6,537 matches
-
budgetiloru fi a crediteloru. Gassindu Curtea asemene defecte în cercetarea unei socoteli ea se va margini ale lămuri numai printr'unu jurnalu de chibsuire, care remane apoi să se supuie Adunarei elective odată cu presentarea socoteliloru. Defectile privescu pe comptabilu, candu socotelile nu se voru găsi așternute după regulă, candu nu se va afla cuprinse într'însele parte din veniturile ce ei au incassatu seu a trebuitu să incasuiasca, candu unile din condicile de cheltuieli nu voru fi sprijinite cu dovedi indestulatore
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
primitorii de bani din administrațiunea venituriloru indirecte. Titlul U IV Despre ministeriulu publicu Articolul 39 Procurorulu tene o listă generală de toți comptabilii ai differiteloru Ministere și administrațiuni publice. Elu ingrijasce a cunosce și a afla dacă ei au infetisiatu socotelile loru în terminulu prescrisu și cere aplicarea penalitatiloru în contra celoru ce voru interdia ale presinta. Articolul 40 Procurorulu privigedie esacta inplinire a serviciului Curtei, si in casu de neurmare, adressedia cerirea să înscrisu catra Presiedintele spre a lua mesuri de
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
și iea conclusiuni candu socote de trebuintie elu este în dreptu a cere de a ave cunoscintie de tote lucrările atingetore de competintia Curtei și a adressa Ministeriului financeloru, copie după tote hotărîrile ei. Articolul 42 Candu în cercetarea unei socoteli se va redica vre-o bănuiala de plastografie seu de sfeterisire în contra vre unui comptabilu Procurorulu va fi chiematu în camera de chibsuire și Curtea nu va pute statua nimicu în acestu casu mai înainte de a lua Procurorulu conclusiunile sale
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
acestei legi, pînă în cursu de cinci ani se acordă dispensa de condițiunea diplomei seu certificatulu cerutu prin articolii 51 și 52. Articolul 64 Ministeriulu de controlul se desfiintieda; tote registrele și dossarile voru trece la Curtea, de compturi. Tote socotelile cele vechi ale aniloru trecuți se voru lua îndată în cercetarea Curtei și se voru lămuri celu multu în terminu de duoi ani. Spre acestu sfirsitu se adaogă provisoriu încă duoi membrii și duoi referendari ale cărora funcțiuni voru înceta
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
autoritatea de care depende acelu functiunaru. Articolul 70 Sînt supuși la constrîngerea corporală toți cei ce au în manile loru summe seu obiecte miscatore ale Statului, ale asediamenteloru publice, ale municipalitatiloru seu ale communeloru, candu nu voru voi se dea socotelile seu candu, după darea socoteliloru, nu voru putea respunde pe deplinu acele summe seu a representa acele obiecte. Dispositiunea acesta se aplică și la cei carii au datu cauțiune pentru cei de susu, precum și la agenții seu prepușii acelorași. Articolul
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
înființa monopoluri decât prin lege și numai în folosul Statului, Județelor și Comunelor. Articolul 82 Fonduri de pensiuni sau gratificațiuni în sarcina tezaurului public nu se pot înființa decât în virtutea unei legi. Articolul 83 În fiecare an Adunările Legiuitoare încheie socotelile și votează bugetul fără a putea spori cheltuielile propuse. Toate veniturile și cheltuielile Statului trebuiesc trecute în buget și socoteli. Dacă bugetul nu se votează în timp util, puterea executivă va face față necesităților serviciilor publice aplicând bugetul anului precedent
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
în sarcina tezaurului public nu se pot înființa decât în virtutea unei legi. Articolul 83 În fiecare an Adunările Legiuitoare încheie socotelile și votează bugetul fără a putea spori cheltuielile propuse. Toate veniturile și cheltuielile Statului trebuiesc trecute în buget și socoteli. Dacă bugetul nu se votează în timp util, puterea executivă va face față necesităților serviciilor publice aplicând bugetul anului precedent, fără a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat. Articolul
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
se va exercita de Înaltă Curte de Conturi, care va supune în fiecare an Adunărilor Legiuitoare un raport general asupra conturilor de gestiune ale bugetului trecut, semnalând neregulile ce ar fi săvîrșite de Miniștri în aplicarea lui. Regularea definitivă a socotelilor trebuie să fie prezentată Adunărilor Legiuitoare cel mai târziu în termen de doi ani de la încheierea fiecărui exercițiu. Un corp superior de control va avea misiunea de a supraveghea și examina legalitatea și corectitudinea executării gestiunilor în toate serviciile publice
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
