23,741 matches
-
poet get. Ah! Mi-e rușine, am scris o cărțulie în limba getică, în care cuvintele barbare au fost asezate după ritmul versurilor noastre, și le-au plăcut - felicită-mă, și am început să am nume de poet printre geții sălbatici. Mă întrebi de subiect? Am adus laude împăratului... Când am terminat de citit aceste versuri inspirate de de o muză străină, când ultima pagină a venit prin degetele mele, toți au dat din cap și și-au mișcat tolbele pline
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
poet get. Ah! Mi-e rușine, am scris o cărțulie în limba getică, în care cuvintele barbare au fost asezate după ritmul versurilor noastre, și le-au plăcut - felicită-mă, și am început să am nume de poet printre geții sălbatici. Mă întrebi de subiect? Am adus laude împăratului... Când am terminat de citit aceste versuri inspirate de de o muză străină, când ultima pagină a venit prin degetele mele, toți au dat din cap și și-au mișcat tolbele pline
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
poet get. Ah! Mi-e rușine, am scris o cărțulie în limba getică, în care cuvintele barbare au fost asezate după ritmul versurilor noastre, și le-au plăcut - felicită-mă, și am început să am nume de poet printre geții sălbatici. Mă întrebi de subiect? Am adus laude împăratului... Când am terminat de citit aceste versuri inspirate de de o muză străină, când ultima pagină a venit prin degetele mele, toți au dat din cap și și-au mișcat tolbele pline
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
ziua-n care am semănat spre neuitare: Cuvinte multe din iubire, copii să intru-n nemurire, / Flori vesele spre încântare și viața ei spre continuare.” (Semănătorul-culegător). Bucuria și dragostea de viață e și aici stăpână și regină. “Iubesc ploaia, vântul sălbatic, / zăpada, cernând singuratic. / Și totuși insist și totuși risc, / să privesc soarele în adâncul luminii. Căldura lui mă învăluie și soare devin! (Dragoste de viață). Atunci când totul pare pierdut și ești gata să te prăbușești în abis, iată că, alături de
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
Nu o dată, viața a fost asemuită unei table de șah, populată cu regi, regine, cai, nebuni, pioni. Poeta găsește similitudini interesante. “Regina de alb: Privesc la viața mea ca la o tablă de șah / invadată de nebuni și de cai sălbatici. / Trimit numai gândul la înaintare / și aflu că au fost nimiciți de propria nebunie. / Pe tabla mea de șah se mai bat încă pioni nevinovați / trimiși la moarte ,,sigură,, de regele negru. / Nebunia, boală molipsitoare a cuprins tot regatul / dar
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
nevinovați / trimiși la moarte ,,sigură,, de regele negru. / Nebunia, boală molipsitoare a cuprins tot regatul / dar carul ,,reginei de alb,, se înființează la palat. / Și, ce mândru era regele negru! / Știa cât urăsc nebunii dar și cât îmi plac caii sălbatici...” O clipă de singurătate poate fi de ajuns pentru a simți prezența divină în lucrurile din jur și în noi înșine: “O clipă de singurătate: În liniștea adâncă din câmpie / Te-am simțit, Doamne, în lanuri fremătând! / Erai acolo, în
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
inițial prin desprinderea Răsăritului - Ortodoxismului denumit ulterior - De Sfântă Biserică Creștină). Alți martiri în acea vreme de prigonire a creștinilor, au fost schingiuiți sub alte forme: îngropați sau arși de vi, aruncați în arenă pentru a fi sfâșiați de animale sălbatice, jupuiți pe viu cu brutalitate, etc. . Au existat conducători români caracterizați printr-o mare 'inventivitate' în domeniu, așa după cum a fost cel mai crud împărat român - Nero - despre care multă lume cunoaște din literatura sau istorie, ca pe fata se
PRIMII MARTIRI AI TINUTULUI, ASTION SI EPICTET, MOTIV DE PELERINAJ LA CETATEA HALMYRIS de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344748_a_346077]
-
pe care ți s-au înscăunat nevoile. Deodată nu mai contează dacă e dimineață, dacă se bate în capul pieptului de ora 12, sunetul gândurilor se aude la fel de zornăitor, surescitează câmpul interior și nopțile se albesc de nesomn. Aleargă caii sălbatici fugăriți de lumină. (22 septembrie 2016) Iulia Dragomir Referință Bibliografică: Sunetul gândurilor / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2092, Anul VI, 22 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SUNETUL GÂNDURILOR de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344785_a_346114]
-
naștem singuri Și-n fața morții tot așa suntem. Te-alung și iar te caut totdeauna Și te găsesc cu greu, însă te pierd Știind din vise că nu e totuna Să te gonesc, apoi să te dezmierd. Și mușc sălbatic din a ta iubire Dorind să-nvăț pe mine-a mă iubi Ciudat, destinul cum îmi dă de știre Că te-am pierdut pentru-a te regăsi. Și licărul din suflet, cel dintâi Să nu te țin prizonier mă-ndeamnă
EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (2) (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344770_a_346099]
-
Acasa > Strofe > Atasament > NUCI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1762 din 28 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului NUCI Coboară ceața-n toamnă, vălătuci, Purtată-n vântul rece și sălbatic, Dar noi mergem pe-același drum apatic, Pe sub castanii mari și pe sub nuci. Pe drumul trist, un suflet singuratic, Ieșit parcă din neguri și năluci. De unde vii și încotro te duci, Străine ponosit, cu chip hieratic ?'' Știu că te duci
NUCI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344799_a_346128]
-
Atlantic Monthly, despre zilele marilor ranch-uri de vite din vestul Americii. Un armăsar tânăr, încă neîmblânzit, era înhămat împreună cu un măgar, anume antrenat în acest scop, apoi li se dădea drumul în largul pășunilor publice. Izbind cu copitele, nechezând sălbatic, cabrându-se în salturi spectaculoase, armăsarul trăgea pe măgăruș grăpiș după el, aruncându-l în toate părțile, ca pe o traistă cu grăunțe. În scurtă vreme, cei doi bidivii dispăreau dincolo de orizont, părând a se întoarce împreună la starea de
SAU DESPRE HANDICAPURI INTERIOARE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344905_a_346234]
-
la prima vedere. Viețuiesc și în ființa ta (și a mea) cele două dobitoace din ilustrația de mai sus. Poate că nu sunt încă înhămate împreună, dar vor fi; e doar o chestiune de timp. De îndată ce devii conștient de tendințele sălbatice ale firii vechi, de dorul după așa-zisa ”libertate” și setea după ”independență” (personificate prin armăsar), de îndată ce iei decizia să-l îmblânzești pe inorog, iese la lumină și umilul purtător de poveri - măgărușul. Curând va fi uitată vremea în care
SAU DESPRE HANDICAPURI INTERIOARE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344905_a_346234]
-
în: Ediția nr. 39 din 08 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Ocupați cu alergătura zilnică, observăm cu oarecare întârziere că, peste tot în jurul nostru, natura a început să-și schimbe straiele. Ne surprinde mai întâi ba un gâgâit de gâște sălbatice, vâslind pe cer în obișnuita formație de vârf de lance, ba amurgul coborât peste zări înainte de vreme, ba răcoarea dimineților din ce în ce mai întârziate. Ocupați cu alergătura zilnică, observăm cu oarecare întârziere că, peste tot în jurul nostru, natura a început să-și
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
amurgul coborât peste zări înainte de vreme, ba răcoarea dimineților din ce în ce mai întârziate. Ocupați cu alergătura zilnică, observăm cu oarecare întârziere că, peste tot în jurul nostru, natura a început să-și schimbe straiele. Ne surprinde mai întâi ba un gâgâit de gâște sălbatice, vâslind pe cer în obișnuita formație de vârf de lance, ba amurgul coborât peste zări înainte de vreme, ba răcoarea dimineților din ce în ce mai întârziate. Zilele se comprimă, obligându-ne să ne gândim la finalizarea lucrărilor din grădină și la pregătirile trebuitoare pe lângă
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
folosește unui om normal un asemenea arsenal? Anul trecut, un an electoral, Arizona a relaxat legislația privind dreptul populației de a deține și a purta arme. O serie de inițiative legislative au sprijinit „dreptul de exprimare” al pistolarilor din Vestul Sălbatic, legi care prevedeau ca cetățenii să aibă dreptul de a purta arme fără a deține un permis de portarmă; că nu mai este necesar ca armele produse în Arizona să fie înregistrate, iar cadrele didactice din învățământul universitar sunt libere
POSIBILE CAUZE ALE MASACRULUI DE LA TUCSON – DECLARAŢIILE DURE ALE POLITICIENILOR DIN ARIZONA ŞI AMENDAMENTUL DOI DIN CONSTITUŢIE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344961_a_346290]
-
necesar a se da în interiorul nostru, apoi a se manifesta în exterior. Cel mai nobil mijloc de luptă este cel al dialogului dus cu bun simț, găsirea unui factor comun al dezbaterii problemelor, rațiunea în felul acesta stăpânindu-ne pornirile sălbatice, animalice. La ce ne folosește agresivitatea animalică? Socrate spunea: “Între a face rău cuiva și a-i face o nedreptate, nu e nici o deosebire. Nu trebuie să răspunzi la o nedreptate cu alta, nici la rău cu rău, orice ți-
SENTIMENTUL VIETII NEIMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344952_a_346281]
-
îndreptăm. Asta e marea libertate pe care ne-o dorim și pentru care ne-am luptat ? Nu cumva celelalte ființe sunt mai înțelepte decât noi ? E drept că un animal domestic este mai gras și poate mai sanatos decât unul sălbatic, dar lui îi lipsete libertatea și sensul vieții pentru care a fost creat. Dacă el, bietul dobitoc, n-are nicio vină pentru starea în care l-au adus oamenii, despre oameni nu cred ca se poate spune același lucru. Cine
