12,660 matches
-
multe puncte comune. Uneori, ai impresia că afirmații ale sociologului german despre autoritatea charismatică, democrația maselor sînt un reflex al scrierilor psihologului francez, bine cunoscut în Germania în acea epocă. De altfel, R. Michels n-a realizat o sinteză între sociologia weberiană și psihologia mulțimilor?! Cît despre relația cu nazismul, istoricii afirmă că Weber, fără să dorească, i-a pregătit terenul. (Vezi W.J. Mommsen, Max Weber und die deutsche Politik, J.C.B. Mohr, Tübingen, 1974 și D. Beetham, Max Weber and
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Psychologie des foules, ed. cit., p. 39. 186 Ibidem, p. 40. 187 Atrag atenția lectorului asupra acestui punct. Căutarea unei religii profane bîntuie Europa. Psihologia mulțimilor se interesează de religie nu ca de un reziduu al trecutului, așa cum o face sociologia, nici ca de un aspect al culturilor primitive, cum o vede antropologia, ci ca de un lucru aparținînd prezentului și viitorului culturilor avansate. Cu acest titlu a studiat-o Le Bon, și tot sub această premiză Freud a zăbovit asupra
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Postscript, Standard Edition, t. XX, p. 71. 356 S. Freud, Moses and Monotheism, Standard Edition, t. XXIII, p. 70. 357 S. Freud, New Introductory lectures on Psychoanalysis, Standard Edition, t. XXII, p. 179. 358 Așadar, e greșit să vorbim despre sociologia, antropologia sau istoria lui Freud și, a fortiori, să le delimităm în raport cu psihologia, sau invers. 359 P. Rieff, Freud, the Mind of a Moralist, ed. cit., p. 225. 360 H. Korsh, Marxism and Philosophy, Johns Hopkins University Press, Londra, 1970
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Moses and Monotheism, ed. cit., p. 18. 478 Ibidem., p. 54. 479 S. Freud, W.C.Bullitt, Thomas Woodrow Wilson, ed. cit., p. 53. 480 S. Freud, Moses and monotheism, ed. cit., p. 108. 481 Ibid., p. 117. 482 M. Mauss, Sociologie et Anthropologie, ed. cit., p. 306. 483 S. Freud, Libidinal Types, Standard Edition, t. XXI, p. 218. 484 S. Freud, Civilization and its disconstents, ed. cit., p. 84. 485 S. Freud, Libidinal Types, ed. cit., p. 219. 486 S. Freud
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Stancu, S. (1995), Statistica. Teorie și aplicații, Editura All, București 4. Axtell, R.L. (2001), „Zipf distribution of the US firm sizes”, Science, vol. 293 5. Baron, T. (1998), Calitate și fiabilitate, Editura Tehnică, București 6. Boudon, R. (1997), Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București 7. Betbeye, J. (1989), Économie de l’éntreprise contemporaine, Editura Nathau, Paris 8. Blum, R. (1994), Un al treilea drum. Principii organizatorice ale economiei naționale, Editura Universității Al. I. Cuza 9. Cârstea, Gh. ș.a. (2002), Analiza strategică
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Editura Tehnică, București 53. Szostak, R. (2009), The Causes of Economic Growth, Editura Springer, Berlin 54. Urzua, C.M. (2000), „A Simple and Efficient Test for Zipf’s Law”, Economics Letters 55. Valade, B. (1990), Pareto. La naissance d’une autre sociologie, Presses Univesitaires de France, Paris 56. Yule, G., Kendahl, M. (1969), Introducere în teoria statisticii, Editura Științifică, București 57. Zipf, G.K., (1949), Human Behavior and the Principle of Least Effort, Addison-Wesley *** Quick MBA Economics (1999), Industry Concentration, Internet Center for
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
urmă principii este eșecul legii, care va fi o lege rea pentru ordinea juridică și socotea că o lege rea este aceea care nu îndeplinește "condițiile" de tehnică constructivă a dreptului. O altă constatare a autorului menționat, interesând în prezent sociologia legislativă, este următoarea: Regula de drept ireproșabilă în sine, din punct de vedere tehnic se lovește de rezistența ascunsă sau fățișă a unei opinii publice care nu se lasă convinsă sau dominată și aceasta din cauza că posibilitățile psihologice ale constrângerii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
12. După 1989, lucrările de drept comparat aparținând colaboratorilor Institutului au tratat subiecte ca: dreptul constituțional comparat, doctrina islamică, administrația publică, infracțiunile economice, instituția probațiunii, excesul de putere în administrație, delegarea legislativă, legislația penală, instituția ombudsman-ului, dreptul comparat și sociologia juridică comparativă; dreptul comparat și integrarea europeană, în domeniul dreptului 13. O mențiune specială merită lucrările "Panorama marilor sisteme contemporane de drept" (1994) și "Drept privat comparat. Teoria generală a comparației drepturilor. Geografie juridică" (1997), ambele aparținând cunoscutului comparatist al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
considerăm că, în perioada postmodernă pe care o parcurge în evoluția sa, știința juridică trebuie să fie o știință globală, ceea ce, referitor la Teoria generală a dreptului, are semnificația includerii în sfera ei și a preocupărilor specifice filosofiei dreptului și sociologiei juridice. Jean Carbonnier 22 considera că legiferarea este o componentă majoră a procesului decizional juridic, reprezentând o operație complexă care implică inteligență și voință, operație asupra căreia legiuitorul trebuie să-și asume și păstreze întreaga răspundere. Deși nu poate dicta
