5,519 matches
-
cu efort fizic, fiind mai greu de efectuat de cei care au dizabilități fizice la nivelul membrelor superioare; - presupune „răbdarea” de a aștepta până termină de transmis emitentul pentru a putea interveni; - dezvoltă mai ales latura imagistică a gândirii implicând receptarea eminamente vizuală; - nu poate fi urmărit de persoanele cu deficiență vizuală; - obligă poziționarea interlocutorilor față în față pentru o bună recepție a mesajului, fapt care nu este posibil întotdeauna; - presupune contactul direct cu persoana cu care „vorbești”; - contactul ocular trebuie
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
de o abilitate narativă gospodărească, o apariție revigorantă a tranziției românești. Bineînțeles, mă voi strădui în cele ce urmează să arăt că lucrurile nu stau chiar așa, că romanul lui Teodorovici se încadrează cu greu în modelul prea schematic al receptării „generației tinere“, că apariția sa era, de fapt, la fel de insolită în 2002 ca aceea din 2006 a lui Teodosie cel Mic de Răzvan Rădulescu. Și voi începe prin a spune că proza lui Teodorovici nu este una „de tranziție“, doritoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
investiției, nu cianurii, da locurilor de muncă, nu distrugerii naturii. Poate de data asta chiar se întâmplă ceva. Film responsabil. Start. Ce este arta comunitară? Mihaela Michailov Arta comunitară e o artă de training teritorial. Formează conștiința comunitară și sensibilizează receptarea civică. De trei luni merg săptămânal în zona Rahova-Uranus, un spațiu fascinant de hibrid - cu clădiri abandonate, ciuruite, zbârcite sau renovate de curând -, care se schimbă atât de repede încât, în scurt timp, cu greu va mai putea fi recunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ca un grup de oameni, interese, valori, interdependențe, reprezentări etc. să poată structura tipologia unei comunități. Cu acele situații-limită, reflectate echilibrat în așa fel încât să nu existe un singur unghi de percepție care să influențeze manipulant și să altereze receptarea. Obiectivitatea jurnalistică și distanțarea programatică devin, din acest punct de vedere, un instrument de lucru extrem de important, care ține sub control tendința și tentația de a empatiza cu grupul-țintă, de a-i supralicita nevoile și așa existente. Artiștii devin actanți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
profesorului, fie pe modalități de team-teaching ce vor coagula profesori de specialități diferite. B. Educația muzicală Conform notelor de prezentare a programelor în vigoare, disciplina Educație muzicală are drept scop "dezvoltarea sensibilității estetice a elevilor, a capacităților de exprimare și receptare muzicală, prin activități practice de cântare (vocală și instrumentală) și prin audiții muzicale". Educația muzicală școlară se efectuează pe două niveluri: informativ-teoretic și formativ aplicativ ce vizează dobândirea de cunoștințe, formarea de deprinderi și aptitudini pe de o parte, și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
trecut - în cazul de față curentul minimalist - din perspectiva tuturor artelor (muzică, arte vizuale, design vestimentar, literatură etc.). Obiectivele cadru ale activității au răspuns cerințelor formulate de competențele generale ale programelor de Educație artistică și muzicală în vigoare: disponibilitatea pentru receptarea informației culturale și artistice; manifestarea inițiativei în raport cu fenomenul cultural; valorizarea propriei sensibilități estetice și pe a celorlalți, în context intercultural; conștientizarea dimensiunii educaționale a fenomenului cultural artistic; cultivarea creativității ca dimensiune a personalității în ansamblu, cu aplicabilitate în domenii de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
acest animal gânditor, nu face decât să recepteze, la nivelul lui inferior, dar oricum mai ridicat față de rest, felul în care gândirea și ordinea superioară a naturii descinde în mod imperfect în el, ca formă secundară a gândirii, ca simplă receptare neclară a ei, la nivel de existență empirică. Față de această concepție străveche a naturii, care este în mod definitiv o natură principială, divină și supranaturală, apare mai târziu actul hotărâtor al gândirii care capătă conștiința de sine a faptului că
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
viață, adică la viața „publică“; ba poate chiar semnul că ai intrat în depresie și nevroză, adică semnul implicit al faptului grav, care rezultă de aici, că ai renunțat pur și simplu la viață. Atât de mare este identitatea între receptarea și participarea la știri și ritmul natural al vieții, încât pare că natura însăși, tot ce e firesc în viață merită să fie exprimat, atestat și autentificat de programul de știri. Or, natura, sensul mai intim al vieții, cel care
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
