5,533 matches
-
nu fi lăsat în urmă, despre amenințarea de a fi scos din competiție, riscînd să devină o insulă periferică (sau chiar uitată) a mentalității și a culturii noastre. Această spaimă îl împinge cîteodată să-și potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în anii '70 ai secolului trecut, Paul Ricur tematiza supunerea religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fundamenta variante mai nobile de viață bună pentru individ, poate furniza material identitar puternic, poate deveni drapel de luptă pentru dreptate socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
republicanilor. Ceea ce Filmer și regaliștii considerau subversiv la Hobbes era mai ales ideea că prima lege a naturii este autoconservarea, de unde rezultă că dreptul de rezistență în fața morții trebuie recunoscut chiar și criminalului pedepsit în mod just. Buni specialiști în retorică, regaliștii cunoșteau forța de convingere a exemplelor, și tocmai exemplele pe care le dădea Hobbes în Leviathan, în special în capitolul XXI, constituiau "ingrediente esențiale pentru a recunoaște în Hobbes un teoretician al rezistenței"69. Într-adevăr, chiar dacă o serie
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
etnică: el e doar un criteriu de apartenență statală. Deci, a fi român înseamnă a fi cetățean al României. La fel cum cetățeni sovietici erau toate națiunile conlocuitoare în cadrul Uniunii Sovietice”. Citind aceste rânduri, ce se apropie periculos de retorica nazistă a raselor, rânduri ce ar trebui citite, chipurile, de membrii Consiliului Europei (!!!), ne punem legitima întrebare dacă autorul acestor rânduri răspunde unor comandamente politice sau dacă doar este de o naivitate și dezinformare fără margini. Deoarece, chiar teze evident
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
căpriori în conștiința mai multor generații de istoriografi români”, nimeni nu își mai închipuie o istorie scrisă altfel, decât cea care ridică poporul român „în vârfurile cerului”. Ne vom permite din nou să reproducem un fragment mai lung, reprezentativ pentru retorica „istoricilor” „moldoveni”, ce se referă la un moment amplu dezbătut de ei - Unirea din 1859 (la care se adaugă și palida acțiune separatistă din 1866, atât de preamărită în presa procomunistă basarabeană): „însă forțele unioniste din Moldova, în cârdășie cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
națională (!!!). Alipirea Basarabiei la Rusia, în anul 1812, ei au conceput-o ca o victorie a lor proprie. Caracterul ortodox al Imperiului Rus i-au asigurat, de asemenea, puterii ruse din Basarabia o aprobare religioasă”. Se pare că revenim la retorica lipsită de orice bază științifică din anii ’40 și ’50, de proslăvire a stăpânirii sovietice, a fratelui mai mare rus (vezi capitolul I). A afirma că, în 1856, a avut loc „înstrăinarea de Rusia a fâșiei de pământ de-a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
formulează chiar replici și sfîrșește, calm, o astfel de tatonare așa-zis epistemică în cheia lui "de, știu eu?". De aici concluzia lui Noica despre raportul dintre prostie și inteligență, o evaluare formulată într-o meditație din Rampa, cu o retorică intenționat esopică, în răspăr cu simțul comun: "Prostul știe totdeauna, asta-i marea lui superioritate. Chiar dacă n-o știa el, au știut-o alții: iar el are memorie. Vorbele de spirit, marile adevăruri, fleacurile esențiale care fac viața unei societăți
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Într-o simetrie (ne-)voită cu politica eugenică proiectată în interbelicul românesc, exegeza Viorellei Manolache pune accente ascuțite asupra discursului eugenic din ultimele decenii, cu proiectele sale asupra unei profilaxii a națiunii, cu politizarea și cu alte măști ale unei retorici nu o dată agresiv-discriminatorie. Publicația clujeană investigată relevă, în parte, obiectivele elitei românești, care, constată autoarea, "nu pleda pentru "normalizarea eugeniei" (cu tot ceea ce presupune prezumția potrivit căreia, politicile eugeniste se pot acomoda cu orice tip de ideologie), ci, mai curînd
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o idee a lui Michel Charles, criticul dezvăluia literaturitatea în și prin funcțiile lecturii, un act care, făcînd parte din text, impune anumiți indici pentru conturarea valorii literare. Era un fel de a spune că Romul Munteanu accepta poziția autorului Retorica lecturii potrivit căreia: "totul este în text", și asta pentru că în fapt criticul se pronunța pentru o relație organică între text și cititor, legătură aptă să evidențieze literaturitatea textului mai degrabă prin decodarea efectului estetic al textului, decît prin simpla
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
