6,982 matches
-
cădea moartă într-o noapte de beție Prin ciocnire de pahare și prin danțuri desfrânate.. Vre un cioclu de pe uliți va-ncărca-o-atunci-n spate, Dară nici în moarte însăși liniște nu va să-i fie. Nu. Nici maiestatea morții nu sfințește pe sărac... Căci scheletu-acela care a purtat ast-avuție De amar și de durere, preparat de-anatomie Va face-un pedant dintr-însul... Iar în urmă, într-un sac, Va fi aruncat în groapa cea comună. O scîntee Ce-a perit fără de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Plin de doruri, plin de cântece - văi de lacrimi și ca să poată fi n-a pus condițiunile vieței în alte lumi ci a legat-o de fundul cel negru a[l] pământului de care a legat gândirea geniului și cerșitura săracului - a pus pe muma vântului să toarcă viața prin viață, firul gândului și să stropiască celor de pe malul veciniciei floarea cea neagră a mormântului. În fundul pământului Unde muma vântului Toarce firul gândului La floarea mormântului Pe cărări nepricepute Sboar-a omului
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o rană și inima-mi o stea. Treceau inregulare, nebune, fără șir Icoanele pierdute ca-ntr-un adânc delir. Deodat-am deschis ochii și te-am văzut pe tine Cum știi tu, turturică, să lingușești de bine. {EminescuOpIV 497} 4O. MEDICUL SĂRACILOR (cca 1875 ) Prin murii ulicioare-ntunecate Calci pospăind cu piciorușul tău. Cu fruntea-n cozi de aur adunate, De jur în jur - cu grijă te-uiți mereu În toate părțile - a tale buze Murmură lin ce tu socoți a vrea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fiu un european din Priponeșți. Orice creier sănătos ar putea oxigena o pasiune. Nivelul aspirațiilor fixează clasa individului. Contează și mărimea aripilor, dar mai ales dinamica lor. Scopul polarizează drumeții. Valorile autentice nu au fost niciodată purtătoare de țucal ierarhic. Săracul își burdușește speranțele în ambiție. Să crezi într-un ideal până la naivitate. Semnat : Don Quijote. Noblețea este a spiritului, nu a hegemoniei. Discreția în suferință este un semn al nobleței spirituale. Devii puternic recunoscând superioritatea celorlalți. Pentru părinte, copilul este o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Complicitatea unui ideal se câștigă prin transpirație. Nici vorbă de galanterii. Singura aristocrație viabilă este cea a spiritului. Revelațiile propulsează ideile spre capodoperă. Dacă tot trebuie să te înghită cineva, fii ambrozie, nu lături. Basmul conservă răsăritul aspirațiilor umane. Idealul săracului este hedonismul. Nici un ideal nu e încheiat chiar la toți nasturii. Când ai dreptate, izbește cu buzduganul și în soare! Încearcă să fii contemporan cu cei din jurul tău. Superlativul frumuseții umane este virtutea. Ne deranjează oamenii-torță. Unii put a ars
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
superiori. Am dreptul la respect. Sunt os de țăran! Nu voi lăsa nici o moleculă de a mea să meargă în genunchi. Demnitatea - o calitate pe care o poți declara furată chiar și după ce ai vândut-o. Mila poate murdări demnitatea săracului. Demnitatea se circumscrie dreptului la dezgust. Valorifică energia adversarului. Nu ți-l transforma în dușman. Numai spiritele alese știu să admire. Câinele nu-i om. Pentru că el nu poate uita o binefacere. Nici calitățile prea mari nu sunt ușor de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Progresul este elementul prin intermediul căruia o epocă încearcă să-și umilească înaintașii. În curând, la naștere, nou născuții vor primi numere, în loc de nume. E mai simplu și mai eficient. Uneori guvernanții acționează ca niște haiduci cu reflexe inverse : iau de la săraci și dau la bogați. Nu putem acuza pe nimeni. Suntem coautorii epocii noastre. În ciuda tehnologiilor avansate, procurarea hranei ne fură mai mult timp decât în comuna primitivă. Civilizația actuală este a tam-tam-ului. Am uitat ce înseamnă șoapta. Am luat-o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
absolutului. Suntem împinși în proiectele altora. Ca actori sau ca martori. Când simți nevoia să poruncești, începe cu tine! Numai sufletul nu are pretenție la spațiul locativ. Presa fetidă e ca un copil obraznic care suferă numai când îl ignori. Săracul moare de foame, bogatul - de greață. Emisfera nordică a Pământului este mai sătulă și mai arogantă. Spiritul concurențial ne - a scos din raiul comunei primitive. Moda se regenerează autodepășindu-se. Apatia distruge România. Nu am găsit altă rimă ). Nu încurcați ușile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
