8,987 matches
-
procente. În procesul de instruire, o importanță deosebită o au formatorii, cei care activează procesul de Învățare și perfecționare. Modul de abordare a problemelor, antrenarea, participarea la dezbateri, strategia didactică asimilată condițiilor de desfășurare a instruirii sunt câteva din elementele reușitei programului de formare, perfecționare. Pentru a ne menține În topul preferințelor clienților suntem obligați să asigurăm angajaților formarea și actualizarea continuă a cunoștințelor pentru a menține performanța. Evaluarea personaluli unității Evaluarea performanțelor angajaților oferă o măsurare serioasă și de Încredere
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
generează exigențe sporite, unele cu totul noi, pentru persoanele cu funcții de conducere. În esență, se presupune profesionalizarea muncii manageriale, dobândirea unei pregătiri teoretice și practice de un anumit gen și nivel, autoinstruirea și instruirea permanentă devenind factori esențiali de reușită și menținere În cariera managerială. Aceasta explică de altfel, și proliferarea spectaculoasă În ultimele decenii a formelor de realizare practică a „educației manageriale”, care cuprind: studiu individual, cursuri scurte de reciclare În cadrul institutelor și centrelor specializate de perfecționare a personalului
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
care angajații au nevoie. Toate deciziile de instruire trebuie să țină cont de motivarea angajatului supus formării. Ni s-a părut o provocare o astfel de analiză având în vedere constrângerile care există în sistem și mai ales posibilitățile de reușită a metodelor care se aplică în prezent în acest scop. Procesul de descentralizare este una dintre direcțiile prioritare ale reformei învățământului din țara noastră. La nivelul resurselor umane, descentralizarea înseamnă angajarea personalului de către școală, managerul având garanția că va
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
nu mai sunt motivați să se formeze continuu știind că locul lor de muncă este asigurat. La nivelul conducerii se dorește acest lucru pentru că așa se poate lucra cu oameni agreați și competenți, iar interesul managerului este de a asigura reușita și recunoașterea organizației pe care o conduce. Prestigiul instituției este dat de competența și profesionalismul resursei umane. Cadrele didactice chestionate au fost de acord cu necesitatea existenței calității în procesul instructiv-educativ, acest lucru neputându-se realiza decât prin formare, perfecționare
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
să acționeze și în interiorul angajaților în interesul societății. Abordarea mecanicistă a relațiilor cu angajații a condus la eșec. Acest eșec a dus la studierea atentă a modului în care este tratat capitalul uman astfel încât acesta să-și folosească întregul potențial. Reușita în orice domeniu de activitate poate fi asigurată numai prin folosirea eficientă a resurselor umane : omul potrivit la locul potrivit. În acest sens este foarte important ca activitățile din acest domeniu să se desfășoare cât mai profesionist posibil pentru atingerea
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
național și în urma rezultatelor obținute și de preferințele candidaților, aceștia aleg instituția de învățământ la care vor să profeseze. Se încearcă o descentralizare a învățământului și din acest punct de vedere însă va fi greu să se ajungă la o reușită dacă la baza ei stă corectitudinea și competența. 1.3.5.Menținerea resurselor umane în învățământul liceal Menținerea resurselor umane în învățământul liceal ar trebui să se bazează pe un sistem de motivare și evaluare atractiv. Sistemul de evaluare și
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
necesită o atenție specială pentru că de ea depinde viitorul școlii românești. Produsul educațional oferit de o instituție de învățământ este foarte important indiferent cât de agresivă este politica de preț, distribuție sau promovare. Menținerea și dezvoltarea resurselor umane e cheia reușitei oricărei organizații. Adaptarea competențelor cadrelor didactice la schimbările curriculare din sistemul școlar trebuie să țină seama de factorii care au generat reforma curriculumului: evoluții ale științei și tehnologiei, implicații ale aspectelor socio- culturale, economice și politice asupra sistemului de învățământ
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
desigur, pe practici eficiente. În urma unui studiu realizat cu manageri de succes din mai multe țări ale lumii, în lucrarea The Leadership Challenge (San Francisco, Jossey-Bass, 1990), Kouzes, James M., Posner, Barry Z. au identificat patru criterii fundamentale ce asigură reușita în activitate și care pot fi recomandate și managerilor școlari. 1. Atitudinea constructivă. Aceasta presupune depistarea și analiza punctelor slabe în administrarea școlilor pe parcursul anilor, în baza cărora sunt propuse măsuri de remediere a carențelor de soluționare a problemelor imediate
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
