7,856 matches
-
printre rândurile articolului din ziar, mi-am închipuit-o servindu-i pe Bobby De Witt și pe prietenii lui, poate punându-și la bătaie și corcodușa - servitoarea unui gangster, drogată cu laudanum. Părea adevărat, dar urât, de parcă aș fi trădat scânteile pe care le simțisem între noi. Replica de final a lui Kay începea să sune a adevăr gol-goluț și mă întrebam cum de poate Blanchard să locuiască cu ea fără s-o posede cu totul. Luminile caselor se stingeau una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se identifica acum cu razele care veneau dinspre ramurile ce iradiau în jurul nostru... simțeam doar prezența stelei lângă mine și-i ghiceam răsuflarea printre sclipirile frunzelor de lumină. I-am auzit chiar vocea, ajungând la mine într-o jerbă de scântei stârnite din arborele imens în dreptul căruia ne aflam și a cărui coroană se întindea cu vârful undeva unde noi nu mai reușeam să vedem... Aici este începutul paradisului de unde vin eu... Mi se părea acum că recunosc ceva din lumina
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
imens, colorat de răsăritul soarelui și o liniște indescriptibilă. Într-un fel, revenisem de unde plecasem, la răsăritul soarelui, din partea cealaltă a lumii. Încet-încet, ni s-au conturat aripile înapoi și am văzut cometa zburătoare lângă mine, lansând un arc de scântei prin imensitatea cerului. Înțelepciunea veșnică Am ajuns, la un moment dat, în drumurile mele, să întâlnesc o statuie miraculoasă a înțelepciunii libere, pe o insulă din mijlocul oceanului... de pe vapor se zărea încă de departe silueta demnă și inspirând un
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
cu siguranță că poți. Încearcă și o să vezi. Soarele e în fața ta, dincolo de pod. Soarele e în urmă... Soarele e înainte, a repetat ființa indefinibilă, fără îndoială... În acel moment, razele de lumină au devenit un joc de culori și scântei, ca o cometă ce se rotea în fața ochilor mei, în jurul meu, încălzindumă încet-încet, cu fiecare secundă. Atenția mi s-a dezmorțit imediat, dezmeticindu-mă parcă din somn. Ești steaua răsăritului? am întrebat mirându-mă și bucurându-mă în același timp
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
așa. Însă trebuie să te gândești la ea. Să te concentrezi privind la lumina ei. Sfera părea suspendată în aer, lăsând impresia că se învârtea de la sine, din inerție. În primul moment însă a început să-și încetinească viteza și scânteile și-au pierdut din intensitate. Trebuie să te gândești la ea, mi-a amintit ființa care stătea lângă mine. Eu însă nu reușeam să mă concentrez la sferă, ci rămăsesem cu gândul la prezența luminoasă a ființei, întrebându-mă cine
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
după mine, încântată de a se desprinde de stâncă. A devenit un fel de pasăre minusculă, ca un colibri sclipitor. Cred că știu ce-mi lipsea până acum! a spus entuziasmându-se și înălțându-se înspre soare, în spirale de scântei. Ce? am întrebat-o bucurându-mă pentru acel moment al său de fericire și lămurindu-mă încă o dată că fluxul universal era o sursă de posibilități infinite. Îmi lipsea speranța!... Eu cred altceva..., i-am sugerat, eu cred că tu
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
mai așteptăm, trebuie să apară un indiciu, deși Libertatea a spus că nu există indicatoare aici. Însă întotdeauna apare un semn, un indiciu, o idee... În clipa următoare, prin cadrul luminos al unei uși din apropiere s-au văzut niște scântei, ca o coadă de cometă. Însă a dispărut imediat, așa cum apăruse, sclipind fulgerător și incandescent, într-o secundă. Am sărit în picioare. Ai văzut? Am văzut ceva. O sclipire trecătoare. Eu știu ce era! m-am entuziasmat și am alergat
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
imediat, așa cum apăruse, sclipind fulgerător și incandescent, într-o secundă. Am sărit în picioare. Ai văzut? Am văzut ceva. O sclipire trecătoare. Eu știu ce era! m-am entuziasmat și am alergat până în fața ușii pe unde se văzuseră trecând scânteile, ca o secundă iluzorie. A fost o cometă... A fost steaua răsăritului! Ar trebui să mergem în direcția aceea. Mie mi se pare că nu e asta ușa pe unde a apărut. Ba da, asta e. Iar unde apare steaua
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
