5,656 matches
-
elemente culturale și lingvistice preluate din lumea romană și romanică, deși au avut și atitudini care s-au opus influențelor străine. Important este faptul că atît romanii, cît și germanicii au adaptat și au dezvoltat ceea ce au primit de la alții. Receptarea spiritualității (cultură și limbă) caracterizate prin superioritate se produce în cîteva moduri determinante: a) prin presiune, deorece o civilizație superioară tinde să se extindă (să se dezvolte și extensiv nu numai intensiv), b) prin imitație, căci o civilizație superioară fascinează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care nu au reușit să realizeze ceva în profesiunea lor au găsit astfel posibilitatea de a-și impune lipsa lor de judecată prin amestecul în chestiunile de limbă. În secolul al XX-lea, literatura europeană occidentală se caracteriza printr-o receptare pronunțată a problematicii filozofice, însă, în cazul literaturii române, s-au manifestat, uneori confruntîndu-se, două direcții distincte: una tradiționalistă, orientată spre viața rustică și valorificarea limbii populare, și una modernistă, avînd în atenție viața citadină, cu antrenarea unei limbi bogate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Ritmul ca factor arhitectonic al versului”, în „Ce este literatura? Școala formală rusă”, Editura Univers, București, 1983. footnote>, care definește forma lucrării literare ca pe o unitate dinamică, al cărei caracter dinamic este asigurat de principiul arhitectonic și a cărei receptare se realizează prin desfășurarea raportului între factorul subordonator și cei subordonați, putem deduce faptul că în porțiunea de text în cauză, factorul subordonator, este, înainte de orice ritmul. Acesta funcționează ca principiu arhitectonic, coagulând cadrul cel mai potrivit pentru desfășurarea temei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
relecturi, a reținut selectiv și subiectiv mai multe elemente ce țin de carte și bibliotecă, de acel Bibliopolis (amintit în prefață) cu strălucirea și semnificația cuvintelor în zborul lor către oamenii tentați de cunoaștere și înzestrați cu acea capacitate de receptare artistică a esteticului natural sau creat. Cu zidurile sale de cărți Iașul și-a asumat dintotdeauna destinul literar. Fiecare tom așezat în rafturi, apoi ieșit din ele e fixat în veghea ochiului de cititor ca pe un "palimpsest recuperat", cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
îl transportă pe om în atmosfera misterului sacru. De la culturile antice, care aveau propriul lor gen de muzică, la cea religioasă, apoi la cea a Renașterii, a barocului, clasicului, romantismului și modernului toate au răsfățat auzul în maniera în care receptarea căpăta frumuseți nemaiîntâlnite și armonii înălțătoare. Și ce frumos se face omul când intră în cântul înaripat al celebrelor capodopere, de la Te Deum la Anotimpurile lui Vivaldi, de la Pastorala lui Corelli la ceea ce au lăsat Beethoven, Mozart, Rossini, Berlioz, Wagner
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
contemporaneității. Cultura crede D. Kellner (și o afirmă răspicat!) nu a fost niciodată mai importantă. Iar cultura media, ca fenomen relativ recent, conduce la "colonizarea" timpului liber, impregnînd și dominînd cotidianul, modelîndu-l prin centralitatea consumului televizual. Iată de ce producerea și receptarea textelor culturale și, îndeosebi, analiza lor cu instrumentar critic devin imperative în contextul bombardamentului mediatic la care sîntem supuși. Doar așa, crede îndreptățit autorul, vom înțelege cultura și textura societală, sensul și efectele veritabilei băi mediatice, fără a ignora tectonica
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parte, se cuvin valorizate artefactele culturale care se opun practicilor hegemonice și, în pofida inerțiilor, agreează nonconformismul. Altfel spus, Kellner dezvoltă o perspectivă critică din unghiul economiei politice a culturii. Scena culturii, ne reamintește semnatarul acestei lucrări, implică circuitul producere distribuire receptare. Or, cultura media are efecte materiale vizibile. Este, nu mai încape vorbă, un cîmp de luptă pentru dobîndirea controlului asupra societății, artefactele industriilor de cultură, generalizate insidios, "îmblînzind" dominația (cum vom vedea mai încolo). Fiindcă fenomenul media nu poate fi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
critica culturală de astăzi. Încercarea mea se intersectează continuu cu proiectul de studii culturale inițiat de Centrul de Studii Culturale Contemporane din Birmingham din Marea Britanie de la începutul anilor șaizeci pînă astăzi. Acest proiect implică interpretarea culturii din perspectiva producerii și receptării textelor culturale în cadrul unor contexte istorice concrete. Continui tradiția studiilor culturale britanice, dar aduc argumente pentru necesitatea ca acest proiect să fie regîndit și reluat, ca răspuns la condițiile și provocările contemporane. Argumentez că, în timp ce studiile culturale britanice sînt de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
