5,503 matches
-
nivelul crescut de cortizol (ca răspuns la o traumă) și implicit neurotoxicitatea aferentă, care la rândul ei determină micșorarea în volum a hipocampului. Această concluzie aduce un spor de lumină și în explicarea fenomenului de degenerare neuronală provocată de stres. Sintetizând, putem preciza că sindromul de stres posttraumatic se individualizează printr o paletă specifică de transformări neuroendocrine, cu predilecție la nivelul axului hipotalamo pituitar-suprarenal, ceea ce se instituie ca o mărturie suplimentară, care sugerează că trauma excede și sfidează capacitatea de adaptabilitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
componenta educativă, pentru ca fiecare participant să dobândească noi strategii în a face față mai bine unor eventuale situații similare în viitor; se rezumă întreaga ședință, insistându-se pe elementele nodale, cu furnizarea unor sfaturi suplimentare. Adesea, aceste informații utile sunt sintetizate și în materiale scrise, care sunt înmânate la final participanților. Chiar dacă PD își propune un scop bineintenționat, uneori temerar, cel de a penetra membrana traumei (Lindy et al., 1981), asupra valorii acestei metode planează încă incertitudinea. Absența frecventă a grupurilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
numai dacă se intervine imediat după episodul traumatic. în schimb, trenarea intervenției poate compromite cvasitotal eficacitatea ei. Dincolo de toate aceste opinii, important este să nu o fetișizăm, căci o asemenea atitudine poate tergiversa stabilirea diagnosticului și implicit intervenția terapeutică adecvată. Sintetizând, oricât de sceptici am dori să fim nu putem nega că PD are un incontestabil rol, măcar în informarea victimelor unei traume asupra eșichierului de simptome pe care îl poate dezvolta, precum și asupra serviciilor la care trebuie să apeleze pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
impresia că o fundamentare teoretică prealabilă și riguros construită este o strădanie marginală, desuetă, deoarece ea se poate cristaliza din mers, prin inspiratele generalizări ale muncii de teren. Iată o trecere în revistă a acestor condiții minimale, așa cum sunt ele sintetizate de D. David (2006, pp. 104-106): existența unui manual care să cuprindă explicit și detaliat întreaga strategie de lucru; validarea tratamentului psihoterapeutic respectiv prin studii clinice randomizate; grupul experimental să probeze o performanță mai bună (sau egală) cu a grupului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scris, la trei probleme, adică să precizeze care sunt transformările pe care trauma le-a generat asupra viziunii sale despre lume, semeni și el însuși. ̨ n secvența următoare este selectată o temă care induce disconfort psihic, după care este sintetizată, într-o singură frază. în continuare, sunt evocate dovezile pro și contra acestei afirmații, apoi alternativele posibile, urmate de un travaliu de conștientizare a situației și desprinderea consecințelor nefaste care decurg din conservarea concepției inițiale. După ce au fost trecute în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2001), strategia tămăduitoare care se distilează imperativ este ca orice persoană să și asume trauma majoră de care a avut parte, pentru a nu-și infesta urmașii, contaminându-i cu un epuizant sentiment de teamă și destabilizatoare neîncredere în oameni. Sintetizând, putem spune că pentru a da naștere unor copii curați este nevoie de părinți curați, adică liberi de eventualele traume majore pe care le pot traversa. în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse în act, proliferând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
KMFDM (care înseamnă „Fără milă pentru majoritate”). Toate acestea creionează sugestiv un profil de personalitate clivat și problematic, cu evidente tușe morbide. Iar descrierea pe care le-au făcut-o colegii ca având un aspect „diavolesc, jumătate vii, jumătate morți”, sintetizează perfect structura și conduita acestor tineri, capabili de orice. în elucidarea cauzelor întâmplării, comparabile doar cu un infern dantesc, s-au invocat un întreg repertoriu de cauze, care au concurat fără îndoială la orchestrarea deznodământului, dar care întrucât gravitează doar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amplu descrisă într-o carte, care ar trebui să fie citită de orice persoană, indiferent dacă este bolnavă sau nu de această maladie și care se intitulează „Anticancer”(2008). Marele merit al lucrării constă în 221TRAUMA ȘI SUFERINȚA aceea că sintetizează tot ce se știe astăzi pe mapamond despre maladia neoplazică și abordarea ei, din varii perspective, aparent inconciliabile. De asemenea, este și o demonstrație pentru felul în care o cumpănă de viață îți pune destinul în mișcare și nu-ți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de acompaniere a unor semeni către fruntariile morții, ei merită cel mai profund omagiu pentru darul lor de lumină. Iar cuvintele scrise de E. Kübler-Ross (2008, p. 415), unul dintre cei mai sublimi însoțitori ai drumului care duce spre moarte, sintetizează esența solară a acestui temerar efort: „cei care