decât numai prin lege și exclusiv în folosul Statului, județelor și comunelor. Articolul 113 Nici un fond pentru pensiuni sau gratificațiuni în sarcina tezaurului public nu se poate acorda decât în virtutea unei legi. Articolul 114 În fiecare an Adunarea deputaților încheie socotelile și votează bugetul. Toate veniturile sau cheltuielile Statului trebuiesc trecute în buget și în socoteli. Dacă bugetul nu se votează în timp util, puterea executivă va îndestula serviciile publice după bugetul anului precedent, fără a putea merge cu acel buget
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
fond pentru pensiuni sau gratificațiuni în sarcina tezaurului public nu se poate acorda decât în virtutea unei legi. Articolul 114 În fiecare an Adunarea deputaților încheie socotelile și votează bugetul. Toate veniturile sau cheltuielile Statului trebuiesc trecute în buget și în socoteli. Dacă bugetul nu se votează în timp util, puterea executivă va îndestula serviciile publice după bugetul anului precedent, fără a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat. Articolul 115 Controlul
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
tuturor veniturilor și cheltuielilor Statului se va exercita de Curtea de conturi, care supune în fiecare an Adunării deputaților raportul general rezumând conturile de gestiune al bugetului trecut, semnalând totdeodată neregulile săvîrșite de miniștri în aplicarea bugetului. Regularea definitivă a socotelilor trebuie să fie prezentată Adunării deputaților cel mai târziu în termen de doi ani de la încheierea fiecărui exercițiu. Articolul 116 Pentru toata România este o singură Curte de conturi. Articolul 117 Toate fondurile provenite din Case speciale, si de câri
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
suficient de multe debarcadere cu toate bastimentele și dependințele necesare, mai multe ateliere complet montate pentru construirea sau repararea navelor și o populație considerabilă de funcționari și de lucrători de tot soiul, atașați serviciilor ei, fără a mai pune la socoteală populația flotantă pe care o deversează ea în fiecare zi la diferitele stațiuni fuviale, după nevoile zilnice ale serviciului. În fiecare dintre aceste localități, Austro-Ungaria are agenți consulari cu reședință fixă, care se bucură în România de toate atențiile și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
a gravelor interese pe care le au de apărat în valea Dunării, în Marea Neagră și în Marea Mediterană. Mai există încă în acest proiect Barrère și alte nedreptăți strigătoare la cer. El admite egalitatea voturilor între riverani, fără a ține nici o socoteală de importanța intereselor pe care fiecare dintre ele le reprezintă pe fluviu. Astfel România, care este proprietara întregului mal stâng al Dunării de Jos precum și a unei bune părți din malul drept, de la Arab-Tabia și până la mare, nu are decât
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și al familiei noastre, modelele comportamentale care persistă aproape inexplicabil ținând blocat cursul acestei vieți; - ne ajută să înțelegem natura acțiunilor noastre distructive și astfel ne determină să realizăm primul pas spre detașarea de acestea; - ne ajută să ne încheiem socotelile cu trecutul nostru prin integrarea conștientă și armonioasă a acestuia în schema prezentului (după ce i-am dezamorsat încărcătura negativă ce ne împiedica să ne dezvoltăm potențialul ființei noastre în mod natural); - ne ajută să transformăm tiparele mentale negative care se
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
forțele britanice cedînd o mare parte din armamantul și echipamntul pe care-l avea în Irlanda de Sud, dar și de sprijinul celei mai mari părți a opiniei publice sud-irlandeze, sătula de aproape opt ani de război (dacă punem la socoteală și Primul Război Mondial). Începînd cu octombrie 1922, ierarhia catolică i-a amenințat pe rebeli cu excomunicarea în cazul în care continuau să combată forțele guvernamentale. Însă radicalii republicani nu s-au speriat de aceste amenințări, ei fiind de altfel
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
mai recentă în această direcție de cercetare și pe linia preocupărilor docimologice, Valeriu Oros oferă exemple de „programe” aplicabile în predarea atributului și a propoziței (2000: 101): „Exemplu din programa atributului: „Puii din lăstar au ieșit după o clipă de socoteală”. Subliniază atributele din textul de mai jos. Observă cu atenție partea de vorbire prin care sînt exprimate. Ce fel de atribute sunt: adjectivale, substantivale, pronominale, verbale sau adverbiale? (subliniază răspunsul pe care-l consideri corect). Exemplu din programa propoziției: „O
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de lungă precum este curgerea celor peste o mie de ani ai istoriei Bizanțului. Chestiunea nu este tocmai simplu de clarificat. Răspunsul ar putea fi de genul că o asemenea caracterizare este valabilă și în același timp nu poate da socoteală de ceea ce s-a gândit cu adevărat în spațiul Răsăritului european. Aceasta din cauză că deși a fost un acord de principiu că scrierile dionisiene reprezintă o formulare adecvată a stărilor prin care trece mintea și a ceea ce este dincolo de minte în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