inevitabil aproape de laguna argintie, fără să înțeleg de ce fire invizibile mă atrag mereu aici... Laguna este înconjurată de raze și prin apa iluzorie, vălurită, uneori transparentă, alteori densă ca un argint lichid, răsare surprinzător câte o coadă de sirenă, aruncând scântei pentru câteva clipe, sau chiar întârzie la suprafața apei, cu silueta lucitoare și ochii devenind o sursă intensă de incandescență. Cine sunt aceste sirene care apar și dispar, de ce se aseamănă atât de mult cu apa argintie și de ce întotdeauna
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
împăturită, veche și galbenă, ca un papirus cu desene enigmatice. Și mai departe, a luat o țigară dintr-un pachet, de prin alt buzunar, să și-o aprindă. Ai un plan? m-a întrebat într-o doară, în timp ce eu priveam scânteile chibritului. Mai bine stingi țigara, i-am propus. O să dai foc la hartă. N-ai grijă... bine, o s-o sting. Și a aruncat-o fără să stea pe gânduri, apoi a despăturit harta și mi-a arătat desenul care semăna
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
similitudini În alte limbi și În alte culturi, se Întoarce la prima idee, o recheamă În discuție, o silește să le provoace pe celelalte, le pune Într-un impact nou, le chinuie, le posedă, le zvârle Într-o jerbă de scântei asupra asistenței care gâfâie fascinată, nereușind să mai urmărească demonstrația. Călinescu se Întrerupe atunci cu o anecdotă, pentru a ne da prilej să ne odihnim spiritul, ca apoi să continue simfonia de idei, În tonalități din ce În ce mai Înalte. Mă opresc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
te schingiui pentru toate ticăloșiile neînfăptuite de oameni Jucând pe tine hora de flăcări Îmbrățișate de vânturi Când surlele zbârnâie la o Înmormântare nesfințită Oricât se vor ruga moaștele tale, fii sigur că nu ești tu; Mai pâlpâie-n mine scântei din toate visele călcate-n picioare de viață Cioburi din ele mâncând, simt că Încep să mă Îngraș ca un vierme candid Sfârcuri de viermi o să-mi crească din creier O să fiu cineva, o să vă-nspăimânt, mărunțeilor, prichindeilor, O să vă vâr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
celui de-al doilea braț, iar băieții coboară și fac baie. Careva lansează prima barcă de hârtie; Irimescu se avântă Înotând și reușește s-o prindă, descoperă ceva scris, un mesaj al unei fete de pe pod, un „te iubesc“ impersonal. Scânteia ia foc, se aprinde; toate fetele smulg foi din caiete, confecționează bărcuțe minuscule În care scriu ce vor: un nume, o propoziție amoroasă, un cuvânt cifrat. Toți colegii se prind În capcana jocului, le strălucesc ochii, așteaptă Încordați să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
este privită cu diferență-deferență: Își ascute sensibilitatea, trece pe nesimțite la acea comunicare intimă fără cuvinte, fără alte semnale, În afară de magnetismul ce crește brusc. Dintr-odată, aerul e mai dens, o mișcare, o frecare a corpului de alt corp provoacă scântei electrice; țârrr-țârrr, o sonerie Îl smulge violent din citit (n-am observat telefonul ascuns decât acum), s-a aplecat În partea dreaptă a fotoliului În care se Îngropase, a apăsat pe un buton, a tras afară receptorul: „Alo!“, „...“, „Cum?“, „...!“, „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
m-am dus și eu la el. A sărit și la mine. Nu ne-am luptat cu adevărat, doar ne-am îmbrâncit puțin, dar eram înconjurați de dungi de propan. Am căzut peste niște scaune de metal și probabil o scânteie a aprins gazul. El s-a ars, iar soția lui a murit. Tot cortul a fost distrus. Ne gândeam să-l dăm în judecată, dar a fugit din spital și a dispărut cu totul. - Am descoperit un caz în New
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
autostrada West Side, gonind către Central Park. Spre deosebire de autostrada F. D. Roosevelt, o autostradă cu acces controlat, traseul acesta avea semafoare și, în dreptul Străzii 14, o tamponare ușoară îi propulsă Chevroletul într-o altă ciocnire alarmantă, finalizată cu o atingere cu scântei între plăcile de oțel și pilonii de beton. Așadar, ucigașul reușise să îi păcălească printr-o nouă lovitură de maestru. Nici moartea lui Charles Grady și nici evadarea lui Andrew Constable nu constituiau scopul lui Weir, dar fuseseră cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
a zis că în nici un caz nu-i convinsă că funcționează), fie că se datorează prietenului ei celui bătrân, care observ că tot mai dă târcoale, nu prea pot să-mi dau seama. Fără-ndoială că are un fel de scânteie în ochi în ultima vreme și am observat că în dimineața asta a venit la serviciu mirosind a parfum, foarte îmbujorată și mulțumită de sine. Mă-ntreb dacă o fac într-adevăr. Le-am auzit pe fete discutând despre asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
