8,522 matches
-
sau americane, sovieticii erau cei care, sub aspectul informațional, controlau și dominau teritoriul României. După cum o dezvăluie documentele de arhivă, serviciile secrete militare sovietice operau cu mult aplomb și cu o ușurință dezarmantă în spatele liniilor româno-germane de pe frontul Iași-Chișinău. O relatare a unui ofițer sovietic GRU, locotenent-colonelul Braverman, atașată la o dare de seamă întocmită de șeful Biroului I Informații din Secția a II-a din Marele Stat Major, locotenent colonel Grigore Zadik, cu ocazia unei inspecții la Armata a 4
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
asemenea, au realizat faptul că li se oferă libertatea de manifestare, fără a fi condamnați, criticați pentru ceea ce ei propun, pentru ceea ce ei realizează. d) „exercițiu pentru cunoașterea celuilalt”, prin care am urmărit: facilitarea interacțiunii interpersonale; exersarea capacității de exprimare, relatare a unor fapte În prezența celorlalți, eliminarea tensiunilor; obținerea unor informații mai complete despre ceilalți; realizarea unei atmosfere deschise, securizante, propice comunicării autentice. Efectele obținute au fost următoarele: copiii au reușit să se cunoască mai bine unii pe alții; au
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
acestea : • angajarea elevilor în învățarea proprie, • participarea intensivă a clasei, • alegerea căilor semnificative de studiu, • utilizarea de valori din viața reală, • folosirea experiențelor proprii extrașcolare, • crearea climatului instituțional de facilitare, stimulare, evaluare, sprijin, • construirea cunoașterii în mod activ, • învățarea prin relatare, nu memorizare, • formarea prioritară de competențe, • învățarea prin colaborare și cooperare, • recursul la diversitatea acțiunilor de învățare, • atribuirea de responsabilități, împuterniciri, • evaluări prin refere la criterii, • rezolvarea de situații-probleme, • combinarea formelor și procedeelor de comunicare, • apelul la noi abordări ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Optimizarea reflecției personale, a unor reformulări. • Utilizarea succesului în noua învățare, abilitare. Antrenează, animă • Angajarea în căutarea, utilizarea de date prin multiple acțiuni cognitive. • Exersarea explorării, prelucrării, analizei, explicării, aplicării datelor în diferite situații reale. • Varierea modurilor de prezentare, organizare, relatare. • Înțelegerea modului de cunoaștere științifică. • Exersarea formulării de întrebări, ipoteze, variante, experiențe, interpretări, sinteze, corelații. • Diversificarea situațiilor, sarcinilor diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției educatului ca mentor. • Exersarea combinării modurilor, stilurilor de cunoaștere. Roluri Acțiuni, strategii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
detectare, distingere. • Prin observare directă, în condiții variate, globală sau criterială, după un plan sau secvențial. • Prin orientare, recunoaștere, explorare, căutare independentă, individuală. • Prin analiză, descompunere, segmentare, extragere. • Prin comparare, completare, discriminare, evidențiere, eliminare. • Prin ordonare, grupare, relaționare, combinare. • Prin relatare, apreciere, descriere, măsurare, interpretare primară, prezentare. • Prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice, schițe, contururi, imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
corecte științific, formulate independent, expresiv exprimate, cu contribuții proprii, critice. • De evitat: insuficienta sistematizare, prezentarea fragmentară, ocolirea esențialului, favorizarea reproducerii formale. • Posibil de utilizat în toate etapele învățării. • De rezolvare a unor obiective cognitive variate: definire, analiză critică, descriere, identificare, relatare, opinare, clasificare, comparare, explicare, deducere, demonstrare, înțelegere, aplicare, creare, apreciere. • De introducere în cunoaștere, de clarificare, prin dialog euristic. • De utilizare variată a întrebărilor: directe, inverse, în lanț, de controversă, de revenire, deschise, cu variante în alegere, problematizate, parțial formulate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de prezentare a interpretărilor și argumentelor, • în participarea la dezbaterile și negocierile din grup, • în realizarea autoevaluării sau a evaluărilor reciproce. B. Procedee, instrumente bazate pe redactarea în scris a modului de construire a cunoașterii și a rezultatelor obținute: • descrieri, • relatări, • eseuri, • proiecte, • portofolii, • jurnale reflexive, • studii de caz, • planuri de idei, • reprezentări grafice, • scheme, • rețele de cunoștințe, • liste de cuvinte-cheie, • scenarii, • sinteze intrași interdisciplinare, • argumentarea unei alegeri, • analize critice, • comentarii personale, • comunicări științifice ș.a. C. Procedee, tehnici bazate pe exprimarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca entitate calitativă. Unii teoreticieni consideră că orice este, alții susțin că orice poate fi, iar alții cred că, într-un anume sens, nimic nu este narațiune, pentru că narativitatea depinde de cultură și context. Alții definesc narațiunea ca pe o relatare verbală a unuia sau mai multor evenimente sau ca pe orice fel de reprezentare a orice fel de evenimente, inclusiv cele nonverbale. Alții susțin că narațiunea presupune succesiune, consecutivitate și finalitate, că trebuie să fie populată cu individualități antropomorfe, că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
