11,293 matches
-
unde încă dețin monopolul diplomelor și al tinereții cercetătorilor. Totuși, nici acesta nu este lipsit de neajunsuri, atâta vreme cât încă se probează forma feudală a dominării „scutier”-doctorandului de către „cavaler”-profesorul ce își apără cu cerbicie toate privilegiile. Universitățile europene se străduiesc acum să reformeze din temelii ciclul de studii al doctoranturii, să înlăture zgura tradițiilor feudal-nobiliare și să stabilească parteneriate cu alte structuri, inclusiv industriale, pentru formarea tinerilor cercetători. Rezistența la schimbare este însă puternică: cariera de cercetător nu este atractivă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Alertă în munți (1982) -, expresii ale unei tendințe vizibile de a trece drept reale patriotismul, onestitatea, eroismul lucrătorilor acestei instituții și de a ține sub tăcere implicările vinovate, de ordin politic. Romane de acțiune, alcătuite după rețetele genului, ele se străduiesc să impună un fals tip de erou: securistul în luptă cu agenții de spionaj străini, care plănuiesc să aducă prejudicii țării. Evenimentele de la sfârșitul lui 1989 au dat ocazia autorului fie de a-și regândi opera (toate ciclurile narative anterioare
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
iar Acești nebuni fățarnici, Frumos e în septembrie la Veneția și Mobilă și durere, comedii) și a dimensiunilor reduse la cel mult trei acte. De fapt, M. caută să-și atragă publicul către spațiul în care el, autorul, se va strădui să îi câștige și complicitatea, la acest nivel producându-se, cel mai frecvent ironic, transferul de idei și efectul de ilaritate stârnit de personaje cu profiluri și funcții, numai teoretic, respectabile. Domnul Gherman din Somnoroasa aventură, „membru al cooperativei de
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
nicăieri (...) Suntem, ca sa zic așa, înecați, băgați sub apă, ce să facem?” (bărbat, 53 de ani). Respondenții consideră că satul lor nu se ridică încă la nivelul unui sat european. Afirmațiile subiecților reflectă realist situația Zerindului: „Dar și noi ne străduim aici, la Zerind. Înfrumusețăm satul și avem grijă de curățenie, închidem animalele, utilajele. Avem un primar tânăr și energic” (pensionară, 56 de ani). Majoritatea respondenților au exprimat ideea că pe baza bunei colaborări dintre membrii comunității se poate „ridică comuna
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în modernitate. Din acest motiv, am suplimentat subtitlul cărții cu sintagma „Insomnii teologice în România postcomunistă”. Ca mulți alți contemporani trecuți prin experiența unei utopii barbare, am experimentat, la propriu și la figurat, insomnia, niciodată lipsită de riscuri. M-am străduit ca aceste insomnii să capete un caracter teologic, trăind într-o lume care s-a pus „la adăpost de veșnicie” (Ana Blandiana). Ce pot spune despre receptarea volumului? Mai întâi, stocul de carte în librării s-a epuizat foarte repede
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
european a fost marcată de importante etape de reflecție creștină, confiscate ulterior de retorica autonomiei umanului. Nu mă refer aici la momentul romantic al nașterii socialismului utopic în secolul al XIX-lea (Saint-Simon) - pe care apoi Karl Marx s-a străduit, în van, să-l fundamenteze științific - ori la tradiția inițiată în Marea Britanie de comunitatea metodiștilor sau de figuri impozante precum William Morris (1834-1896) sau John Ruskin (1819-1900)1. În Germania, curentul luteran condus de Adolf Stöker consona cu pledoaria grupării
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
iar undeva în negura furtunii, se profilează corabia ce se apropie de scenă. Am putea descoperi grave defecte în redarea detaliilor anatomice ale acestei balene, dar să trecem peste ele: eu, unul, n-aș fi în stare, oricît m-aș strădui, să fac un desen mai bun! în cea de-a doua gravură, ambarcațiunea e pe punctul de a acosta o „balenă normală“ enormă, ce-și rostogolește trupul negru, acoperit de cochilii și alge, aidoma unei stînci îmbrăcate în mușchi prăvălite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a ajunge la tambur, trecea prin amîndouă mîinile secundului, de pe care căzuseră, din întîmplare, mănușile vătuite, purtate adesea în astfel de ocazii. Era ca și cum ar fi ținut de lamă sabia cu două tăișuri a unui dușman, care