6,398 matches
-
ore pe zi. De două ori pe săptămână merge la școala specială,cu însoțitor,pentru adaptarea în mediu școlar. După amiaza are un program de activități ludice riguros ( parc,patinaj,mers pe role). Participă alături de ceilalți copii la programul de socializare,pe perioada vacanțelor(tabere la munte și mare,.ateliere de pictură,vizionări de spectacole,vizite la grădina zoologică și botanică,etc.) În ultimul an a devenit un alt copil. Crizele au încetat definitiv în prezența terapeuților. Preterapia la copilul cu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
întreabă atunci când nu înțelege ceva. Când se supăra își gestionează mai bine trăirile, mă refer la modul de reacție. 12. Cum interacționa R. cu alți copii la început? Când a fost evaluat la Craiova cu testul Portage, pe aria de socializare a reieșit că R. era la nivelul unui copil de 2-3 ani, în acel moment el având 5 ani. R. nu știa să se prezinte, să adreseze întrebări sau să răspundă întrebărilor celorlalți copii, nu știa să urmeze regulile unui
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
lui M sa intrica așteptările noastre. In centru am reușit sa rezolvam problema toaletei, lucru pe care acasă deși ne-am chinuit foarte mult nu am rezolvat-o. M făcea progrese cognitive mult mai rapide decât cele comportamentale si de socializare. După un an si jumătate de la începerea terapiei in centru am fost puși in fata faptului de a alege intre terapia la centru cu o alta echipa sau terapia acasă cu aceași echipa. Evident, am ales sa continuam cu echipa
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
la care am fost prima dată, după trei ani de terapie, iar răspunsul medicului a fost: ”Felicitări, ați reușit, copilul e OK!”. Deși din punct de vedere cognitiv este mult peste nivelul grupei lui și din punct de vedere al socializării este totul foarte bine încă mai sunt probleme în ceea ce privește atenția lui, îi este greu sa rămână mai mult timp intr-o sarcina care nu i se pare atractiva. Acum ne povestește ce i se pare amuzant la grădinița, ne minte
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
timp se cizelează abilitatule necesare lui Cristian pentru a merge la o grădinița normala: îndemânarea, dorința si chiar plăcerea de a colora, picta, decupa, lipi etc.; înțelegerea si respectarea regulilor, condițiilor si limitărilor impuse de viata in colectivitate; interacționarea si socializarea cu copii, educatori, alte persoane. Sunt multe alte aspecte ale vieții lui Cristian care s-au îmbunătățit foarte mult și poate, pe multe dintre ele, am început sa le consideram ca fiind o evoluție normala, ceea ce in sine este un
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
bazându-se pe aptitudinile individuale. într-un articol, Jean Michel spunea: în societatea cunoașterii, nu mai gestionăm suporturi [informaționale], ci frânturi de informații. Mediul informatic a cunoscut o dezvoltare fără precedent: web2, cartea electronicaă, fotografii digitale, televiziune digitală, programe de socializare de tipul:Facebook, Twitter se impun din ce în ce mai mult. Misiunea specialistului din info-documentare a rămas acceași, doar activitatea s-a diversificat: a cauta, a prelucra, a produce, a difuza informație la care se adaugă valoare pentru satisfacerea cerințelor utilizatorilor prin resurse
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de resurse multimedia cu finalitate pedagogică. Centrul de documentare și informare există în afara materialității sale, prin relațiile pe care le favorizează. Un spațiu viu, evolutiv, în relație directă cu instituția de învățământ; un loc de primire, de întâlnire și de socializare, un veritabil sistem de informare, deschis tuturor activităților performate de comunitatea educațională. În unitatea de învățământ CDI-ul este un vector al informării interne, pentru domeniul specific acesteia și unul dintre principalii actori ai deschiderii unității de învățământ înspre exterior
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
adevărată revoluție prin trecerea de la bibliotecă școlară la centru de documentare și informare ce a luat ființă în cadrul unităților școlare.Biblioteca centru de documentare și informare a devenit o instituție universală deoarece ea iți adduce aportul în procesul de educație, socializare, transmitere a cunoștințelor și culturii. Bibliotecarul este nevoit să se adapteze noilor cerințe ale centrului de documentare și informare aceștia nemaifiind păstrătorii unor documente pentru pentru un număr restrâns de utilizatori ci pentru un public mai numeros și mai diversificat
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
a facilita utilizatorilor accesul la informație printr o mediere individuală. Centrul de Documentare și Informare, la fel ca și biblioteca este un spațiu viu, evolutiv, în relație directă cu instituțiile de învățământ; un loc de primire, de întâlnire și de socializare; un veritabil sistem de informare, deschis tuturor activităților pedagogice. Numărul mare de utilizatori care apelează la serviciile departamentului de informare documentare confirmă rolul și importanța acestora în sistemul de învățământ românesc. În prezent, profesia bibliotecară se confruntă cu o serie