concepții, reprezentări, opinii, sentimente. Lectura de informare este un demers științific prin care receptăm informații de specialitate, dobândind competențe diverse. În același timp, acest proces cognitiv este o cale de acces spre domeniile cunoașterii științifice, pragmatice, artistice etc., contribuind la reușitele profesionale și la succesul integrării sociale. Cred că, dacă prin absurd, cărțile ar dispărea din lume, ome nirea ar regresa rapid, căci fiecare om ar trebui să descopere, prin experiență nemij locită, tot patrimoniul de știință și cultură al umanității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este probat și de raportarea altor scriitori la modelul rebrenian. Marin Preda, de exemplu, construiește cuplul Polina-Birică din Moromeții ca pe o replică polemică la perechea de personaje creată de Rebreanu. Tocmai dialogul fertil peste timp este un argument pentru reușita autorului lui Ion de a crea „oameni ade vărați și viață reală“. ÎNCHEIERE Sintetizând, se poate afirma că, prin modalitățile moderne de construire a personajelor, prin complexitatea și prin destinele lor, se evidențiază modele și ipostaze umane semnificative și, implicit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
București 483. Spre deosebire de proiectul din 1947, cînd România fusese privită ca un obiectiv direct al politicii americane, din acest plan pentru 1949 se vedea că politica adoptată de Washington față de România era "derivată" din cea adoptată vizavi de Uniunea Sovietică. Reușita oricărei politici românești "depindea fundamental" de succesul relațiilor sovieto-americane. Departamentul arăta, totuși, că Washingtonul se poate folosi de anumite elemente locale, precum antipatia poporului român față de sovietici pentru a întîrzia "consolidarea comunismului" și a submina, în cele din urmă, dominația
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și pentru fiecare din statele satelit, pentru a obține cît mai multe avantaje, folosindu-se de puținele arme economice pe care le are la îndemînă"697. Estimînd efectele noii strategii politice, CSN 174 nu pregeta să spere, totuși, într-o reușită în cazul României. Din punct de vedere geografic, această țară era "cheia pentru controlul sovietic asupra bazinului Dunării și Peninsulei Balcanice". În România existau trupe sovietice pentru menținerea controlului, care oficial serveau, chipurile, drept linie de comunicație pentru trupele sovietice
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
multă simpatie din partea națiunilor Lumii a Treia. În august 1976, Conferința Statelor Nealiniate a acordat României "statutul de invitat" în cadrul organizației. Avînd în vedere că România era membră a Pactului de la Varșovia, acest semn de recunoaștere a fost o mare reușită pentru Ceaușescu 1781. În acest timp, România și Statele Unite au continuat să facă schimb de vizite atît la nivel de reprezentanți guvernamentali, cît și de delegații comerciale. După vizita din noiembrie 19751782 a secretarului Butz la București, românii au trimis
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a acestui aspect este că redimensionarea principiilor antice nu a fost una artificială, searbădă, ci a generat o serie impresionantă de capodopere. Fedra, Avarul, Fabulele lui La Fontaine etc. stau mărturie pentru fertilitatea deplină a codului estetic clasic. De altfel, reușita clasicismului francez se datorează, pe de altă parte, și seriozității acordate întemeierii unei baze teoretice a curentului. Poeticile care încep să fie scrise încă din primele decenii ale secolului al XVII-lea atestă o preocupare aparte pentru constituirea unui sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
rang care conferă genialitate observațiilor făcute Alexander Pope, Voltaire, Lessing, Samuel Johnson. Paul Hazard sugera chiar, printr-o hiperbolizare a meritelor acestora, că este perioada în care s-au manifestat "cei mai mari critici care au existat vreodată"107 Însă reușita lor nu ar fi fost atât de deplină, dacă nu ar fi existat exemplul lui Boileau, despre care s-a afirmat că a ridicat estetica "la rangul unei științe riguroase, situând în locul postulatelor abstracte, realizarea concretă și expunerea științifică."108
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sau, mai degrabă, lipsă de sincronizare între evoluția spirituală, socială, politică și stagnarea literară. Nu este însă un fenomen cu totul surprinzător, având în vedere că în literatură se ajunsese deja la un punct culminant prin clasicismul francez care, prin reușita sa deplină, nu a putut împinge dezvoltarea spiritului creativ decât prin generarea unei manifestări opuse, în totală contradicție cu ceea ce fusese până atunci și anume romantismul. Sintetizând, iluminismul literar nu a reprezentat decât, ca și în cazul lui Voltaire, prelungirea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