s-ar fi străduit între timp să i-o smulgă din mîini. Ă Moaie saula, moaie saula! strigă Stubb către vîslașul așezat lîngă coș, iar acesta, scoțîndu-și pălăria, o umplu cu apă de mare, pe care o vărsă peste saulă. Saula se mai desfășură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balene polare este mai cald decît cel al unui negru din Borneo, în plină vară! Eu, unul, văd în asta semnul unei vitalități individuale puternice, indiciul sigur al trăiniciei zidurilor groase și al vastității spațiilor interioare. Omule, admiră balena și străduiește-te să-i semeni! Rămîi și tu cald printre ghețuri! Trăiește și tu în această lume, fără să-i aparții! Rămîi rece la Ecuator și fă ca sîngele să-ți curgă prin vine chiar și la Pol! Aidoma înaltului dom
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întunecos din cabină, însăși Moartea ar fi putut să fie poștașul unei astfel de scrisori. Ă N-o poți citi? exclamă Ahab. Dă-mi-o mie, omule! A, da, e o zmîngăleală cam ștearsă... Ce-i asta? în vreme ce căpitanul se străduia s-o descifreze, Starbuck apucă o prăjină lungă, de sapă și-i crestă vîrful cu un briceag, ca să vîre acolo scrisoarea și s-o predea astfel oamenilor din ambarcațiune, fără ca aceasta să se apropie și mai mult de vas. între
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
necontenit du-te-vino în rîndurile echipajului. E nevoie de marinari cînd aici, cînd dincolo; nu poți sta într-un singur loc, fiindcă sînt de făcut o mulțime de lucruri în toate părțile. Cam așa se întîmplă și cu acela care se străduiește să descrie scena. Acum se cuvine să ne întoarcem puțin în urmă. Am arătat că, în momentul cînd e tăiată spinarea balenei, se fixează un cîrlig în cavitatea făcută acolo de sapele secunzilor. Dar n-am spus încă în amănunt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
observate în expresia lor. Iar Gali și discipolul său Spurzheim au emis, la rîndu-le, unele sugestii privitoare la caracteristicile frenologice ale altor ființe decît oamenii. De aceea, cu toate că mă simt prea puțin pregătit pentru o operă de pionierat, mă voi strădui să aplic la balenă aceste două semiștiințe. încerc totul și realizez doar ce pot. Din punct de vedere fizionomie, cașalotul este o creatură anormală: nu are, propriu-zis, nas. Și întrucît nasul este cea mai centrală și mai evidentă dintre trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din ce în ce mai strîmt și din ce în ce mai timid, pentru care pomenitul accident - rămas inexplicabil în ochii adumbriți ai lui Ahab - se încărcase cu spaime deloc străine de tărîmul duhurilor și al bocetelor veșnice. De aceea, în grija ce i-o purtau, toți se străduiau, în măsura în care le stătea în putință, să ascundă restului lumii pomenita întîmplare, învăluind-o în mister; așa se face că, pînă să se afle de ea pe puntea vasului Pequod, se scursese atîta amar de vreme. Dar, fie că nevăzuta și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fu adăugată o velă de furtună, astfel încît corabia începu în curînd să înainteze din nou cu oarecare precizie, timonierul primind ordinul de a ține, pe cît posibil, direcția est-sud-est, căci pînă atunci cîrmise doar la voia întîmplării. în vreme ce se străduia să îndrepte vasul în direcția stabilită și urmărea acele compasului, iată că - semn bun! - vîntul începu să bată din pupa: vîntul furtunos devenise briză prielnică! Vergile fură numaidecît brațate, în ritmul veselului cîntec: Sus inima, băieți, căci vînturi bune - aveți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe oameni, încît toate presimțirile, îndoielile și temerile lor rămîneau ascunse în fundul sufletului, nelăsînd să încolțească din ele nici măcar o frunzuliță. în aceste zile de așteptare încetă, de asemenea, orice veselie, fie ea firească sau silită. Stubb nu se mai străduia să stîrnească zîmbete, iar Starbuck nu se mai căznea să le curme. Bucuria și durerea, speranța și frica, păreau deopotrivă să se fi prefăcut, vremelnic, într-o pulbere fină, frămîntată ca-ntr-o piuă de sufletul de fier al căpitanul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lor tată și jucîndu-se cu smocurile de păr cărunt crescute pe marginea craterului ars al creierului lui. Străbătînd încet puntea, Ahab se aplecă peste bord și-și privi umbra ce se scufunda tot mai mult în apă, pe măsură ce el se străduia să scruteze adâncurile. Dar