oameni, ori buricul pământului. Sufletul scrutează trupul cu aroganța eternității lui. Indignarea este întotdeauna mai colorată decât satisfacția. Înțelepții nu pot fi puși în situații ridicole decât de nebuni. Deflorarea misterelor ar urâți lumea. Trăim cu speranța marelui poate.. Pe săraci, nu ghioceii îi anunță că a sosit primăvara, ci urzicile. Inima este la cheremul sentimentelor. Sufletul escaladează metafizica. Nașterea nu înseamnă, de fapt, decât poarta spre iremediabil. Postmodernisme : Bate vântul ramura / Și - mi incită brambura. Excesul de zel poate compromite
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
absolutului. Suntem împinși în proiectele altora, ca actori sau ca martori. Când simți nevoia să poruncești începe cu tine. Numai sufletul nu are pretenție la spațiu locativ. Presa fetidă e ca un copil obraznic care suferă numai când îl ignori. Săracul moare de foame, bogatul de greață. Emisfera nordică a Pământului este mai sătulă și mai arogantă. Spiritul concurențial ne-a scos din răul comunei primitive. Moda se regenerează autodevorându-se. Nu încurcați ușile! Pe una scrie bărbați pe alta: opinii despre
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de miere și de lapte, 18. va da înapoi ce a cîștigat, și nu va mai trage folos din cîștig; va da înapoi tot ce a luat, și nu se va mai bucura de el, 19. căci a asuprit pe săraci, și i-a lăsat să piară, a dărîmat case și nu le-a zidit la loc. 20. Lăcomia lui n-a cunoscut margini; dar nu va scăpa ce are mai scump. 21. Nimic nu scapă de lăcomia lui, dar bunăstarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
via celui nelegiuit. 7. Îi apucă noaptea în umezeală, fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului. 8. Îi pătrunde ploaia munților și, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci. 9. Aceia smulg pe orfan de la țîță, iau zălog tot ce are săracul. 10. Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii și-s flămînzi; 11. în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, și le este sete; 12. în cetăți se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniți strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
7. Îi apucă noaptea în umezeală, fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului. 8. Îi pătrunde ploaia munților și, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci. 9. Aceia smulg pe orfan de la țîță, iau zălog tot ce are săracul. 10. Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii și-s flămînzi; 11. în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, și le este sete; 12. în cetăți se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniți strigă... și Dumnezeu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
marii își opreau cuvîntările și își puneau mîna la gură. 10. Glasul căpeteniilor tăcea și li se lipea limba de cerul gurii, 11. Urechea care mă auzea, mă numea fericit; ochiul care mă vedea mă lăuda. 12. Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, și pe orfanul lipsit de sprijin. 13. Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei. 14. Mă îmbrăcam cu dreptatea și-i slujeam de îmbrăcăminte; neprihănirea îmi era manta și turban. 15. Orbului îi eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
aș putea răspunde cînd pedepsește El? 15. Cel ce m-a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l-a făcut și pe el? Oare nu ne-a întocmit același Dumnezeu în pîntecele mamei? 16. Dacă n-am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei, 17. dacă mi-am mîncat singur pîinea fără ca orfanul să-și fi avut și el partea lui din ea, 18. eu, care din tinerețe l-am crescut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
lor. 25. Căci El cunoaște faptele lor: noaptea îi răstoarnă, sunt zdrobiți. 26. Îi lovește ca pe niște nelegiuiți, în fața tuturor. 27. Abătîndu-se de la El și părăsind toate căile Lui, 28. ei au făcut să se înalțe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit. 29. Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure? Dacă Își ascunde El Fața, cine poate să-L vadă? La fel se poartă fie cu un popor, fie cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