limitărilor modelului clasic ar presupune: analize mai concrete ale economiei politice a mass-mediei și a proceselor de producție culturală media; cercetări istorice și empirice asupra construcției industriilor media și a interacțiunii lor cu alte instituții sociale; mai multe studii privind receptarea și efectele media asupra audienței; și încorporarea de noi teorii și metode culturale într-o teorie critică revizuită a culturii și a mass-mediei. O asemenea reconstruire a proiectului clasic al Școlii de la Frankfurt ar moderniza teoria critică a societății și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a comunicării foloseau, dimpotrivă, metodologii mai empirice, variind de la o cercetare de tip pur cantitativ, studii etnografice asupra unor cazuri sau domenii specifice, pînă la cercetarea istorică specializată. Subiectele din acest domeniu includeau analiza economiei politice a mass-mediei, elemente de receptare și de studiere a efectelor media, istoria media, interacțiunea dintre diferitele instituții media și alte domenii ale societății, și altele asemenea. Anumiți colaboratori la simpozionul JOC din 1983 au propus o atitudine liberală față de diferitele abordări, sau moduri în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de exemplu, cultura), cît și modul de producere și distribuire a lor (de exemplu, tehnologiile și industria media). El permite evitarea unor termeni ideologici, precum "cultură de masă" sau "cultură populară", și atrage atenția asupra circuitului de producere, distribuire și receptare imprimat culturii media. Termenul desființează barierele artificiale între domeniile studiilor culturale, de comunicare și de mass-media și subliniază relaționarea dintre cultura și mijloacele de comunicare în masă în constituirea culturii media, desființînd astfel materializarea distincției dintre "cultură" și "comunicare"27
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care cultura furnizează atît modalitățile și forțele de dominație, cît și resursele rezistenței și opoziției. Astfel, concentrarea asupra politicului a intensificat reliefarea efectelor culturii și utilizării artefactelor culturale de către public, ceea ce a reprezentat o focalizare extrem de productivă asupra publicului și receptării, subiecte care fuseseră neglijate în majoritatea abordărilor culturale anterioare, bazate în principal pe text. Cu toate acestea, în special în Statele Unite, multe din configurațiile contemporane ale studiilor culturale sînt excesiv de unilaterale, ceea ce conduce la noi scindări ale domeniului de studiu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
special în Statele Unite, multe din configurațiile contemporane ale studiilor culturale sînt excesiv de unilaterale, ceea ce conduce la noi scindări ale domeniului de studiu și, în parte, la blocarea domeniului propriu-zis al comunicării, prin concentrarea prea atentă asupra textelor culturale și asupra receptării. În studiul său despre Madona, de exemplu, John Fiske scrie: "O analiză culturală va releva, așadar, atît modul în care ideologia dominantă este structurată în text și în subiectul receptor, cît și acele trăsături ale textului care permit o lectură
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în prezent. Consider că o concentrare excesivă asupra textului și receptorilor săi în detrimentul analizei relațiilor și instituțiilor sociale, în cadrul cărora aceste texte sînt produse și consumate, nu face decît să trunchieze studiile culturale; același lucru se întîmplă și cu analiza receptării care nu reușește să indice modul în care publicul consumator este el însuși un produs în cadrul relațiilor sociale și cum cultura însăși contribuie într-o anumită măsură la producerea unui public și la impunerea modului de receptare a textului. Există
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și cu analiza receptării care nu reușește să indice modul în care publicul consumator este el însuși un produs în cadrul relațiilor sociale și cum cultura însăși contribuie într-o anumită măsură la producerea unui public și la impunerea modului de receptare a textului. Există, fără îndoială, pericolul fetișizării publicului în contextul recentei tendințe de accentuare a importanței receptării și interpretării semnificațiilor de către public. Ca urmare, s-a produs o deplasare la scară mare a accentului de la text și contextul producerii lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un produs în cadrul relațiilor sociale și cum cultura însăși contribuie într-o anumită măsură la producerea unui public și la impunerea modului de receptare a textului. Există, fără îndoială, pericolul fetișizării publicului în contextul recentei tendințe de accentuare a importanței receptării și interpretării semnificațiilor de către public. Ca urmare, s-a produs o deplasare la scară mare a accentului de la text și contextul producerii lui la audiență și receptare, ceea ce în anumite cazuri a determinat apariția unui nou tip de dogmatism în cadrul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fără îndoială, pericolul fetișizării publicului în contextul recentei tendințe de accentuare a importanței receptării și interpretării semnificațiilor de către public. Ca urmare, s-a produs o deplasare la scară mare a accentului de la text și contextul producerii lui la audiență și receptare, ceea ce în