două domenii . Dezacordul față de naratologia transmedială se află în corelație cu abordarea lingvistică reprezentată de Gerald Prince , Gerard Genette , Seymour Chatman și Porter Abbott care definesc narațiunea fie ca act al povestirii adresat de către un narator unui naratar, fie ca relatare verbală a unei secvențe de evenimente trecute. În aceste definiții, condiția de existență a unei narațiuni este ocurența actului verbal de spunere a poveștii de către un agent numit narator. Conținutul semantic al acestui act de vorbire trebuie să fie o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și ca întruchipare metaforică sau alegorică. Sunt enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a personajelor și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar fi prologul sau epilogul. Fludernik arată că una din specificitățile narativității dramatice este figura: . În accepția ei, o piesă de teatru strecoară
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
respectivă; fenomenul migrației, sărăcia, zone-cartiere cu risc ridicat pentru un comportament antisocial, delicvența juvenilă, consumul de droguri, stupefiante; d) Cauze relaționale: dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare); tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare, evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată; dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea); Principiul interactiv al acțiunii educațional terapeutice obligă ca activitățile educative să fie valorificate sub toate aspectele terapeutice ca urmare a faptului că aceste
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
ca entitate calitativă. Unii teoreticieni consideră că orice este, alții susțin că orice poate fi, iar alții cred că, într-un anume sens, nimic nu este narațiune, pentru că narativitatea depinde de cultură și context. Alții definesc narațiunea ca pe o relatare verbală a unuia sau mai multor evenimente sau ca pe orice fel de reprezentare a orice fel de evenimente, inclusiv cele nonverbale. Alții susțin că narațiunea presupune succesiune, consecutivitate și finalitate, că trebuie să fie populată cu individualități antropomorfe, că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
două domenii . Dezacordul față de naratologia transmedială se află în corelație cu abordarea lingvistică reprezentată de Gerald Prince , Gerard Genette , Seymour Chatman și Porter Abbott care definesc narațiunea fie ca act al povestirii adresat de către un narator unui naratar, fie ca relatare verbală a unei secvențe de evenimente trecute. În aceste definiții, condiția de existență a unei narațiuni este ocurența actului verbal de spunere a poveștii de către un agent numit narator. Conținutul semantic al acestui act de vorbire trebuie să fie o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și ca întruchipare metaforică sau alegorică. Sunt enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a personajelor și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar fi prologul sau epilogul. Fludernik arată că una din specificitățile narativității dramatice este figura: . În accepția ei, o piesă de teatru strecoară
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ca entitate calitativă. Unii teoreticieni consideră că orice este, alții susțin că orice poate fi, iar alții cred că, într-un anume sens, nimic nu este narațiune, pentru că narativitatea depinde de cultură și context. Alții definesc narațiunea ca pe o relatare verbală a unuia sau mai multor evenimente sau ca pe orice fel de reprezentare a orice fel de evenimente, inclusiv cele nonverbale. Alții susțin că narațiunea presupune succesiune, consecutivitate și finalitate, că trebuie să fie populată cu individualități antropomorfe, că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
două domenii . Dezacordul față de naratologia transmedială se află în corelație cu abordarea lingvistică reprezentată de Gerald Prince , Gerard Genette , Seymour Chatman și Porter Abbott care definesc narațiunea fie ca act al povestirii adresat de către un narator unui naratar, fie ca relatare verbală a unei secvențe de evenimente trecute. În aceste definiții, condiția de existență a unei narațiuni este ocurența actului verbal de spunere a poveștii de către un agent numit narator. Conținutul semantic al acestui act de vorbire trebuie să fie o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și ca întruchipare metaforică sau alegorică. Sunt enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a personajelor și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar fi prologul sau epilogul. Fludernik arată că una din specificitățile narativității dramatice este figura: . În accepția ei, o piesă de teatru strecoară
