4,463 matches
-
întors? îl întrebă. Cui i-a fost frică? - Femeile, începu Popa. Femeile. Una din femei... Apoi îmi făcu semn să-l lămuresc eu. - Li s-a părut că se aude ceva. Dar le-am spus: astea nu-s tunuri rusești. Sânt ai noștri. Urcă spre Oglindești. Moșu mă privea și pe mine lung, parcă i-ar fi fost greu să mă recunoască. - Dar Vasile unde e? de ce-a plecat? întrebă el deodată. Cine o să-mi facă coșciugul? - Nu te mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
un frate vitreg. Frate vitreg, dar mai bun ca fratele de sânge. Dar acum e pe front; pe front, în Rusia. Se întrerupse iar și tresări: Ce s-aude, Marine? Ascultam și eu nedumerit. - Astea-s tunuri, spusei. Dar nu sânt tunuri românești, și parcă nici nemțești n-ar fi. Seamănă cu brandturile rusești. - Acum, că ți-am spus și m-am liniștit, cum o vrea Dumnezeu. Dar să ții bine minte rochia, adăugă. Intrai după ea în odaie și mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o căldare cu galbeni, și asta a noastră e o ulcea de lut. Apoi, Moșu a visat comoara de mic copil, acum optzeci și mai bine de ani. Dar când m-am apucat să număr galbenii, am văzut că cei mai mulți sânt noi. Am găsit unii din 1911. Am găsit și un galben grecesc din 1913... Voiam să spun: "Asta înseamnă că sânt două comori...", când am auzit o salvă de artilerie, foarte aproape. Am tresărit amândoi, și au tresărit și ceilalți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu mint. Vorbesc ca în fața lui Dumnezeu. Nu i-am fost țiitoare, nici lui, nici altcuiva. Dar când a aflat că i s-au prăbușit nepoții, Grecu m-a chemat și mi-a spus: "Am rămas singur pe lume, și sânt bătrân. Îți las ție galbenii ăștia, pentru că ai cântat și ai râs în casa mea atâția ani, și mi-ai adus aminte de tinerețe. Mai am și alți bani, am și casa asta, am și pământ, și are cine să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
peretele era rece, mai rece ca piatra peșterii, și simțeam cum mă pătrunde frigul, parcă ar fi voit să mă trezească. M-am trezit și am început să mă frec la ochi. - Au venit! am auzit pe cineva de-afară. Sânt ruși! M-am repezit și am început să alerg. Nu știam cât putea fi ceasul. Când i-am văzut înaintînd pe șosea, am ridicat glasul și am strigat de departe: - Braț! Braț! Ia govoriu po russki! Alergam spre ei, cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
colhoznic, fără nici un orizont salvator, „Țăranii n au nici pâine neagră, nici mălai/ Ceapeul le-a ajuns sub casă:/ Mult lăudatul vremurilor rai/ în coșmar s-a schimbat, îi tot apasă” și când „Cei ce fură din porumb doi-trei știuleți/ Sânt vârâți grabnic la pușcărie/ Pe când șefii fură ziua mare/ Nu-i bagă nime la închisoare” Adevăr consemnat de autor la 2 mai 1985). La toate acestea se adăugau biruri numeroase, dar sufletele cinstite și iubitoare de mame nu uitau să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai știam ce-i cu noi” că „Tremurau morții în țintirim” are satisfacția deplină să constate sfârșitul coșmarului comunist afirmând că „Peste oameni și vremi/ A venit de undeva Antihrist” „Spunea că-i comunist,/ Că nu-i Dumnezeu,/ Că sfinții sânt hoți”... „Doamne, câtă urgie/ A fost să vie/ Până când Dumnezeu sfântul/ A făcut să-l înghită pământul/ Crezând cu tărie că Ce e val ca valul trece”, în final are satisfacția deplină a eliberării de Stafia roșie a comunismului, nutrind
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
etapă în latinizarea limbajului religios a populației din Scythia Minor (Dobrogea). Contrar celor spuse de Vasile Pârvan, Scythia-Dobrogea este unul dintre nucleele genezei vocabularului creștin de origine latină în limba română. În inscripții, întâlnim unele vocabule latine creștine: Dumnezeu, Fiu, sânt, cruce ș. a. (vezi mai jos). Afirmarea puternică a creștinismului în Scythia Minor, în secolele V-VI, a constituit suportul continuității etnice și religioase din perioada întunecată, ce avea să înceapă în secolul al VII-lea.44 Creștinismul în nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creștinismului nostru. Noțiunile de temelie ale creștinismului sunt redate, în limba română, prin cuvinte de origine latină. Acești termeni fundamentali sunt (îi reluăm parțial): Dumnezeu (dominus deus), creștin (christianus), cruce (crux), lege-credință (lex), biserică (basilica), a boteza (baptisare), înger (angelus), sânt (sanctus), păgân (paganus), a cumineca (comunicare), rugăciune (rogatio), sărbătoare (dies servatoria), mormânt (monumentum), Crăciun (creatio, calatione), Paști (Paschae). Cel mai însemnat cuvânt al terminologiei creștine latine este numele Paștilor, sărbătoarea fundamentală a noii credințe. Acest cuvânt derivat din forma latină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca negustorii să cumpere pe loc cerealele. De aceea, scria Atanasiu, „neapărat face trebuința ca să se deschidă drum pe apa Siretului” până la Adjud. Una din piedicile principale în calea navigației o constituiau podurile de pe râu. El propunea ,,ca podurile ci sânt stătătoare să aibă fieștecare pod câte două hiare mici de corăbii, să-s puie la acele două vase ce stau în mijlocul Săretiului, ca să le arunce în apă, să taie podul și în mijlocul Siretiului să fie loc deschis iarăși de două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concurența străină etc. Statul nu era încă în măsură să sprijine materialicește și nici măcar să protejeze industria, iar pe de altă parte „toate instituțiile economice fundamentale ale regimului feudal, care mai supraviețuiesc încă...” și pe care el însuși se sprijină, „sânt în descompunere: marea proprietate funciară exploatată cu clacă, corporațiile de meseriași și negustori, sistemul monetar, organizarea bugetară” etc. Firește, toată lumea era convinsă că această situație nu mai putea dura. S-au întreprins cercetări, analize și s-au oferit soluții. Toți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sa. D. Ghica a încheiat un contract cu proprietarii morii, potrivit căruia s-a obligat să le livreze un milion de ocale de cărbune de pământ cu 135 piaștri mia de ocale, transportate la Iași. Din această sumă, 80 piaștri sânt absorbiți de cheltuielile de transport, iar 20 până la 25 de cheltuielile de extracție”. Firește că desfacerea cărbunelui, al cărui preț de cost la Iași reprezintă în proporție de 2/3 cheltuieli de transport, era nerentabilă. N. Ghica nu a putut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a dat mașinismiul în Europa, ideea introducerii și a folosirii mașinilor, ca o cale nouă spre înavuțire și superioară forței fizice, limitate, a omului, nu putea să nu preocupe în cel mai înalt grad pe contemporani. „Mașinile - spunea N. Suțu - sânt deci mijlocul cel mai puternic de a spori bogăția unei națiuni; ele fac în munca mecanică ceea ce face creditul în tranzacție; ele măresc în mod prodigios forța productivă a omului”. În acest cadru și din punctul de vedere al răspândirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 31 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Într-o toamnă aurie am auzit multe povești la Hanul Ancuței. Dar asta s-a întâmplat într-o depărtată vreme, demult, în anul când au căzut de Sânt Ilie ploi năprasnice și spuneau oamenii că ar fi văzut balaur negru în nouri, deasupra puhoaielor Moldovei [...] - Pe vremea aceea, tot în acest loc ne aflam, în preajma focurilor și a carălor cu must, cu alți oameni care acuma-s oale
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Am auzit, urmă Alexandru, de bântuirile țării și am venit s-o mântui; știu că țara m-așteaptă cu bucurie. Să nu bănuiești, măria-ta, zise Moțoc, țara este liniștită și poate că măria-ta ai auzit lucrurile precum nu sânt; căci așa este obiceiul norodului nostru, să facă din țânțar armăsar. Pentru aceea obștia ne-au trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu te vrea, nici te iubește și măria-ta să te întorci înapoi ca... Dacă voi
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
