4,486 matches
-
vocală și instrumentală, omul a creat un limbaj al sunetelor ce nu cunoaște granițe, fiind universal și circulând cu aceeași ușurință pe toate meridianele lumii. Dezvoltând continuu elementele sale de expresie, muzica a ajuns la gradul de înaltă manifestare a simțirii și gândirii umane, a cărei capacitate de reflectare, de oglindire a vieții afective, a influențat omenirea, contribuind împreună cu celelalte domenii ale culturii la cunoașterea universului uman și transformarea lui. Se impune o determinare a posibilităților de exprimare ale artei muzicale
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
privind peisajul, practicând un sport etc.) 25 I Diferențierea sunetelor (recunoașterea diferențelor sau schimbărilor sunetelor), cum ar fi tăria, Înălțimea sunetului și/sau calitatea tonului, de exemplu, munca acordorului de piane, a reparatorului de sisteme sonore 27 I Balansul corpului (simțirea poziției sau balansului corpului când acesta devine critic pentru Îndeplinirea activității, ca atunci când se circulă pe grinzi În formă de I, În urcarea pe stâlpi la Înălțime când se lucrează pe acoperișuri foarte Înclinate, În mersul pe suprafețe lunecoase etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
sale, transformate sui generis într-un brand intelectual! Cu siguranță, omul Foucault ar fi fost amuzat de această situație solemnist-discursivă a zilelor noastre. Evidența spuselor sale întotdeauna vulnerabilă instrumentalizărilor politico-discursive! poate fi percepută la modul preconceput (și politicianist!) drept o simțire personală, vreo închipuire a lui Foucault, dar ea este confirmată de către alte evidențe similare, puse la dispoziție de către prietenul său Paul Veyne, care arăta, în frumoasa sa carte despre Foucault, printre multe altele, poziția social-politică a gânditorului francez: "A fost
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fără spirit critic, problematic, a unor idei convergente cu interesele anumitor grupuri umane, care sunt implicate în susținerea diverselor regimuri politice. În instituțiile "civice", cu efect de îndoctrinare, umanul și ideile tind să devină un tot unitar. Un soi de simțire și gândire într-un mod mental. În acest proces de psihologie colectivă, diferențele sunt estompate, spiritul de gintă (ideatică și politică) se întărește, devenind un cuget de simțiri și de gândiri... Lumea elitistă europeană nu e atât de departe de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
umanul și ideile tind să devină un tot unitar. Un soi de simțire și gândire într-un mod mental. În acest proces de psihologie colectivă, diferențele sunt estompate, spiritul de gintă (ideatică și politică) se întărește, devenind un cuget de simțiri și de gândiri... Lumea elitistă europeană nu e atât de departe de spiritul lui Idi Amin. Aceste legi (moderne) exclud și izolează oamenii cu ale lor idei și cunoașteri contrare celor oficiale ale puterii-cunoaștere. Pentru cunoașterea oficializată, pentru regimurile social-politice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Topîrceanu, „era totuși poet autentic și asupra lui apăsa blestemul care apasă asupra marilor damnați...” Departe de a-l modela în vederea identificării lui cu doctrina, „Sămănătorul” își găsește în St. O. Iosif poetul ideal, de perfectă expresie a tendințelor sale. [...] Simțirea trecutului și a valorilor sale morale a fost pentru Iosif altceva decât o dogmă: un act natural, fiziologic, ca respirația. Caracterul firesc și sinceritatea poeziei sale, saturată de tradiționalism, în afară de orice spirit programatic, sunt indiscutabile. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Versuri, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Viorica Toporaș [...] Ce să admiri mai întâi? Sau așezarea domoală, cu prietenie și admirașie de peisajele plaiurilor ieșene și dinîmprejurimi, pline de frumusețe, redate în culori, simetrie și plinătate creatoare, de cătreneobosita și talentata Viorica Toporaș.În lucrările expuse descoperi simțiri moldovenești, cu titluri poetice, colorit specific,sensibilitate și măiestrie.Viorica Toporaș, care a lucrat multă vreme în Radioul ieșean are o lucrare pe care ointitulează „Toate drumurile duc la radio“. Ce frumoase amintiri! Oare, nu duc la radio șigândurile?...Ce
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
în destrămare, Amurg, Dies irae (după Leconte de Lisle) sau Sfârșit de toamnă îl prevestesc pe G. Bacovia. P.-P. este însă, în primul rând, un eminescianizant. Lirismul lui, în care răzbate sunetul pur al ingenuității, cuprinde totuși atâta autentică simțire, câtă să nu facă din el un searbăd epigon. Versurile erotice, în care se percep inflexiuni folclorice, capătă uneori tonalitatea idilelor lui G. Coșbuc. E poezia de factură intimistă a unui confesiv, nu lipsit cu totul de umor și nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