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ei să se găsească comori pe câmp, ascunse în pământ, din vremurile trecute. Despre încălțămintea țăranilor români se menț iona că era făcută din piele netăbăcită, legată de picior cu curele, tot din piele, ca o rămășiță a sandalei romane. Relatările despre evrei devin și ele pitoreșt i. La Bârlad viețuiau atunci 130 familii de evrei sosite din Rusia, Austria și Germania; familiile de evrei trăiau liniștite, fără să sufere vreo persecuție. La sinagogi au discutat în nemțește cu doi bărbați
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mie și pace ție!” Era convingerea lor că păcatele le fuseseră iertate. În aceeași noapte, mulți dintre ei aveau să se întâlnească la sinagoga lor, să petreacă împreună, bând și mâncând, veselindu-se. Așa se încheia atunci ziua Ispășirii! Alte relatări despre viața social-economică a populației evreiești în special, despre școală și știința de carte, despre obiceiurile la nunți, naștere și înmormântări, despre viața religioasă, fac din referirile celor doi misi onar i scoțieni o cronică a vremurilor care au fost
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
medicale privind starea de sănătate. Desfășurând activitatea primei lor săptămâni din viața de elev sub formă de jocuri, copiii au oferit În condiții de stres scăzut foarte multe date despre ei. Desenele realizate, cântecele și jocurile de mișcare, jocurile matematice, relatările copiilor despre unele experiențe personale, sunt numai câteva din instrumentele de lucru utilizate În această etapă a evaluării inițiale. La sfârșitul acestei prime săptămâni de activitate s-au conturat deja unele cazuri de copii cu dificultăți, fiind Însă prea devreme
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
a unor texte date prin formulări de răspunsuri la Întrebările puse; -exerciții de completare de enunțuri În legătură cu un text citit; -exerciții de recunoaștere a textelor, personajelor prin citirea unor fragmente, paragrafe dintr-un text citit; exerciții de identificare și de relatare, Într-o succesiune logică, a Întâmplărilor prezentate Într-un text narativ; -exerciții de recunoaștere a personajelor din anumite texte narative etc.; -exerciții de ilustrare prin desen a unui text citit; -exerciții de explicare a folosirii liniei de dialog, virgulei În
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
greu de sesizat că romanul lovinescian își prescrie singur regulile și "metoda de lucru" după o rețetă încercată prealabil și în Viață dublă, cu intenția mărturisită de a exprima în forme concrete, "vizibile", manifestările primare ale sufletului, mai întâi prin relatarea unor episoade semnificative din copilăria și tinerețea lui Bizu, cu un rol decisiv în conturarea personalității sale psihice. 1.4. Trecutul, un depozit de fapte mărunte Cele mai importante evenimente din biografia eroului lovinescian sunt legate, firesc, de revelațiile pretimpurii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lovinescu, virtutea supremă, singura care conferă criticului literar (discernătorului de valori) o indiscutabilă autoritate. Mai mult, "omenia" pare a fi văzută, aici, ca reprezentând finalitatea morală a culturii înseși. 1.5. De ce plânge Bizu? Revenind la "roman", remarcăm că, după relatarea sumară a biografiei lui Bizu (de la anii copilăriei până la momentul întoarcerii în țară, o dată cu încheierea studiilor), autorul face un salt peste timp ca să se regăsească pe sine, regăsindu-și eroul (acum cu un sfert de veac mai bătrân) din nou
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
E. Lovinescu, "Istoria literaturii române contemporane (1900-1937)", în op. cit., p. 209. 8 După cum semnala Gabriela Omăt, articolul lui Lovinescu Mizerii literare nu a fost prizat la cenaclu, tocmai pentru că se baza pe un principiu considerat discutabil, acela conform căruia "în relatări ce n-au nimic cu istoria nu adevărul faptelor contează, ci exclusiv semnificația lor psihologică". Dorind să justifice deformarea caricaturală a unor portrete, cum și recursul la anecdotă ca procedeu de caracterizare, Lovinescu afirma că "importanța lor (a Memoriilor) nefiind
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
réclamer de l'argent; îl fut, dit-on, reçu à coups de poings et blessé à la tête. Bruxelles, le 18 juillet 190477. Pentru moment, nu mai avem cunoștințe despre "aventură belgiană" a lui Florian Becescu. Am mai reținut doar o relatare a unei ședințe a Societății Studenților Români din Bruxelles, ce a văzut lumina tiparului în paginile "Cronicii" din 3 august 190478, pe care am mai evocat-o până acum în două rânduri, întâi cu referire expresă la viață asociației, iar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]