acolo unde fusese ancorat. Aburi se ridicau din pupa și travers, iar Jim putea vedea șirul de marinari stînd la prova, așteptînd să-și ocupe locurile În cuterul vaporului. Un tanc japonez Înainta de-a lungul Bundului, șenilele lui scoțînd scîntei pe liniile de tramvai. Ocoli brusc un tramvai abandonat și strivi o ricșă de un stîlp de telegraf. Desprinzîndu-se dintre rămășițe, o roată deformată se rostogoli pe drum. Se rostogolea alături de ofițerul japonez care comanda trupele de asalt, cu sabia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Ofițerii chinezi Îșă ștergeau ghetele, În timp ce sîngele curgea În jgheaburile șinelor de fier. Un tramvai plin cu pasageri se apropie, clopoțelul acestuia obligînd grupul de execuție să se dea la o parte. Trecu zăngănind mai departe, troleul sîsÎind și aruncînd scîntei din linia de Înaltă tensiune, cu roțile din față de un roșu umed de parcă ar fi fost proaspăt vopsite pentru parada anuală de Ziua Muncii. În mod obișnuit, Jim s-ar fi oprit să se uite la mulțime. În drumul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
copiii. Aduse vasul cu apă caldă pentru el și Basie și le oferi și celorlalți din lichidul plin de sevă. Îngenunche lîngă bătrînii misionari plescăind din limbă, sperînd că vederea insignei de la Cathedral School va aprinde În mințile lor o scînteie religioasă și Îi va Înviora. Nu arată prea bine, Îi mărturisi el doctorului Ransome. Dar cred că o să-și mănînce cartofii mîine dimineață. — Poate. Odihnește-te, Jim, o să cazi din picioare dacă ai grijă de toți. MÎine o să fim pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cu șase săptămîni, murise de malaria, iar de atunci japonezii reduseseră rația de alimente Într-atît Încît doi oameni erau de ajuns ca să Împingă căruciorul. Ajutat de noii săi pantofi, Jim se grăbi pe cărarea de zgură. Roțile de fier scoteau scîntei cînd se loveau de pietricelele de cremene. Domnul Maxted Îl prinsese de umăr, gîfÎind, ca să țină pasul cu el. — Mai Încet, Jim. O să ajungi acolo Înainte de sfîrșitul războiului. — CÎnd o să se termine războiul, domnule Maxted? — Jim... oare o să se termine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tot unde este nevoie de sudura fontei. Se pune jar În fierul de călcat, un vapor greu de fontă, se apucă de mâner și se vântură puternic În dreapta și În stânga de mai multe ori până se Încing cărbunii bine. Sar scântei și te miri cum nu sare capacul fierului de călcat În vârful căruia stă un cocoș de fier gata să te ciupească de mână. După ce se vântură bine fierul se bagă un deget În gură și cu el se atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vatmanul și călătorii din primul vagon au scăpat cu viață. Tramvaiul era aglomerat, cu lume pe scări și Între vagoane și se Întorcea de la ștrandul Lacul Tei. Jetul flăcării, Întâi roșie și apoi albastră, aproape invizibilă, lovește vâjâind peretele rece. Scântei mici, ca niște funigei incandescenți, apar din când În când În trupul cărămizii sfărâmicioase. Instalatorul apasă cu năduf pistonul mașinii de lipit. Mașina funcționează cu benzină. De obicei cu mașina asta lipește țevile de plumb de prin casele oamenilor sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dar despre faptul că la Luduș a intrat În funcțiune primul grup al centralei termoelectrice, punct de conexiune electrică Între R.P.R. și țările socialiste din nord, chiar nu ai de unde să știi. Poate mâine, când tatăl tău va cumpăra ziarul Scânteia. E de-ajuns o scânteie ca să izbucnească focul. Asta ar mai lipsi pe căldura asta. Și dacă totuși izbucnește, oricine poate face apel la numărul 08. Pompierii sunt mereu la datorie și În cinci minute sosesc prompt la locul sinistrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Luduș a intrat În funcțiune primul grup al centralei termoelectrice, punct de conexiune electrică Între R.P.R. și țările socialiste din nord, chiar nu ai de unde să știi. Poate mâine, când tatăl tău va cumpăra ziarul Scânteia. E de-ajuns o scânteie ca să izbucnească focul. Asta ar mai lipsi pe căldura asta. Și dacă totuși izbucnește, oricine poate face apel la numărul 08. Pompierii sunt mereu la datorie și În cinci minute sosesc prompt la locul sinistrului. La fel ca și pompierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]