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
filele pe o latură și făcând astfel manipularea mai comodă. Asemenea tiparului, internetul facilitează în mod direct răspândirea informațiilor. Inițial, mas-media a fost percepută ca agent anti-socializator, un factor de perturbare, impus din exterior pentru a împiedica procesul legitim de socializare, asigurat de familie, școală, religie sau de grupul de apartenență. Ulterior, mass-mediei i s-a recunoscut rolul de formare a reprezentărilor sociale ale unei societăți date. În ansamblul ei, massmedia ajută la sintetizarea experiențelor individuale și corelarea lor întrun sistem
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ar trebui să fie preocupați de stimularea potențialului creativ al copilului și de asigurarea unui mediu permisiv. Familia clasică funcționează triadic între următorii poli: tatăl - principiul autorității; mama - principiul afectivității; frații și surorile principiul rivalității; asigurându-se funcțiile de reglare, socializare și individualizare. Familia poate stimula creativitatea copilului, urmărind anumite linii generale: a) acordarea unei libertăți copilului, lipsită de conduite autoritare, dominatoare; b) copilul va prelua valori, nu reguli; c) tratarea copilului cu respect; d) relația afectivă cea mai indicată este
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
întâlnite, din tactul și delicatețea comportamentului celorlalți. Dezvoltarea și educarea conduitei sociale le vârsta școlară mică Personalitatea școlarului mic se distinge și prin modul cum se manifestă el în planul relațiilor cu ceilalți. Activitățile din grădiniță au contribuit mult la socializarea copilului, la cultivarea trebuinței și plăcerii de a veni în contact cu ceilalți copii și de a comunica cu ei. În școală continuă să se dezvolte contactele sociale dintre copii, se amplifică nevoia copilului de a se afla în colectivitate
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Omul se formează și se modelează prin procesul de socializare, în contact cu mecanisme și exigențe specifice promovate de familie, școală, grup de egali, grup profesional, etc. Încadrarea în sistemul relațiilor sociale îl determină pe om să participe activ la viața socială, îl învață să înțeleagă cultura, îl face capabil
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
etc. Încadrarea în sistemul relațiilor sociale îl determină pe om să participe activ la viața socială, îl învață să înțeleagă cultura, îl face capabil să îndeplinească (să dețină) anumite statute și roluri în societate. Carențele apărute în amplul proces de socializare sunt grave și conduc la comportamente indezirabile, deviante, la conflicte de adaptare și de integrare socială. În condițiile în care societatea românească postdecembristă se află într-o tranziție spre o destinație încă neclară, iar mass-media cultivă din ce în ce mai insistent și mai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
O atragere forțată spre ora de religie poate avea consecințe imprevizibile. De aceea, sunt necesare tactul și, mai ales, răbdarea din partea profesorului de religie. Preadolescenții comunică și se comunică, ies din sine, se organizează în grupuri, solidaritatea și gradul de socializare cresc în mod simțitor. Comuniunea de interese și sentimente face ca și religiozitatea să se extindă și să se amplifice. Copilul se încrede în celălalt, se confesează. Raportarea la divinitate îi dă ocazia să-și rezolve unele probleme: o ușoară
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
denumește atitudinile și conduitele persoanei impuse de rolurile jucate în societate. Personalitatea definește complexitatea omului ca întreg, exprimă unitatea bio-psiho-socială a omului ca purtător a funcțiilor epistemice, pragmatice și axiologice (Popescu-Neveanu, P.,1978). Personalitatea se formează și se dezvoltă prin socializare, enculturație, educație, activitate socială, muncă, învățare, creație. Sub raport psihologic, personalitatea se identifică „în mare” cu sistemul psihic uman; în literatura de specialitate se realizează distincția între ceea ce este variabil, întâmplător și ceea ce este constant, invariabil în organizarea psihică a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
diversifică, acest stadiu fiind denumit și „vârsta socială”. Totodată, cea de-a treia copilărie marchează o limitare a gustului pentru fantastic și un mai bun control al manifestărilor afective, M. Debesse considerând această etapă „vârsta maturității infantile”. Se intensifică mecanismul socializării, se conturează sentimentele sociomorale, școlarul mic manifestându-și deplin trebuința de apartenență la grup, de prietenie și colaborare. „Structurile interrelaționale ce se constituie la nivelul grupului formează matricea de bază a socializării la această vârstă”, iar „coordonarea mecanismului cooperare - competiție
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