adevăruri. La acel moment al desfășurării istoriei, Franța devenise, într-adevăr, un fel de centrum mundi, un punct central de dispersare a propriului model cultural. Din această perspectivă perpetuarea liniilor directoare clasice i se pare lui Voltaire un lucru firesc. Reușita deplină a secolului anterior i-a sădit încrederea nestrămutată în idealurile propuse de acesta. Totuși, fascinația pentru clasicismul secolului al XVII-lea nu a degenerat în asumare servilă a conceptelor. După cum vom vedea, Voltaire și le însușește doar pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
polemice de idei, calea ce ar trebui urmată. Ne vom opri puțin asupra discuțiilor privitoare la cele două mari viziuni culturale ale epocii cea franceză și cea engleză surprinse prin masca lui Lisideus, respectiv Neander. Astfel, primul dintre aceștia laudă reușitele teatrului sub patronajul lui Ludovic al XIV-lea accentuând omogenitatea subiectului în teatrul francez prin surprinderea unui singur episod al acțiunii, ceea ce a permis câștigarea unei libertăți mai mari a versului. De asemenea, este elogiată maniera de a asigura un
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
decât prin tradiție. Pentru a înțelege mai bine această afirmație oarecum contradictorie este necesar a evidenția faptul că Eliot nu percepe conceptul de tradiție drept simplă transmitere din generație în generație a unor modele, asociate cu păstrarea orbește a limitelor reușitelor acestora. Tradiția devine aici o noțiune cu o semnificație mult mai largă "ea nu poate fi moștenită și, dacă vrei s-o ai, trebuie s-o dobândești printr-o grea strădanie!" afirmă Eliot, amplificând oarecum surprinderea cititorului prin stabilirea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mecanism interior, îi otrăvește existența. În ceea ce privește opera propriu-zisă, obiectivarea ar fi eliminat din echivocul care planează asupra acesteia, echivoc pe care Eliot îl consideră un defect major al piesei, concluzionând (în mod șocant poate) că Hamlet nu este una din reușitele lui Shakespeare: În cazul personajului Hamlet avem de a face cu bufoneria unei emoții care nu se poate descărca în acțiune; la dramaturg este vorba de bufoneria unei emoții căreia nu-i poate da expresia artei." "Corelativul obiectiv" a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
din istoria literaturii române, revigorarea producându-se astfel și în lipsa impunerii unui canon clasic. Pe de altă parte, nici aspirațiile călinesciene către o dimensiune apolinică a creației și a existenței nu sunt întru totul utopice, mărturie stând în acest sens reușita romanelor sale care urmăresc într-o manieră aproape programatică concretizarea principalelor aspecte teoretizate. V.7. Concluzii În urma prezentării textelor alese pentru acest capitol, una din concluziile principale care se impune este că neoclasicismul secolului al XX-lea nu a reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
din Europa ca reprezentante ale democrației. J-D Durrand face o clasificare notabilă acestor formațiunii politice, distingând trei destine diferite: partide cu viața lungă dar cu succese inegale în Franța, Elveția, Belgia, Olanda și Luxemburg, cele cu o activitate plină de reușite, dar de scurtă durată, în Germania, Italia și în Europa de Est și cele care nu au avut nici o șansă de dezvoltare în cadrul unor regimuri autoritare în Spania, Portugalia și Austria. Dacă Belgia, Olanda și Luxemburg cunosc guverne creștin-democrate în toată perioada
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Politica lui a fost urmată de președintele Republicii, Wilhelm Miklas și de succesorul său la Cancelarie, Schuschnigg, fost elev la iezuiți, ministrul justiției sub Dollfuss, foarte atașat de tradițiile catolice ale Austriei habsburgilor. În ciuda energiei sale, nu a putut împiedica reușita Anchschluss-ului din 1938. Ständestaat-ul nu a putut rezista șocului totalitar. Partidul Creștin Social Austriac nu aderase la valorile democrației liberale. Tendințele democratice întruchipate de sindicalistul Leopold Kunschak și de al său Linzer Programm, care acorda libertăților un spațiu important, și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
generos al militantului nu era doar apanajul democrației creștine, ci îl găsim și în alte familii politice, dar el a constituit un element important în instaurarea democrației creștine în Europa. Interconfesionalitatea s-a impus în Germania și a constituit o reușită, în ciuda poziției dominante, mai ales la început, a catolicilor: profesiunea de credință pare să nu fi fost niciodată motivată de privilegii sau excludere. În Italia, unde succesele electorale ale Democrazia Cristiana se datorau în mare parte mobilizării aparatului ecleziastic, Alcide
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și la politica lui Erhard din Soziale Marktwirtschaft, teoretician și practician al unui liberalism temperat de atenția puternică acordată problemelor sociale. Epoca Adenauer 4, din 1949 pînă în 1963, a fost marcată de refacerea economiei pe noi baze, a cărei reușită a asigurat stabilitatea regimului, printr-o reconstrucție democratică a țării care excludea totuși de facto micile partide și de jure pe cele extremiste, ca în cazul Sozialistische Reichspartei, nostalgic al celui de-al III-lea Reich, interzis în 1952, și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]