total al vieții"45. Transformările din viața populației feminine s-au produs, așadar, în primii ani ai regimului comunist prin intermediul magiei cuvintelor 46. Discursul comunist punea însă femeia în situația de a-și recunoaște diferența și subordonarea, chiar dacă utiliza o retorică a egalității 47. În acest sens, referindu-se la participarea femeilor la alegerile din noiembrie 1946, Gheorghiu-Dej afirma la Plenara CC al PCR din 8-9 ianuarie 1947: "Noi le-am dat drepturi egale cu ale bărbaților, dar să nu credeți
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
erau dedicate "anilor de glorie și împliniri mărețe" și, bineînțeles, politicii pro-nataliste, celelalte rubrici (modă, fapt divers, bucătărie ș.a.) facându-și cu greu loc. Mai mult, se confirmă o dată în plus că prin bombardarea repetată a sferei publice cu imagini și retorică ideologică, propaganda a fost naturalizată ca parte a vieții de zi cu zi a oamenilor, existând posibilitatea să nu i se acorde o prea mare atenție 19. În perioada comunistă familia, în sensul clasic al cuvântului, se transformă într-o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
criticului. Criteriul de selecție a textelor ar putea fi considerat drept criteriu de departajare Între valoare și non-valoare, dar, de cele mai multe ori, acest criteriu se dovedește a fi insuficient. Harry T. Levin, În Tematica și critica, sublinia faptul că, În retorica greacă și latină, ‘thema’ reprezenta argumentul din cadrul unui discurs. Implicațiile inițiale ale acestui termen conduc la concluzia că studiul tematic a pornit de la arta retoricii, devenind astăzi un mod tipic de abordare a textului literar. Studiul tematic al operei literare
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
dovedește a fi insuficient. Harry T. Levin, În Tematica și critica, sublinia faptul că, În retorica greacă și latină, ‘thema’ reprezenta argumentul din cadrul unui discurs. Implicațiile inițiale ale acestui termen conduc la concluzia că studiul tematic a pornit de la arta retoricii, devenind astăzi un mod tipic de abordare a textului literar. Studiul tematic al operei literare are la bază o separare Între conținut și formă. Nu toți au agreat acest tip de critică. Unii, precum Croce, au considerat-o pseudoștiință. Alții
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
o lege a celor patru elemente care să clasifice diferitele imagininații materiale În funcție de faptul că sunt legate de foc, aer, apă sau pământ.” Gaston Bachelard este un “cititor - rêveur”. El respinge lectura valorizantă și propune un discurs estetic, a cărui retorică să fie eliberată de orice constrângere. III. Reprezentanți ai criticii tematice Cei mai importanți reprezentanți ai criticii tematice sunt Jean-Pierre Richard, Jean Starobinski și Georges Poulet. Ei au adoptat diferite atitudini În fața operei literare: de identificare, de distanțare sau de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
Facultatea de Științe politice, Filosofie și Științe ale Comunicării) la Universitatea de Vest din Timișoara. Este doctor în Științele comunicării din 2003 (Bowling Green State University, OH, SUA. PhD). Principalele sale domenii de interes sunt comunicarea interculturală, teorii ale comunicării, retorica negocierii, negociere și mediere a conflictelor politice. Predă cursuri și seminarii la nivel licență și la nivel de master. A publicat volumul Play(ing) With(in) Parentheses: A metacritical analysis of communication and culture (2004), precum și numeroase articole în reviste
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care și-a făcut studiile doctorale. Primele două sintagme din titlul cărții la care ne referim, foarte fericit alese, anume "criticismul retoric" și "științele comunicării", sunt foarte sugestive pentru întregul conținut al cărții. Criticismul retoric are ca obiect de cercetare retorica, iar aceasta este considerată drept cea mai veche cercetare a comunicării. Retorica a fost privită sub cel puțin trei aspecte: ca activitate de comunicare, ca disciplină de învățământ și ca domeniu de cercetare teoretică sau ca teorie. Sub primul aspect
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
la care ne referim, foarte fericit alese, anume "criticismul retoric" și "științele comunicării", sunt foarte sugestive pentru întregul conținut al cărții. Criticismul retoric are ca obiect de cercetare retorica, iar aceasta este considerată drept cea mai veche cercetare a comunicării. Retorica a fost privită sub cel puțin trei aspecte: ca activitate de comunicare, ca disciplină de învățământ și ca domeniu de cercetare teoretică sau ca teorie. Sub primul aspect, ea este la fel de veche ca și omul și societatea umană. Ca disciplină