lui vodă? Eu aș spune că da, fiindcă este vorba de “patru fălci de vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu tot venitul”. Cred că nu ai rămas cu gândul că vierii de pe aici erau toți săraci precum Nicoară... Dacă ai redeschis vorba despre vierii din Valea Cosmoaiei, atunci fă bine și numește-mi unul mai de soi. Este vorba de un biet țârcovnic care în zapisul de la 12 aprilie 1649 (7157) scrie: “Eu Andrei țîrcovnicul și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
societății: limbă, spirit, învățătură, avere, civilizație, putere. 70 {EminescuOpXV 71} Lucrul principal este ca să fie un rezultat al societății numită nație și nu a universului întreg. Adevărat că de oi vedea un chinez, un evreu sau un sălbatec bolnav sau sărac nu i-oi da cu piciorul. Este om drept și trebuie ajutat, precum trebuie ajutat și un câne cu piciorul rupt sau mort de foame. Dar cu aceasta nu zicem că cânele să fie pus cu mine la masă și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fie și aceste ființe, vor vedea cumcă acele corpuri putrede de desfrânări ce conțin suflete și mai putrede sunt tot așa cuiburi, cuiburi ale morții, ca și corpul cerșitorului din pragul unei biserici. [EGOISMUL DE CLASĂ] 2285 Creștinism! Religiune a săracilor și a nenorociților, a femeilor pierdute (fiindcă atâtea ademeniri le încungiură din partea celor bogați), tu ești floarea răsărită din sărăcimea Imperiului roman, răsărită din sclavii ce esistau spre batjocura stăpânilor lor, din oamenii fără drept, din oamenii cari siliți erau
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
reprezentați decât o clasă de oameni! Fiecare clasă omenească își are logica sa, o logică esclusivă, teribilă, cumplită. Acești dandy avuți, cari împart banii lor la chelneri și curve, cu greu și-ar întinde mâna spre-a da ceva celui sărac. Ar chema sergentul de uliță ca să-l puie să-l închidă. Imorali - ei cer de la alții moralitate, leneși - ei pretind de la alții să lucre, stupizi - ei pretind de la alții ca să fie cuminți. Cum să numim acea mină ironică cu care
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de privilegiați ce sunt mai presus de legile pe care tot ei le fac, tot ei le votează, când și cum vor... dar sunt prea mic să comentez și pierdem vremea degeaba. Însă lumea se mișcă întruna, cei bogați sunt săracii de mâine, statele conducătoare ale lumii se schimbă permanent, puterile sunt în continuă căutare pentru a rămâne lideri, bogații se gândesc cum să-i mai înșele pe ceilalți, săracii cum să ajungă în frunte și să se îmbogățească... este o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pierdem vremea degeaba. Însă lumea se mișcă întruna, cei bogați sunt săracii de mâine, statele conducătoare ale lumii se schimbă permanent, puterile sunt în continuă căutare pentru a rămâne lideri, bogații se gândesc cum să-i mai înșele pe ceilalți, săracii cum să ajungă în frunte și să se îmbogățească... este o rotație perpetuă de oameni, micro și macroorganisme, uni și pluricelulare, pietre mai mici sau mai mari, meteoriți, planete, sisteme solare, galaxii fără număr și totul pentru ce?! Pentru că existăm
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
viață când vom fi scoși de acolo. Omul meu tremura, sau tușea. Era întors cu spatele la mine, într-un colț al liftului. Nu-i vedeam decât spinarea tremurândă. Sau poate plângea. Mi s-a făcut milă de el. Ce vină avea săracul că se rătăcise acolo, sărman clochard cu părul încîlctt de la nespălat de-o viață? Am încercat să mă apropii de el, dar bariera de putoart nu mi-a îngăduit. Nici nu știu de ce doream acest lucru pentru de fapt îl
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
pișat (am reușit să mă țin, de aia lipsea căcatul din meniu), s-au retras câțiva metri să-și revină cu răsuflarea, apoi au chemat serviciile de pază care, privindu-ne pe amândoi, l-au luat pe sus pe el săracul, pe care nici nu știu măcar cum îl chema, raportând prin stațiile pe care mânuiau țanțoși că e unul care s-a pișat și a borât în lift. Pe mine toată lumea mă compătimea, simțeam asta din privirea lor. Când am
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
a potolit, l-a lăsat și pe arhitect, pentru un puști care lucra pe la Canal+, cu vreo zece ani mai mic ca ea, numai că de data asta a plecat la dentist și nu s-a mai întors, lăsîndu-l pe săracul arhitect și cu copilul prietenului meu, pentru că de la el pecase după țigări cu aia mică și la ăsta tânăr nu avea loc cu copil. Sper că-i fericită. Ce mă oftică cel mai tare e că după relația cu ea
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]