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că legiferarea este o componentă majoră a procesului decizional juridic, reprezentând o operație complexă care implică inteligență și voință, operație asupra căreia legiuitorul trebuie să-și asume și păstreze întreaga răspundere. Deși nu poate dicta legiuitorului singurul împuternicit să decidă sociologia juridică îi poate servi ca ajutor. În sprijinul afirmației sale, Jean Carbonnier invocă exemple care, în Franța, au dovedit utilitatea sociologiei legislative. Același autor recomanda două tehnici mai elaborate ale sociologiei legislative, și anume, modelarea și sondajul de opinie, atrăgând
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
căreia legiuitorul trebuie să-și asume și păstreze întreaga răspundere. Deși nu poate dicta legiuitorului singurul împuternicit să decidă sociologia juridică îi poate servi ca ajutor. În sprijinul afirmației sale, Jean Carbonnier invocă exemple care, în Franța, au dovedit utilitatea sociologiei legislative. Același autor recomanda două tehnici mai elaborate ale sociologiei legislative, și anume, modelarea și sondajul de opinie, atrăgând însă atenția asupra surselor de eroare în utilizarea metodei modelării și manifestând unele rezerve față de sondajul de opinie legislativă, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Deși nu poate dicta legiuitorului singurul împuternicit să decidă sociologia juridică îi poate servi ca ajutor. În sprijinul afirmației sale, Jean Carbonnier invocă exemple care, în Franța, au dovedit utilitatea sociologiei legislative. Același autor recomanda două tehnici mai elaborate ale sociologiei legislative, și anume, modelarea și sondajul de opinie, atrăgând însă atenția asupra surselor de eroare în utilizarea metodei modelării și manifestând unele rezerve față de sondajul de opinie legislativă, fără să facă abstracție, însă, de unele avantaje pe care acesta le
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conceptele și noțiunile fundamentale, exprimate prin actele juridice normative inventariate. Aplicarea analizei de conținut în activitatea de codificare constituie un aspect de interes științific care credem că merită a fi aprofundat. Analiza de conținut este o metodă cantitativă, folosită în sociologia juridică și în studiul viitorului. Legătura ei cu sociologia legislativă 52 și cu prospectiva juridică 53 o recomandă, considerăm, ca adaptabilă legisticii. Reamintim că analiza de conținut se servește de tehnica descoperirii documentului în elementele lui constitutive: cuvinte, fraze, paragrafe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inventariate. Aplicarea analizei de conținut în activitatea de codificare constituie un aspect de interes științific care credem că merită a fi aprofundat. Analiza de conținut este o metodă cantitativă, folosită în sociologia juridică și în studiul viitorului. Legătura ei cu sociologia legislativă 52 și cu prospectiva juridică 53 o recomandă, considerăm, ca adaptabilă legisticii. Reamintim că analiza de conținut se servește de tehnica descoperirii documentului în elementele lui constitutive: cuvinte, fraze, paragrafe, cuvinte cheie, elemente care urmează să fie clasificate în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
măsură, spre exegeza "textelor", lăsând, oarecum, pe planul al doilea studiile de metateorie, legate de fundamentul teoretic general. Din acest motiv, se evidențiază un decalaj crescând între nivelul abstractizării maxime din știința dreptului internațional și cel al altor științe sociale (sociologie, politologic etc.) acestea din urmă nebeneficiind de un ansamblu normativ atât de amplu și de sistematizat, cum este cel ce formează obiectul științei dreptului internațional fiind însă, de aceea, "obligate" să-și dezvolte mai rapid abordările teoretice. In aria dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
decât pentru dreptul internațional. Spre a se evita această logică, se afirmă că drepturile omului fac parte din realitate. De fapt, însă, în planul realității se afla omul și societatea, care pot fi, desigur, studiate și în filosofie, și în sociologie, și în alte științe. În momentul în care însă raporturile dintre individ și societate sunt fixate printr-o grilă de tip juridic, problematica respectivă denumirea însăși ne-o arată intră sub incidența științelor juridice. Mai mult, abordarea teoretică a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acestei facultăți. Doctor în Drept al Universității din București, Absolventă a Facultății Internaționale pentru Studiul Dreptului Comparat din Strasbourg. Specializări: Condiția femeii, bursă ONU, Suedia și Marea Britanie; Drept american și instituții juridice americane, bursă, Seminarul de Studii Americane din Salzburg; Sociologie juridică, bursă a Comunităților Economice Europene; Premiul "Simion Bărnuțiu" al Academiei Române pe anul 1974, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Arte și Științe (ARA); Diploma Institutului Biografic American (ABI) "Great woman of the 21st Century" și Certificatul de Expert în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