Demascarea lor este practic inutilă, din moment ce se proclamă singuri corupți, incapabili, hoți etc. și se mândresc că dau dovada unor astfel de virtuți la modă. Acești clovni care maimuțăresc și cele mai firești reacții, mimând trăirea autentică prin clișee de simțire și preluări mecanice de teorii vulgarizate, nu sunt mai puțin hidoși când își exhibă o pretinsă aspirație la recâștigarea esenței umane, autocompătimindu-se penibil și neconvingător, pentru dezumanizarea ireversibilă pe care și-o recunosc. De pildă, Iordache din Acești nebuni fățarnici
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
poate fi aplicată și în cazul lui Urmuz, însă cu precizarea că există o deosebire majoră între calitățile aproape extrasenzoriale care-l certifică pe Caragiale drept "oftalmoftologul"130 de serviciu al epocii, și lentilele amplificatoare și deformatoare purtate de Urmuz. Simțirea sa "enormă" și văzul său realmente "monstrous" pot fi puse pe seama unor anomalii de receptare, pentru că instrumentarul său optic și senzorial nu doar percepe, ci și creează imagini coșmarești. În ceea ce privește caricatura, am remarcat deja diferența structurală între strategiile și intențiile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
business ca Într-o Piață cu Păsări. Fiind dimineață, am ales, mai Întâi florile. O astfel de piață constituie o Îngemănare fericită de plante și flori exotice, de diferite dimensiuni, colorit, parfum, funcție ceremonială sau sentimentală, bucurie și divertisment pentru simțirea umană. Se pot cumpăra plante Înflorite În ghivece minuscule, dar și arbuști În vase mari de ceramică sau plastic, superbe buchete cu flori realizate cu migală și artă de ikebana, În care orientalii sunt de neîntrecut. Decorul floral Îmi creează
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Întinderea Înflorită din fața mea; iar sub mângâierea-i ușoară și trecătoare, florile Își plecară spre pământ fruntea lor drăgălașă, ca sub farmecul unei sărutări neașteptate. Oare ziditorul tuturor lucrurilor n-a așezat câte o 511 scânteie de viață și de simțire În fiice lucru, de la om până la firul de nisip?... De ce, dar, n-ar plânge florile sau nu s-ar bucura și ele cu lacrimi de rouă și de ce codrii nu s-ar tângui cu glasuri de vânt? Și de ce Încă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
triste. O pătură groasă de Întuneric greu Îmi păru că se desprinde și că mi se ridică de pe suflet și de pe inima mea care, ușurată ca de sub lanțurile zgomotoase ale unei grele Închisori, Începu să bată În voie, cuprinsă de simțiri străine de dânsa până atunci... Și de ce n-ar fi fost așa? Oare nu scuturasem eu de pe suflet și de pe inimă grijile cicălitoare și ridicole ale vieții de toate zilele?! Mă rog la toți zeii ca vremea să se schimbe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cosmos. Nu fiindcă nu trăim pe baza unor valori etice date ne zbatem în această conflagrație care a cuprins întreaga lume, ci fiindcă am pierdut din vedere valorile ideale, singurele capabile să reflecte o armonie și o organicitate în gândire, simțire sau acțiune. Desigur, o valoare ideală nu poate fi realizată concret, prin mijloacele imperfecte de care dispune omul, dar existența ei ca un punct cardinal al năzuințelor noastre ar călăuzi speranțele, voința, certitudinile și incertitudinile vieții. O asemenea stea polară
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fost un tablou sau o operă de sculptură. Conceperea problemei culturii de către Rousseau prezintă trăsături similare. Un al treilea exemplu: după o îndelungată și necurmată chibzuință, am luat o decizie într-o chestiune importantă. Toată ființa mea, adică toată gîndirea, simțirea și străduința se adună într-un punct, într-o dorință, care e totuși mai mult decît o dorință, pentru că văd de pe acum că sînt pe cale să îndeplinesc acțiunea respectivă și pentru că efectele ei, în care cred, mi se conturează în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ele putînd exista independent de compoziție. Însă ceea ce putem distinge în stările psihice realmente existente nu constituie părți ce-și pot avea propria existență, independente de întregul în care credem că le-am descoperit. Nu există o cunoaștere pură, o simțire sau o voință pură, ci întotdeauna doar complexe ale acestor elemente psihice. Iar aceste complexe se dovedesc cu atît mai intim legate, cu cît ne întoarcem mai departe în trecutul istoric al vieții sufletești. În măsura în care le cunoaștem, atît cu referire