oameni, să Se facă chipul și simbolul Său și să Se arate din fire în mod simbolic pe Sine; și prin Sine, Cel arătat, să se călăuzească spre Sine, cel cu totul ascuns în nearătare, toată creația”. Acest pasaj dă socoteală pentru maniera artistică sub care a stat iconografia bizantină. Victoria celor care cinsteau icoanele, la sfârșitul veacului al IX-lea, nu a însemnat altceva decât o nouă confirmare a temeiurilor teologice și filosofice care permiteau reprezentarea Chipului lui Hristos. Disputele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
emite mai întâi câteva judicioase aprecieri generale asupra criticii interbelice, care a reunit la un moment dat șapte „stele” de primă mărime: E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu (ca să nu mai punem la socoteală valorile de 1 ibidem, p. 6970 2 Ion Biberi - Un model de analiză critică exhaustică, în „Ramuri”, anul III, nr. 9, august 1966, p. 9, 23 3 Al. Piru - Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, București, E.P.L., 1968, p. 506 4
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
dat speculațiilor de orice fel.”2 Și această frumoasă caracterizare finală: „El este un împătimit peregrin, plăcându-i să rătăcească în universul cărților ce-l atrag, delectându-se (ca un degustător rafinată cu frumusețile pescuite, dar asta, am spune, după socoteli și capricii de poet, iar nu la un mod metodic și cu atât mai puțin didactic. Spiritul de sistemă l-a dezamăgit todeauna.”3 În documentata sa lucrare 4 , Florin Mihăilescu stabilește contribuția lui Vladimir Streinu la definirea conceptului de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Brâncoveanu, care citea "calendare politice" italienești, continuând cu Nicolae și Constantin Mavrocordat, care se referă într-o scrisoare din 25 noiembrie 1740, la știrile "date de gazetele din Olanda, Colonia, Lipsca, Viena și din Mantova", trecând apoi la condicele de socoteli foarte exacte ale unor domnitori ca Grigore- vodă Callimachi și mai ales Grigore Alexandru Ghica, în care sunt prevăzute sumele alocate cumpărării "gazeturilor", știrile adunate de Iorga, referitoare la interesul cu care era urmărită presa europeană la curțile domnitorilor de la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
parte prin adăogarea gazetei literare, pe d-alta prin publicarea acestor două gazete în două limbi, rumânească și franțozească, spre a se putea citi de mai mulți amatori, soțietatea lasă tot același preț, pentru amîndouă gazetele, spre înlesnirea prenumeranților. După socoteala ce s-a făcut cu d-amănuntul de cheltuielile trebuincioase, s-a văzut că, de nu se vor aduna trei sute de prenumeranți, soțietatea nu va putea să urmeze cu această publicație; de aceea se nădăjduiește că pentru a se sprijini
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pune în pension spre învățătură un număr de cinci fete, deocamdată, cu toate cele trebuincioase, hrană și îmbrăcăminte, se vor întîmpina trebuincioasele școalei ș.c.l. Eliad va fi directorul aceștii școli și casierul soțietății, și la vreme va da socoteală înaintea soților atît despre a sa direcție cît și despre întrebuințarea banilor casei, și adunările soțietății se vor face din vreme în vreme pentru chibzuirile înaintării aceștii întreprinderi, în aceeași sală de învățătură. D. Bongeani va fi profesorul de muzică
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
care mă face a propune mai multă moderație, la fixarea forțelor armate expediționare, este situația față de Ungaria ... mă tem că tineretul, care vroiam să-l pregătim temeinic, va cădea pe plaiurile îndepărtate ale Rusiei bolșevice, lipsindu-ne foarte mult în socotelile cu Ungaria”1. Cu siguranță, redobândirea nord-vestului Transilvaniei a reprezentat, în viziunea mareșalului Antonescu, ideea-pivot care justifică participarea noastră la război, dincolo de Nistru. Apreciem, însă, că recuperarea teritoriului pierdut în anul 1940, în contextul participării și a Ungariei la același
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care mă face a propune mai multă moderație, la fixarea forțelor armate expediționare, este situația față de Ungaria ... mă tem că tineretul, care vroiam să-l pregătim temeinic, va cădea pe plaiurile îndepărtate ale Rusiei bolșevice, lipsindu-ne foarte mult în socotelile cu Ungaria”. Cu siguranță, redobândirea nord-vestului Transilvaniei a reprezentat, în viziunea mareșalului Antonescu, ideea-pivot care justifică participarea noastră la război, dincolo de Nistru. Apreciem, însă, că recuperarea teritoriului pierdut în anul 1940, în contextul participării și a Ungariei la același război
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]