International Business Who is Who Corp. Panama and Who is Who verlag für Personenzyklopädien A-G Elveția de înscriere în Enciclopedia personalităților din România (2007). Membru fondator și Vicepreședinte al Asociației Române de Filosofia Dreptului. Membru al Institutului Internațional de Sociologia Dreptului din Oñati, Spania, Membră a Comitetului de Cercetare pentru Sociologia Dreptului (RCSL). 1 Dintre ele, pot fi reținute cu titlu exemplificativ: Filanguri Cavalier Gaetano, La scienza della legislatione, lucrare publicată în trei volume în ultimele trei decenii ale secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
verlag für Personenzyklopädien A-G Elveția de înscriere în Enciclopedia personalităților din România (2007). Membru fondator și Vicepreședinte al Asociației Române de Filosofia Dreptului. Membru al Institutului Internațional de Sociologia Dreptului din Oñati, Spania, Membră a Comitetului de Cercetare pentru Sociologia Dreptului (RCSL). 1 Dintre ele, pot fi reținute cu titlu exemplificativ: Filanguri Cavalier Gaetano, La scienza della legislatione, lucrare publicată în trei volume în ultimele trei decenii ale secolului XVIIIlea; Valette Ph. et Benat Saint Marsy; Traité de la confection des
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1 ,5, 10-24. 20 Ioan Vida, Manual de Legistică formală (Introducere în tehnica și procedura legislativă), Ed. a II.a, revizuită și completată, Lumina Lex, Bucurști, 2004, p.4. 21 Ioan Vida, op.cit., p.5, 12, 27. 22 Jean Carbonnier, Sociologie juridique, Presse Universitaire de France, Paris, 1978, p.41-43, 372, 371, 380. 23 În acest sens, Ioan Vida, op.cit., p.12 24 Unele aspecte analizate în această parte a studiului au fost cuprinse în comunicarea Sofia Popescu, La codification facteur
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
formală, p.20, 22, 35, 65 48În acest sens, Romul Petru Vonica, Introducere generală în drept, Lumina Lex, 2000, p.346 49 Idem, p.304 50 François Terré, op.cit., p.57-58 51 Ilarie Mrejeru, op.cit., p.199-200 52 Sofia Popescu, Sociologie juridică, Lumina Lex, 2001, p.71-73. 53 Sofia Popescu, Cercetarea prospectivă în domeniul dreptului. Utilizarea metodelor prospective, în Studii și cercetări juridice nr.3/1988, idem; Cercetări de metodologie juridică în sprijinul activității de elaborare a dreptului, în Studii de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cumpărare etc. Pe măsură ce studiile au progresat în acest domeniu, a devenit clar că investigarea comportamentului de cumpărare și consum solicită o abordare interdisciplinară. Astfel, evoluția studiului comportamentului consumatorului s-a aflat în strânsă legătură cu dezvoltarea altor științe precum psihologia, sociologia, antropologia și, în special, economia politică, primele abordări ale comportamentului de consum aparținând teoriei microeconomice,<footnote Andrei Anghelina, „Aspecte microeconomice clasice și moderne ale comportamentului de consum al populației”, Studia Universitatis, Seria Științe economice, nr. XXI, Partea 1, Arad, 2011
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de refugiu și protecție, cât și de transmitere a patrimoniului) <footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, op cit., 1990. footnote>, familia devine unul dintre cele mai importante grupuri sociale, ocupând un loc aparte în demersul pentru înțelegerea comportamentului consumatorului. Dacă în sociologie, familia interesează prin interacțiunile care se stabilesc între membrii săi, prin rolurile atribuite fiecărui membru (se vorbește astfel despre patriarhat, matriarhat sau despre egalitatea sexelor), în economie familia este o unitate de consum, ea fiind analizată, în primul rând, din
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
este autonomă în cazul produselor cosmetice, articolelor vestimentare etc. și este comună (sincretică) pentru cumpărarea locuinței sau amenajarea acesteia, pentru petrecerea concediului sau alegerea școlii unde vor merge copiii. De asemenea, structura unei familii se modică în timp , studiile de sociologie definind astfel conceptul de „ciclu de viață al familiei”, pe parcursul căruia se identifică nouă tipuri distincte, fapt care are implicații importante în ceea ce privește comportamentul de cumpărare și consum al individului. Persoană tânără, necăsătorită, care nu mai locuiește cu părinții Fiind la
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
cumpărare etc. Pe măsură ce studiile au progresat în acest domeniu, a devenit clar că investigarea comportamentului de cumpărare și consum solicită o abordare interdisciplinară. Astfel, evoluția studiului comportamentului consumatorului s-a aflat în strânsă legătură cu dezvoltarea altor științe precum psihologia, sociologia, antropologia și, în special, economia politică, primele abordări ale comportamentului de consum aparținând teoriei microeconomice,<footnote Andrei Anghelina, „Aspecte microeconomice clasice și moderne ale comportamentului de consum al populației”, Studia Universitatis, Seria Științe economice, nr. XXI, Partea 1, Arad, 2011
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]