găsesc puterea și dragostea necesară pentru a sta la căpătâiul bolnavului muribund, înconjurați de liniștea de dincolo de cuvinte, vor ști că acest moment nu este nici înspăimântător, nici dureros” Urmărind moartea cuminte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai sus, itemii care țin de familie sunt în același timp și factori de reziliență ai familiei. Așadar, dacă ai șansa de a crește într-o familie rezilientă, îți sporesc factorii de protecție. Masten și Coatsworth (1998, apud Patterson, 2002) sintetizează trei condiții ale rezilienței familiei: 1. conceptualizarea rezultatelor acțiunilor la nivelul familiei (măsura în care un individ, membru al familiei, participă la rezolvarea problemelor familie); 2. depășirea unor riscuri care fac să se creadă că familia nu va reuși; 3
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
succes. Numeroase intervenții eficiente posttraumă sunt ancorate în cadrul teoriilor cognitiv behavioriste și au ca scop dezvoltarea strategiilor de coping ale persoanei. Se consideră că terapiile de orientare cognitiv-behavioristă sunt cele mai utile în intervențiile posttraumă. Șerban Ionescu (2010, p. 142) sintetizează strategiile de coping în două mari categorii: 1. strategii axate pe problemă, numite și strategii active, urmărind stimularea resurselor individului în paralel cu reducerea exigențelor externe. Aceste strategii urmăresc fie rezolvarea, fie schimbarea problemei. în aceste strategii intră proceduri cum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Este un coping centrat pe relație. Există și mecanisme de coping colective, tot așa cum există traume colective. Printre mecanismele colective puse la dispoziția individului de societate sunt în primul rând cele care țin de cultură: muzică, pictură, arhitectură etc. Acestea sintetizează și simbolizează evenimentele, dându-le un sens și sprijinind astfel persoana încercată în strategiile ei de a face față. Locurile memoriale, muzeele, edificiile realizează o instituționalizare a mecanismelor de coping colectiv. Coping-ul colectiv ne trimite la reziliența culturală despre care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
disconfort reușește să facă față evenimentului neplăcut protejându-se de neplăceri, neexpunându-și vulnerabilitatea rigorilor unei realități neplăcute. în lucrarea sa din 1997 (p. 27), tradusă în limba română cu titlul Mecanismele de apărare, Șerban Ionescu și colaboratorii săi (2005) sintetizează câteva definiții cunoscute ale mecanismelor defensive și formulează astfel următoarea definiție: „mecanismele de apărare sunt procese psihice inconștiente care țintesc reducerea sau anularea efectelor neplăcute ale unor pericole reale sau imaginare, prin modificarea realităților interne și/sau externe și ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau în legături verticale, ierarhice. Este un model ce ne permite să luăm în considerare și să înțelegem simultan forța și vulnerabilitatea ființei umane. Vulnerabilitatea însăși nu este doar un dat al persoanei, ci mai degrabă un construct dinamic ce sintetizează factori ce țin de persoana aflată în interacțiune cu mediul, în compunere cu factori din afara sa. Vulnerabilitatea poate fi privită din perspectiva pozitivă a potențialului de schimbare, de stare de urgență pentru găsirea unui nou echilibru, mai confortabil chiar, decât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a limbajului. Nivelul de achiziție însă depinde de limba/ limbajul familiei și ulterior de gradul de integrare școlară. Reluând ideea din subcapitolul anterior, cu privire la nevoia copilului de a asculta poveștile părintelui și capitalul lingvistic transmis de familie (Clark, 1988), vom sintetiza ceea ce se petrece între copil și părinte în astfel de momente: a) părintele prezintă idei și activități care conduc la sporirea cunoștințelor copilului; b) părintele sprijină în acest fel copilul în deprinderea rolurilor sociale de gen, cultural, peer; c) părintele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Considerând că anterior, în acest capitol, am expus factorii principali de protecție, environmentali și individuali, vom relua sintetic, aspectele specifice schimbărilor pozitive, în evoluția posttraumă a persoanelor reziliente, așa cum le menționează cercetările în domeniu. St. Joseph și A. Linley (2006) sintetizează informațiile de specialitate în domeniul consecințelor traumei și al rezilienței, concluzionând că există trei tipuri de dezvoltări reziliente posibile ale persoanelor expuse evenimentelor traumatice: în primul rând, o revalorizare a relațiilor cu ceilalți, cu prietenii, cu membrii familiei, concomitent cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
țin de perpetuarea în viața reală a clișeelor poetice. "Sugestivă din punct de vedere al ceremonialului funerar este compoziția ritualului respectiv, care pare să fie o reduplicare a unor imagini din poeziile eminesciene", arată Iulian Costache. Iar puțin mai jos sintetizează acest fenomen într-o formulă pe care o evocă de mai multe ori: "avem de-a face cu un mimesis răsturnat în care de fapt realitatea este aceea care imită poezia"140. Nouă în cazul lui Eminescu a fost nevoia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