în afara lor, cu toate că ele se petrec în noi. Putem să ne aplecăm cu gândul asupra lor, să le găsim interpretări, dar toate astea nu modifică starea de realitate a visului sau amintirii, care rămâne identică și sustrasă atitudinii variabile a receptării noastre. Trebuie să ne lăsăm înclinați să credem că gândul nu poate influența starea de realitate pe care ne o procură visul sau amintirea, așa cum poate face cu realitatea însăși. S-ar putea, atunci, să căutăm o altă cale de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ca situație a scenei, dar ca sens repercutat de scena visului asupra celui care îl privește. Deci visul este modul de apariție a unui sens, care se explicitează exterior, ca scenă vizibilă, dar care se exercită asupra unui centru de receptare ce se manifestă ca absent din scena vizuală. Visul vede vise, dar nu vede sensul visului. Nu vede sensul, care este imaterial, nu vede deci prezența visului ca realitate non-vizuală; adică nu vede visul nevăzut, starea de conștiință a acestei
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
se întâmplă ție legat de acest fapt. De fapt, nu poți să spui că nu mai înțelegi nimic când te lovește o nenorocire - ceea ce înseamnă că o măsori și că simți toată amploarea ei de nenorocire. Întrebarea este: există, în receptarea unui asemenea eveniment, subit, capital și covârșitor, o logică care se pune în mișcare, o logică prin care tu înțelegi totuși ceea ce se întâmplă și simți gravitatea acestei lovituri pentru tine? În acest proces brusc și destabilizator trebuie să existe
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
lor. 2.4.1. Vegetația Prezența vegetației în teritoriu determină „efectul de margine” și „efectul de insulă” ca urmare a raportului existent între diferitele componente ale mediului geografic, între diferite elemente ale vegetației (forestieră și ierboasă) și a modului de receptare a acestora de către turiști. Nufărul egiptean Frunze și fructe de tisă Elementele de vegetație care generează atracții turistice sunt reprezentate de: a) prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean (Nimphea lothus termalis) întâlnit în Lacul Pețea (lângă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
unei mari reforme: Reforma în Educație ! (noiembrie 1, 2010) Reacție la... reacțiile generate de Legea Educației Naționale STIMATE DOMNULE PREȘEDINTE, STIMAȚI COLEGI, Ca oricărui alt text, și textului Legii Educației Naționale i se pot aplica numeroase coduri de lectură și receptare/interpretare, în funcție de reprezentările sau imaginarul cititorului, de experiența sa de viață sau în domeniu, de așteptările vârstei, de deschiderea culturală, de spiritul democratic ș.a.m.d. Câți cititori, atâtea sensuri, spune teoria receptării, prin urmare e firesc ca opiniile asupra
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pot aplica numeroase coduri de lectură și receptare/interpretare, în funcție de reprezentările sau imaginarul cititorului, de experiența sa de viață sau în domeniu, de așteptările vârstei, de deschiderea culturală, de spiritul democratic ș.a.m.d. Câți cititori, atâtea sensuri, spune teoria receptării, prin urmare e firesc ca opiniile asupra Legii Educației Naționale, propuse de Guvern, să fie atât de diverse și contradictorii. Aceasta nu înseamnă însă că Legea e contradictorie. Spiritul contestatar al unor cititori nu transformă automat conținutul textului nostru de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Prin emisiunile radiofonice sau televizate, prin lucrările sale în care informația științifică cu cel mai înalt grad de veridicitate este „ambalată” și „vândută” (pentru a vorbi în termeni de marketing) într-o manieră foarte atractivă, pe înțelesul și capacitatea de receptare a unui mare număr de cititori, Marius Sala marchează era lingviștilor care nu doar ascultă, ci se și exprimă, a profesioniștilor limbajului de care nu le mai e teamă sau jenă interlocutorilor, reprezentant al lingvisticii care recunoaște dinamica normei și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sau îl anihilează, îl metamorfozează până la dizolvare. Discursul public oferă vorbitorului posibilitatea de a-și urmări ideea centrală iar modul în care urmează să o susțină conduce, pe baza unei structuri-tip, la o înțelegere a ideilor, facilitând transmiterea și receptarea mesajului. Dincolo de realitatea discursivă, percepută în funcționarea dinamică a structurilor și interacțiunii dintre ele, dincolo de realitățile externe și instituționale, le remarcăm pe cele socio-psiho-lingvistice care țin de vorbitori și de proiecțiile lor asupra limbii sau imaginarul lor lingvistic. Presa scrisă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în modelarea viziunii despre cultură a acestei orientări și în regândirea concepției despre comunicare. Studiul prezintă pe larg concepția despre comunicare a lui R. Williams, o concepție „culturalicește mai bogată”, care deschide dezbaterea despre audiența activă și despre importanța momentului receptării. Comunicarea înseamnă transmitere, receptare și răspuns, iar acesta din urmă poate însemna atât aprobare, cât și dezaprobare. Într-o continuitate frapantă