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mai ales la Atena. Iar ca teorie sau domeniu de cercetare, începând cu opera lui Platon și mai ales cea a lui Aristotel, în Grecia Antică, dar și cu cea a lui Cicero și Quintilian, în Roma Antică. La început, retorica avea ca obiectiv realizarea persuasiunii, adică a influențării și schimbării, prin discurs, a opiniilor, credințelor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Domeniile principale erau cel politic (discursul deliberativ), juridic (discursul forensic) și ceremonial (discursul epidictic). Căile principale prin care se urmărea producerea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a discursului, iar ultima, în partea de încheiere a discursului. Obiectivul mai general al discursului retoric era triplu: să instruiască (docere), să pună în mișcare (movere) și să placă sau să delecteze (delectare). Cicero a teoretizat cele cinci canoane ale retoricii: invenția (crearea argumentelor și dovezilor pentru susținerea unui punct de vede, a unei teze), dispoziția (aranjarea sau ordonarea argumentelor pentru obținerea unui efect maxim), elocuția (folosirea unui limbaj și a unor figuri de stil care să atragă sau să încânte
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
era eminamente oral, într-o societate în care comunicarea orală era cvasi-exclusivă. Cu timpul, cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare (răspândirea comunicării scrise, apariția tiparului, a telegrafului, a telefonului, a radioului, a televiziunii, iar, mai recent, a calculatorului și internetului), domeniul retoricii s-a extins enorm și, prin urmare, și mijloacele, metodele și tehnicile s-au diversificat. Retorica a rămas ca o disciplină care cercetează comunicarea, dar a apărut și știința comunicării. Așa încât, azi, termenul de "Retorică" se folosește pentru a desemna
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mijloacelor de comunicare (răspândirea comunicării scrise, apariția tiparului, a telegrafului, a telefonului, a radioului, a televiziunii, iar, mai recent, a calculatorului și internetului), domeniul retoricii s-a extins enorm și, prin urmare, și mijloacele, metodele și tehnicile s-au diversificat. Retorica a rămas ca o disciplină care cercetează comunicarea, dar a apărut și știința comunicării. Așa încât, azi, termenul de "Retorică" se folosește pentru a desemna cercetarea comunicării sub aspectul său "umanist", iar termenul de "teorie a comunicării" se folosește mai ales
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a calculatorului și internetului), domeniul retoricii s-a extins enorm și, prin urmare, și mijloacele, metodele și tehnicile s-au diversificat. Retorica a rămas ca o disciplină care cercetează comunicarea, dar a apărut și știința comunicării. Așa încât, azi, termenul de "Retorică" se folosește pentru a desemna cercetarea comunicării sub aspectul său "umanist", iar termenul de "teorie a comunicării" se folosește mai ales pentru a desemna cercetarea comunicării din punct de vedere "științific" și mai ales cantitativ. Cercetarea comunicării, sub aspectele ei
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
comunicării din punct de vedere "științific" și mai ales cantitativ. Cercetarea comunicării, sub aspectele ei cele mai generale, care acoperă atât aspectul "umanist", cât și pe cel "științific", poartă mai degrabă denumirea de "Criticism retoric", "Critică retorică" sau chiar de "Retorică critică". Alegerea este, în ultimă instanță, o chestiune de preferință personală. Autoarea cărții de față a optat pentru primul titlu. Criticismul retoric ni se înfățișează, astfel, sub forma unei metateorii, adică a unei meta-retorici, care cercetează complexul fenomen al comunicării
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
experiențe intelectuale personale (dobândite mai ales în perioada doctoranturii în Statele Unite ale Americii), metodele calitativ-critice folosite în comunicarea interculturală. Simplificând oarecum lucrurile, putem spune că, aici, în acest obiectiv urmărit de către autoare, ca și în întregul demers analitic, se întâlnesc retorica, în sensul de cercetare umanistă a comunicării (Rhetorical Criticism), și comunicarea cercetată din punct de vedere științific (Communication Theory). După ce în cartea sa anterioară autoarea analizase ceea ce domnia sa numea "Politicul în paranteză", de data aceasta își propune un fel de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ethos, logos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, numită de Griffin "metoda neo-aristotelică de a practica criticismul retoric", a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut domeniu, timp de decenii. Retorica, înțeleasă până atunci drept o artă (ceea ce făcea ca și imposibilă cercetarea ei cu mijloacele științifice obișnuite, cantitative), este treptat considerată o știință, sau măcar o disciplină cvasi-științifică, deci una care poate folosi metode științifice de cercetare. Până la urmă, după
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]