este nevoie de mediul uremic; EPO nu generează HTA la pacienții non-renali, chiar și în doze mult mai mari decât cele administrate bolnavilor dializați [Mann et al., 1995]. Recomandările practice în tratarea HTA asociate EPO [Ribstein et al., 2000] sunt sintetizate în tabelul V. Eritropoietina (EPO) umană recombinată genetic determină corecția eficientă a anemiei renale. Inițierea terapiei cu EPO trebuie realizată în fazele precoce ale IRC, o dată cu scăderea Hb sub 10 g/dl și înaintea dezvoltării hipertrofiei ventriculare stângi. Nivelul-țintă al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de glicare avansată (AGE), insuficienței cardiace, trombozei accesului vascular sau bioincompatibilității sistemelor de dializă [Stenvinkel et al., 2001] vezi tabelul I. A. Date epidemiologice Proteina C reactivă (CRP) este o proteină cu structură pentamerică și masa moleculară de 115 kD, sintetizată de către ficat, a cărei funcție nu este complet elucidată, dar despre care se crede că ar fi implicată în activarea complementului pe calea clasică și în epurarea endotoxinelor și a fragmentelor bacteriene opsonizate [Wanner și Metzger, 2002]. La pacienții uremici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
prin inhibarea aderării monocitelor, a agregării plachetare și a proliferării celulelor musculare netede vasculare [Palmer et al., 1987; Nakaki et al., 1990; Pearson, 1993]. Disfuncția endotelială, caracterizată prin reducerea activității NO, reprezintă una dintre etapele precoce ale aterogenezei. NO este sintetizat prin oxidarea azotului guanidinic terminal al L-argininei, sub acțiunea NO-sintetazelor (NOS) [Moncada și Higgs, 1993]. Blocarea competitivă a NOS de către analogi ai L-argininei duce la scăderea sintezei NO. Astfel de analogi sunt N-monometil-L-arginina (NMA) și dimetilarginina asimetrică (ADMA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
decât NMA, este considerată principalul inhibitor endogen al NOS. Dimetilarginina asimetrică provine din metilarea argininei (care rezultă, la rândul său, din metilarea și hidroliza unor proteine nucleolare), sub acțiunea protein-arginin-metil-transferazei tip I (PRMT I) [Tang et al., 2000]. ADMA este sintetizată în numeroase celule, inclusiv celulele endoteliale [Fickling et al., 1992; MacAllister et al., 1994]. Ea este eliminată în mică măsură nemodificată de către rinichi, dar cea mai mare parte este hidrolizată de către enzima dimetil-arginin-dimetil-aminohidrolază (DDAH), rezultând dimetilamină și L-citrulină [Vallance et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
realizat studiul Principalele publicațiile catolice din Moldova) și a continuat pe parcursul studiilor doctorale; așadar, a durat mai mulți ani de zile și s-a suprapus (a coincis) cu perioada începerii formării științifice în metodologia istoriei. În Introducere vom încerca să sintetizăm: 1. obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice; 2. opțiunile metodologice și modul de organizare a tezei; 3. orizontul bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării. 1. Obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice Subiectul central al acestei lucrări îl reprezintă presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și când presa ocupa un loc important în transmiterea acestei noi viziuni în toate comunitățile catolice din lume. Am depășit și limita cronologică superioară, pentru a prezenta prevederile Conciliului Vatican II, referitoare la mijloacele de comunicare socială; asta din cauză că ele sintetizează evoluția viziunii Bisericii asupra acestui domeniu până în momentul respectiv și unifică măsurile dispersate care au fost luate până la acea dată, creând un plan unitar de dezvoltare a mass-mediei catolice. Această depășire a cadrului istoric stabilit inițial ne-a fost dictată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a înțelege cum defineau autoritățile ecleziastice ziarul catolic la începuturile secolului al XX-lea, facem referire la o lucrare în care a fost tratat acest subiect: Il giornale cattolico. Criteri e norme (1913) a iezuitului Giuseppe Chiaudano 75. Autorul a sintetizat modul în care era perceput conceptul de jurnalism catolic în acea perioadă, pe când exprima și poziția oficială a Bisericii cu privire la subiectul în cauză. Lucrarea cuprinde nouă dialoguri scurte și un apendice. Personajul principal era un preot, don Eusebio, care încerca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice, dar și organisme ierarhice care să coordoneze activitatea presei catolice (de fapt a tuturor formelor media). Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a acționat o perioadă mai lungă de timp, cu diferite intervenții papale. Prin Conciliu Vatican II, s-a sintetizat această evoluție și s-au concentrat aspectele principale ale problemelor presei. O chestiune importantă a reprezentat-o finanțarea mijloacelor de comunicare catolice. În această privință a fost oferită următoarea soluție: "Ar fi de neconceput ca fiii Bisericii să permită ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]