sat eponim; vânătoarea sau raptul simbolic al miresei și vânătoarea pentru îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii în muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului, tânjaua, sâmbra oilor), ori în marile sărbători solstițiale (Crăciunul, Anul Nou) sau echinocțiale (Lăsatul Secului, Sânt Andrei). În Basmul cu Fata din Dafin [Teodorescu], feciorul de împărat pornește la vânătoare, pentru a prinde vânatul de nuntă, după legea domnilor ș-a-mpăraților. Eroul, ajuns într-o pajiște minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iar Austria a trebuit să țină seama de atitudinea celorlalte mari puteri. După cum remarca Nothomb, ambasadorul Belgiei la Berlin, “Austria se pare că se va abține de a se pronunța asupra dublei alegeri a colonelului Cuza înainte de a ști care sânt intențiile Franței; ea nu se va feri să recunoască validitatea acestei alegeri, dacă aceasta este opinia Marii Britanii și a Franței”. Din rapoartele consulilor austrieci Gödel Lannoy de la Iași și Karl von Eder de la București reiese clar împotrivirea Austriei față de dubla
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ce-l apărară cu sângele lor atâtea veacuri, de a avea prinți pământeni" (Aaron, 1835, p. xv). De-a lungul "întunecatului" secolul fanariot, sentimentul național s-a atrofiat, iar "duhul românilor" a adormit până într-acolo încât "rumânii [...] uitară că sânt rumâni" (Aaron, 1835, p. p. xv). În cele din urmă, independența și "rumânismul triumfă" împotriva fanariotismului prin Revoluția de la 1821, care "dete o lovitură electrică duhului rumânesc, și se puse temeiu la renașterea țării rumânești" (Aaron, 1835, p. xviii). Diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rostind numele lui Alexandru cel Bun, lui Ștefan cel Mare, lui Mihai Viteazul; dar, domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sânt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar; aceștia sânt eroii lumii, în loc că cei dintâi sânt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia dela Războieni are mai mare interes decât lupta dela Termopile, și izbânzile dela Racova și dela Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton și Salamina
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ștefan cel Mare, lui Mihai Viteazul; dar, domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sânt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar; aceștia sânt eroii lumii, în loc că cei dintâi sânt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia dela Războieni are mai mare interes decât lupta dela Termopile, și izbânzile dela Racova și dela Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton și Salamina, pentrucă sunt câștigate de cătră Români! (Kogălniceanu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
personaj pentru a se înscrie în tendințele pioase, mistice, sentimentale ale epocii medievale în legătură cu manifestarea sentimentului religios. 475 Ironia naratorului este atât de fin inserată în text, încât aproape fiecare vers poate avea înțelesuri multiple: „și nu jura decât pe Sânt Elie”476, adică nu jura în nici un fel, deoarece Seinte Loy, potrivit legendei, a refuzat să jure într-o împrejurare când regele Dagobert i-a cerut aceasta.477 Stareța nu crede așadar cu sfințenie în nimic, nu are convingeri puternice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
asculta! Că și eu când mă supăr, Cu cântecul m-astâmpăr! / Și nu cânt, că știu cânta, / Ci mi-i dragă țara mea! Și nu cânt, că știu să cânt, / Ci mi-i drag acest pământ, / Cu cât cânt, atâta sânt!"207 Despărțirea de cei dragi, evocată în poezia populară, transformă spațiul poetic într-un sincretism al genurilor literare. Completitudinea liric epic dramatic sugerează dorința de tămăduire a unui destin care-și caută împlinirea: Am fost una la mama / Ca soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
simbolismul astral, fără suișuri sau coborâșuri, pe veșminte: "Acolo-n jos, Doamne, mai josu, / Unde-i locu mai frumosu, / Nu știu ceață-i ori verdeață, / Ori i-o turmă de oi creațe? / Da la oi cine-și d-umbla-re? / Dumnezeu și Sânt Pătru, / Cu fluiera fluierând, / Pe oi, Doamne, șirăind. Râie oaie, băcăloaie, / Că de când umblăm la voi, / Am albit și noi ca voi, / Că noi pe voi că v-om vinde. Ba tu, Doamne, nu ne vinde, / Că noi ție că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr` pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașă dalbă de mătasă, / La Maica Precistă-n brață. / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasă / Și cu Ion / Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește. / Maica-mi șede și-mi privește / Și din grai așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane! / Când ai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]