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
omul prin simpatie, deschide posibilitatea unor suferințe și griji de care altfel omul at fi scutit. El s-ar fi putut strecura mai ușor prin viață, dacă n-ar fi lărgit cercul a tot ceea ce-i putea pune în mișcare simțirea. În legătură cu asta, nu trebuie să ne gîndim doar la relația cu ceilalți oameni, ci și la aceea cu viața și cu existența în general. Există o simpatie ce se răsfrînge asupra naturii, asupra întregii vieți, ce se dezvoltă și tinde
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acțiunea. Dintre cele două dispoziții vitale opuse, optimism și pesimism, se pare totuși că optimismul este o piedică mai mare decît pesimismul în cxalea apariției marelui humor. Optimismul este înclinat să opereze la suprafață, atît în gîndire cît și în simțire; el își potrivește lucrurile în chipul cel mai convenabil și nu ia în consideare problemele teoretice și practice la fel de temeinic cum presupune marele humor. Dar și pesimismul poate face imposibil humorul, în special prin minimalizarea experienței. În caracterizarea pe care
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lui Smith, etic și de economie națională. Interesul lor psihologic era de tip derivat și subordonat. Dimpotrivă, la Hume am fi putut spera să găsim humor. El are o viziune clară a contradicțiilor lumii și a dezacordului dintre ceea ce așteaptă simțirea omenească și ceea ce-i prezintă realitatea. Dar experiențele pe care le-a făcut în acest sens par să nu-l fi condus la vreun sentiment total. Din contra, el renunță să mai tindă spre o exprimare completă a experinețelor sale
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
n-adevăr. BUFONUL: N-are voie măgarul să știe cînd carul trage pe cal? Hei, Ioana, te iubesc. LEAR: Mă recunoaște cineva? Asta nu-i Lear. Lear merge-așa? Vorbește-așa? Unde i-s ochii? Ori mintea-l lasă, ori simțirea lui Pe ducă-i...Ha! Sînt treaz? Nu, nu-i așa. Cine-mi mai poate spune cine sînt? BUFONUL: Umbră lui Lear. LEAR: Aș vrea să deprind asta, fiindcă după semnele suveranității, cunoștinței și judecății, aș putea fi pe nedrept
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fi vrut s-ascund. REGAN: Era tovarăș cu chefliii cavaleri Care-l slujesc pe tata? GLOUCESTER: Nu știu, Doamnă. Prea-i rău, prea-i rău. EDMUND: Da, Doamna, el Era din ceață lor. REGAN: Nu-s de mirare relele-i simțiri; Ei l-au împins s-omoare pe bătrîn, Cu ei să risipească-avutul lui. Aseară sora mea mi-a trimis vești Destule despre ei, și mă previne, Încît, de vin să stea în casa mea, Eu voi lipsi. CORNWALL: Și eu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Către Kent) Ești liber? Alt' dată despre asta. Dragă Regan, Sora ta-i rea; oh, Regan, și-a înfipt Nemila cu-ascuțiți dinți că un vultur ici. (Își arată inima) Abia de-ți pot vorbi; n-ai crede Cu ce simțire depravata... -o, Regan. REGAN: Te rog, șir, măi domol; sper, mai putin Știi cum s-o prețuiești pe merit, decît ea Să-și calce datoria. LEAR: Cum așa? REGAN: Nu pot gîndi că ea cît de puțin Să-și fi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fumarici și buruieni, Cu brusture, cucuta, -urzici și maci, Neghina, si cu vane ierbi ce cresc În grîul hrănitor. Trimite-ostași Să bată orice acru-n lanul nalt, Să mi-l aducă-aici. Ce poate artă Pentru-a-i reda pierdutele simțiri? Cine-l ajuta, să ia tot ce am. DOCTORUL: E cu putință, doamnă. Doica hrănace a naturii-i tihna, Și i-a lipsit; spre-a o chema în el, Sînt multe leacuri simple, care pot Să-nchidă ochiul chinului. CORDELIA
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
melodii deodată și auzul lor se deprinsese cu ele. Pentru popor Însă nu era deloc simplu să sesizeze În același timp patru, cinci, opt, ba chiar 48 de melodii. Poporul năzuia la o muzică mai simplă, dorea cântece pline de simțire, ale căror melodii să le poată fredona. Bineînțeles Însă că o singură melodie devenea un lucru prea simplu: era nevoie de un acompaniament, cu acorduri, cu armonii... luând astfel naștere armonia. Nașterea armoniei a Însemnat un pas important În muzică
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
la fel ca cea a polifoniei, a muzicii pe mai multe voci, cu secole mai Înainte. Firește că asemenea lucruri nu se nasc brusc, Într-un an sau chiar În zece. Ele sunt legate de transformări treptate ale auzului și simțirii omenești. Locul polifoniei l-a luat deci, Încetul cu Încetul, muzica mai simplă, cu melodie și armonie sau acompaniament. Multă vreme, cum se Întâmplă Întotdeauna În cursul unor asemenea schimbări, amândouă au existat Împreună. Însă, Încă de pe la 1600 se poate
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]