cu Școala de la Chicago, R. Williams dezvoltă ideea, după părerea noastră, foarte actuală, a comunității și experienței sale structurate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cultură a acestei orientări și în regândirea concepției despre comunicare. Studiul prezintă pe larg concepția despre comunicare a lui R. Williams, o concepție „culturalicește mai bogată”, care deschide dezbaterea despre audiența activă și despre importanța momentului receptării. Comunicarea înseamnă transmitere, receptare și răspuns, iar acesta din urmă poate însemna atât aprobare, cât și dezaprobare. Într-o continuitate frapantă cu Școala de la Chicago, R. Williams dezvoltă ideea, după părerea noastră, foarte actuală, a comunității și experienței sale structurate, ca o condiție pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
aceea, meritul său principal constă într-o viziune mai largă asupra comunicării, ca proces care implică mai multe etape, în schimbarea accentului de la tehnologie și efecte la perspectiva socială și participativă. „Comunicarea nu este doar transmitere; ea este, de asemenea, receptare și răspuns” (Williams, 1958, 313). Această formulare, remarca John Durham Peters (2003, 223), ar putea fi un adevărat motto pentru existența de 40 de ani a studiilor culturale britanice (Peters, 2003, 223). La care noi ținem să adăugăm un alt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
motto pentru existența de 40 de ani a studiilor culturale britanice (Peters, 2003, 223). La care noi ținem să adăugăm un alt citat, din aceeași lucrare a lui Williams, care precizează foarte exact parametrii de evaluare și examinare a comunicării: „Receptarea și răspunsul, care întregesc comunicarea, depind de alți factori decât de cei tehnici” (Williams, 1958, 302). Ca să înțelegem mai bine viziunea lui Williams despre comunicare, este util să prezentăm modul cum înțelege autorul englez cuvinte-cheie precum masă și comunicare de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care prin definiție presupune doi actori, se reduce la o continuă emitere de mesaje. Comunicarea de masă anulează premisele dialogului cuprins în însăși denumirea sa. În mod normal, transmiterea ar trebui concepută ca „o ofertă”, care capătă sens în măsura în care declanșează receptarea și răspunsul; în viziunea care concepe comunicarea doar ca transmitere, aceasta din urmă nu este punctul de plecare al unui proces, ci epuizează câmpul comunicării. „Receptarea activă” și „răspunsul viu” depind, la rândul lor, de experiența comunității și de calitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mod normal, transmiterea ar trebui concepută ca „o ofertă”, care capătă sens în măsura în care declanșează receptarea și răspunsul; în viziunea care concepe comunicarea doar ca transmitere, aceasta din urmă nu este punctul de plecare al unui proces, ci epuizează câmpul comunicării. „Receptarea activă” și „răspunsul viu” depind, la rândul lor, de experiența comunității și de calitatea acesteia. „Ceea ce ne lipsește este experiența comună autentică” (Williams, 1958, 317), care nu mai apare decât în momentele de criză. În alți termeni, comunicarea autentică suferă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sa tehnică, instituțională, și, strâns legat de aceasta, problema modelelor de comunicare. Să-l ascultăm pe Williams: „Înțelegem prin comunicare instituțiile și formele prin care ideile, informațiile și atitudinile sunt transmise și primite. Înțelegem prin educare procesul de transmitere și receptare” (1966, 17). Să remarcăm deci menționarea instituțiilor, aspect fundamental când vorbim de comunicare culturală; de asemenea, Williams precizează: nu vom mai insista asupra formulei sunt transmise și receptate, acest ultim termen putând însemna atât acceptare, cât și respingere. Procesul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pentru funcționarea în conformitate cu regulile Pieței Interne a Uniunii Europene, iar Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană urma să intre în vigoare abia la 1 februarie 1995. Rostas și Stoica își asumă explicit, încă de la început, ipoteza specifică domeniului analizei receptării: în familie televizorul este mai degrabă un obiect de decor, pe durata în care televizorul este deschis oamenii își continuă viața în mod obișnuit, discutând despre altceva, mâncând, certându-se sau împăcându-se, mai mult sau mai puțin în fața micului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
televizorul ca pe un mic viciu: «Am stat aseară la televizor până la două când am atâta treabă de dimineață»”(Ioana Mucenic) sau „Pentru mine TV-ul nu constituie «zgomot de fond»; nici chiar radioul. Eu mă implic foarte tare în receptarea acestor media. De aceea, nici nu pot sta toată ziua cu TV-ul deschis, pentru că mă absoarbe și mă întrerupe din celelalte activități” (Irina Mihăilescu). Instruiți de profesorii lor, studenții au ca puncte de reper în observarea relației dintre familie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]