anumite cazuri a determinat apariția unui nou tip de dogmatism în cadrul căruia numai publicul, respectiv cititorul, produce semnificația. Textul, societatea și sistemul de producere și de receptare dispar în acest extaz solipsist al producătorului de text conform căruia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a accentului de la text și contextul producerii lui la audiență și receptare, ceea ce în anumite cazuri a determinat apariția unui nou tip de dogmatism în cadrul căruia numai publicul, respectiv cititorul, produce semnificația. Textul, societatea și sistemul de producere și de receptare dispar în acest extaz solipsist al producătorului de text conform căruia nu există text în afara lecturii, rezultatul fiind o parodie a celebrelor cuvinte ale lui Derrida, și anume că nu există nimic în afara textului. În plus, anumite versiuni ale studiilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
există text în afara lecturii, rezultatul fiind o parodie a celebrelor cuvinte ale lui Derrida, și anume că nu există nimic în afara textului. În plus, anumite versiuni ale studiilor culturale au ajuns la o fetișizare a rezistenței. În cursul evoluției cercetării receptării în studiile culturale, s-a sugerat distincția între lecturile de tip dominant, negociant sau de opoziție (Hall, 1980b: preluată în opera lui Fiske). Această schemă face distincția între lecturile dominante, în care publicul își însușește textele în acord cu interesele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
iau cu asalt clădirea. Există, în cadrul studiilor culturale, tendința de a aprecia rezistența ca atare, fără a face vreo distincție între tipurile și formele de rezistență (există o problemă asemănătoare în aprecierea nediscriminată a plăcerii publicului în anumite studii de receptare). Astfel, rezistența la autoritatea socială manifestată de vagabonzii din centrul mai sus-menționat la vizionarea filmului Die Hard ar putea contribui la stimularea unui comportament masculin brutal și ar încuraja folosirea manifestărilor de violență fizică pentru rezolvarea problemelor sociale. Așa cum au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
s-a dovedit mai puțin expertă în descoperirea momentelor de rezistență și opoziție. Cu toate acestea, și-a plasat întotdeauna analiza asupra mediei și publicului în contextul relațiilor de producție și dominație existente, în timp ce multe alte studii asupra publicului și receptării nu reușesc să fixeze receptarea culturii în contextul relațiilor sociale de dominație și putere. Mai mult decît atît, rămîn încă abordări centrate pe text, care se angajează în lecturi fundamentate teoretic, dar care nu iau în calcul producerea, receptarea sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
expertă în descoperirea momentelor de rezistență și opoziție. Cu toate acestea, și-a plasat întotdeauna analiza asupra mediei și publicului în contextul relațiilor de producție și dominație existente, în timp ce multe alte studii asupra publicului și receptării nu reușesc să fixeze receptarea culturii în contextul relațiilor sociale de dominație și putere. Mai mult decît atît, rămîn încă abordări centrate pe text, care se angajează în lecturi fundamentate teoretic, dar care nu iau în calcul producerea, receptarea sau ancorarea lor într-o organizare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și receptării nu reușesc să fixeze receptarea culturii în contextul relațiilor sociale de dominație și putere. Mai mult decît atît, rămîn încă abordări centrate pe text, care se angajează în lecturi fundamentate teoretic, dar care nu iau în calcul producerea, receptarea sau ancorarea lor într-o organizare instituționalizată a culturii, care îmbracă forme diferite și specifice în diferite țări sau regiuni, în epoci diferite ceea ce înseamnă că abordările textualiste foarte adesea evită studierea modului de producere și a economiei politice a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
țări sau regiuni, în epoci diferite ceea ce înseamnă că abordările textualiste foarte adesea evită studierea modului de producere și a economiei politice a culturii, ba chiar și contextul istoric în care aceasta este plasată. Chiar dacă accentul pus pe public și receptare a reprezentat o binevenită corecție a caracterului unilateral al analizei pur textuale, cred însă că în ultimii ani studiile culturale au supraestimat importanța analizei receptării textului, subestimînd, în schimb, importanța modului de producere și economiei politice a culturii. Deși anterior
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
chiar și contextul istoric în care aceasta este plasată. Chiar dacă accentul pus pe public și receptare a reprezentat o binevenită corecție a caracterului unilateral al analizei pur textuale, cred însă că în ultimii ani studiile culturale au supraestimat importanța analizei receptării textului, subestimînd, în schimb, importanța modului de producere și economiei politice a culturii. Deși anterior, grupul de la Birmingham își concentra în mod regulat atenția asupra instituțiilor și practicilor media, asupra relației dintre formele de media, și asupra unor forme și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]