această etapă „vârsta maturității infantile”. Se intensifică mecanismul socializării, se conturează sentimentele sociomorale, școlarul mic manifestându-și deplin trebuința de apartenență la grup, de prietenie și colaborare. „Structurile interrelaționale ce se constituie la nivelul grupului formează matricea de bază a socializării la această vârstă”, iar „coordonarea mecanismului cooperare - competiție constituie una din preocupările principale ale dascălului” (I. Nicola, 1996, p. 109). Principalele achiziții ale școlarității mici, sintetic prezentate, subliniază rolul decisiv al procesului de învățământ în dezvoltarea psihică, cognitivă, afectivă, volitivă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
formarea unor regimuri seturi de principii, norme, reguli și proceduri ale interacțiunii de natură să reglementeze relațiile dintre actori și prin care, în timp, statele își modifică așteptările unul față de altul și, totodată, comportamentele, având loc astfel un proces de socializare. În al treilea rând, securitatea colectivă contribuie la ameliorarea dilemei securității. Cooperarea contribuie la creșterea încrederii reciproce și la scăderea influenței percepțiilor greșite în deciziile politice. În plus, statele sunt încurajate să adopte atitudini mai degrabă defensive în constituirea aparatului
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
care au ajuns la stabilirea unei comunități de securitate pornind de la atingerea unor acorduri pe probleme punctuale. Prin dezvoltarea continuă a legăturilor, s-a ajuns în timp la construirea unei încrederi care transcende interesul național momentan. Un adevărat proces de socializare reciprocă, datorat multiplelor interacțiuni, a dus la construirea unei comunități de securitate. Un exemplu relevant din multe puncte de vedere este Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), la origini o alianță politico-militară, construită sub conducerea Statelor Unite în vederea protejării Europei Occidentale
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
fricii și a neîncrederii reciproce. Programul PpP sau modul în care OSCE s-a raportat la noii actori apăruți după destrămarea statelor federale comuniste sunt exemple în această direcție. Construirea unei comunități de securitate este un proces de durată, de socializare, de învățare a normelor și practicilor, de conformare la acestea etc. Obiectivul final al întregului demers este atingerea unui nivel de încredere care să facă imposibilă recurgerea la violență în reglementarea diferendelor. Relațiile internaționale bune nu sunt suficiente pentru constituirea
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
de bugete etc. Organizațiile internaționale constituie sisteme la nivelul politicii mondiale, în sensul că densitatea interacțiunilor dintre actori determină apariția unor proprietăți ale sistemului ca întreg, care, la rândul lor, influențează comportamentul entităților constituente, dezvoltă norme și generează procese de socializare a noilor membri (Willets, 2005, p. 440). Organizația internațională guvernamentală este o organizație internațională din care pot face parte, de drept, doar statele, iar autoritatea decizională revine reprezentanților guvernelor statelor membre. Organizația internațională neguvernamentală este o organizație internațională ce reunește
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
social înconjurător sau în condițiile date de acesta. Omul stabilește relații încă din primele etape ale vieții sale: din fragedă copilărie, copilul stabilește relații cu coloratură socială, mai întâi cu mama, apoi cu ceilalți membri, iar pe măsură ce crește procesul de socializare se amplifică. Relațiile de comunicare cu grupul social căruia îi aparține (clasa de elevi) au o importanță deosebită atât asupra evoluției personalității sale, cât și asupra randamentului la învățătură. Îndeplinirea unor sarcini sau activități comune determină între membrii grupuluiclasă o
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
obligațiilor sau a activităților, viața în grup comportă totdeauna și aspecte emoționale și afective, precum și momente de tensiune și conflict. „Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfășurării activității de instruire și de educare și un mediu de comunicare și socializare.[...]. Elevii se diferențiază, de asemenea, după criteriul disponibilităților comunicative. Unii intră mai ușor în relație cu profesorul sau cu colegii, alțiimult mai greu. Cu cât elevii sunt mai aproape de debutul școlarizării, cu atât sunt mai dependenți de modelele de comunicare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Stahl, cuprinde: a. funcții interne - care contribuie la crearea unui regim de viață intimă menit să asigure tuturor membrilor un climat de protecție și afecțiune b. funcții externe care asigură în principal dezvoltarea firească a personalității fiecărui membru al grupului, socializarea și integrarea sa corespunzătoare în viața socială. Din categoria funcțiilor interne fac parte: 1. Funcții biologice și sanitare, constând în satisfacerea cerințelor și necesităților sexuale ale partenerilor cuplului conjugal, procrearea copiilor și asigurarea necesităților igenico sanitare de dezvoltare biologică normală
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]