CATEVA ZILE DIN VIATA MEA de TUDOR URLEA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345023_a_346352]
-
salvarea. Toate capelele, bisericile, mănăstirile, sunt construite pe grote ale creștinilor, pe niște gropi în pământ, făcute în anii persecuției religioase. După Iisus Hristos, vreme de vreo 300 de ani, creștinii au fost perscutați, uciși, arși de vii, aruncați fiarelor sălbatice, numai să nu creadă în Iisus Hristos. Cu toate astea, ei și-au întărit credința. Peste grote s-au construit capele, biserici, mănăstiri. Când cobori în grote, ai senzația călătoriei în timp, în acele vremuri de persecuție religioasă. Dacă acei
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
rapidă, amețitoare a mii de instantanee redându-mi personaje, portrete vii, mișcăndu-se în cele mai bizare mimici, gesturi și ipostaze. Deslușeam la început predominant trăsături antropoide ante-preistorice, apoi chipuri aproape umane, timpurii...De la precursorii ancestrali din vechimi atemporale, cu înfățișări sălbatice, de primate, la portretele vii paleontologice, neolitice și moderne, derularea imaginilor încetinea, sesizam decelerația, metamorfoza, modelarea... Așteptam „cuminte” încetinirea și oprirea rolei (!), a tamburului cinematic. Se oprea de fiecare dată, invariabil, la același unic chip cu fizionomia inconfundabilă: bărbatul frumos
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
cuvinte să trec atentă prin intimitatea celor nerostite încă ascult destăinuirile lor la lumina dorului privim răsăritul în fiecare 21 martie, de ziua Poeziei lângă prispa aprinsă de un alt răsărit iedera îngemănată cu zorii cântă după ceaiul din mentă sălbatică amețit de aroma unei lămâi autohtone vă iau cu mine pe cărarea cât firul de lumină galbenul din sânul lunii cununat cu albastrul răsucește întunericul pe tronul lumii se-ncoronează poezia alegerea îmi aparține răsărită dintr-o fâșie de stea
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
și zgomotoase ce se prăvălește furioasă la vale. O traversează când pe o parte, când pe alta, apoi, fiindcă râușorul e străjuit de pereții abrupți, înaintează prin vad. Pesemne, iscoada rătăcise calea, iar acum încearcă să-și repare greșeala. Locuri sălbatice, dar în același timp încântătoare, se desfășoară în fața ochilor. Nimeriră între niște cheiuri înguste prin care se zărește doar un petic din cer. Cu cât se apropie, cu atât răzbate până la ei un zgomot asurzitor. De după o stâncă privirile descoperă
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
ieșiți din orbite și un nas coroiat. Cu un glas pițigăiat întreabă: - Cine îndrăznește să-mi calce împărăția ? - Apropie-te, cotoroanțo, să discut cu scârboșenia ta! - Plecați din regatul meu, altfel vă blestem să rătăciți pribegi printre stânci până ce fiarele sălbatice vă vor sfâșia de vii! - Îți vom face plăcerea să plecăm pașnici dacă-mi dezvălui locul unde fratele meu, Pătru Valdescu, a ascuns comoara. - Ha, Ha, Ha! hohoti pițigăiat baba. Domnia ta cauți aurul!? Ha, ha, ha! Există un legământ cu
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
ha, ha!... - Tată, nu te pune cu dracul! - Ha, ha, ha!... rânji împielițatul și se transformă într-un balaur fioros și aruncă asupra lor o flacără care-i răsturnă de pe cai. O parte din însoțitori își pierdură viața în chinurile sălbatice ale focului. În disperarea lor, cei rămași în viață, încălecară armăsarii speriați pe care abia îi mai struneau și o luară la vale orbecăind prin întuneric pe drumul de întoarcere. Coborâră din munți pe drumeagul ce duce spre codru. Negura
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
America. Și probabil că din aceste fete “sărace cu duhul”, și din alte câteva sute de mame de popoare, sacrificate genetic, s-au nascut între timp vreo 500 de Diane-Lune-Hecate, 300 de Walkirii și 200 de amazoane (din rasa aceea sălbatică din nordul Africii, care îți taie capul cu sabia dintr-o singură lovitură), care au umplut Europa și lumea întreagă, până la margini de imperii, cu totfelul de codoși păpușari, imbecili și rudimentari, prădători și lipsiți de orice viziune. Pentru a
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
să moară ca martir, de fapt în secolul I nu numai gladiatorii intrau în arenă pentru a oferi un spectacol sângeros, ci și creștinii care mureau ca martiri arși de vii s-au aruncați pentru a fi sfâșiați de animalele sălbatice. Pavel își acceptă locul în planul lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor. Iar dacă lucrarea sa tebuie să se încheie cu moartea sa ca martir el este gata. Apoi el privind în urmă la alergarea sa pe străzile vieții, declară cu
LUPTÂND ÎN ARENA VIEŢII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346008_a_347337]