂRTITE PE SUFLET Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 662 din 23 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Revărsări de priviri rătăcite în ploaie presar lacrimi din ochii reci ce-și plâng păcatul ating palme ce curg în setea lor spre trup pe forme ce întorc clipele în tine iar cuvinte nespuse capătă înțelesuri în mijlocul tăcerilor ce valsează între trecut și viitor
CURCUBEIE ÎNVÂRTITE PE SUFLET de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346355_a_347684]
-
pagini. Nu ai cum să nu păstrezi în minte mirosul acelei cărți, întipărit în memorie. Peste ani, îi va aminti mucalitului, oricare ar fi el, că este ființă umană normală sau deformată, că este firesc să se deosebească de orice rătăcește în univers prin ceea ce se numește demnitate, dublată de creativitate, corectitudine și respect. Femeia în viziunea mea este creație divină, ea însăși creatoare și dătătoare de viață, inspiră respect, prețuire, dăruire și iubire. Imaginați-vă numai câteva secunde, cum ar
GANDURI DESPRE POEZIE, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346347_a_347676]
-
cerșesc, cu palma întinsă spre litere aștept resemnată încă un anotimp. încă o trecere de valuri. aleg unul și-l las să-mi atingă umărul cu tristețea lui. îl ascult. nimic. înșiră mărgele aspre din perlele neșlefuite. îl cred. a rătăcit un fir de nisip... acela...dintre val și țărmul scuturat de furtuni. îl mai caută. eu nu. Referință Bibliografică: între val și țărm, nimic / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 451, Anul II, 26 martie 2012. Drepturi
ÎNTRE VAL ŞI ŢĂRM, NIMIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346405_a_347734]