efluviile dulci ale aerului vrăjit părură să potolească, o clipă, focul ce-i mistuia sufletul. Aerul acela vesel și fericit, cerul acela îmbietor, sfîrșiră prin a-l mîngîia; lumea vitregă, atît de crudă și atît de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îi place să se reazeme cîteodată de-un altul. Bine-ar fi fost ca bătrînul Ahab să se fi rezemat mai des decît a făcut-o... Ă Catarama n-a rezistat, domnule căpitan, zise dulgherul apropiindu-se. Eu m-am străduit să vă fac un picior trainic. Ă Sper că nu v-a rupt nici un os, domnule, spuse și Stubb, sincer îngrijorat. Ă Ba da, Stubb, nu numai că mi le-a rupt, dar le-a făcut zob... însă chiar cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
subtilă, pe atît de nimicitoare! Și totuși, repet, jur că vîntul are ceva eroic și grațios în același timp! Alizeele astea calde, care adie sub cerul senin, cu o putere blîndă și statornică, neabătîndu-se din drumul lor, oricît s-ar strădui curenții marini să le tragă în jos și oricît s-ar suci și s-ar învîrti cele mai puternice fluvii Mississippii ale uscatului, care nu știu încotro să se-ndrepte - alizeele astea, cel puțin, știu ce vor! Da, alizeele astea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
primul plan anual? Redăm din Contemporanul 7 părerile lui Lucian Bratu, Eusebiu Camilar, Titina Călugăru, Paul Constantinescu, Cezar Drăgoi, Eugen Jebeleanu, Gica Iuteș, Alfred Mendelsohn, Camil Petrescu, Alexandru Șahighian, Mihail Sorbul ș.a. Lucian BRATU: „ (Ă). În anul acesta mă voi strădui prin eforturi să fac să crească meșteșugul meu, În așa fel ca din punct de vedere al culorii și desenului să pot face față grelelor probleme ale compozițiilor de mari dimensiuni. Pentru aceasta, mai ales cei tineri, trebuie să Învățăm
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sus? Poezia noastră, deja avansată Încă pe atunci față de celelalte genuri, a crescut cantitativ și calitativ. Saltul tematic a Început să se cristalizeze și a Început să capete adâncimi, poezia noastră slujește masiv țelurilor actuale ale clasei muncitoare, ea se străduiește să fie prezentă oriunde se muncește azi, culege și dăruie energie și elan. Dramaturgia noastră a Înregistrat recent o importantă cotitură tematică: prin Cumpăna și Minerii ea a ajuns la problematica zilelor noastre, a pătruns În actualitatea combatantă. Prin Negura
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aducând gustul pentru carte, pentru lumină și adevăr. O discuție despre drumul tematic al nuvelei noastre În ultimul an este fără Îndoială În meritul ei. Dacă se așteaptă de la nuvelă noul, lucrul neauzit, interesantul, fără Îndoială nuvela noastră s-a străduit tot timpul cu rezultate meritorii, să-l dea. Firește, lucruri noi, firește interesante În cea mai mare măsură, sunt temele din producția sau din munca brigadierilor pe care le aduc, cu toate stângăciile lor, cele 5-6 nuvele pe care le
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
regimul burghez. (Ă). Pe lângă aspectele pozitive semnalate mai sus, Ana Roșculeț conține Însă, mai ales În cea de-a doua parte a ei, slăbiciuni care o Îndepărtează de realitate și Îi scad din puterea mobilizatoare. (Ă). Ana Roșculeț nu se străduiește să-și ridice nivelul, atât În plan cultural cât și cel al meșteșugului său, pentru a face față sarcinilor și evenimentelor ce se ivesc În fabrică. Ridicarea ei este privită ca un scop În sine. Ana Roșculeț nu e solicitată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care au recomandat din ce În ce mai călduros cartea s-a concretizat În aceea că tot mai mulți oameni din massele muncitoare au căutat să citească nuvela, să Învețe din ea cum se făurește omul nou, omul socialist, pe care trebuie să se străduiască să-l realizeze fiecare dintre cei care luptă pentru o viață mai bună. Ecoul pe care l-a avut nuvela În masele de cititori a fost deosebit de concluziile criticii literare. Confruntată cu realitatea vie, Ana Roșculeț s-a dovedit a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
burgheziei sunt just prinse de scriitor, biciuite cu sarcasm, reușind să stârnească În cititor disprețul și antipatia față de exploatatori. De asemenea, scriitorul a surprins cu multă ascuțime chipul ipocrit al dușmanului de clasă (Ă). (Ă). În fine, scriitorul s-a străduit să cuprindă În paginile romanului său un aspect deosebit de important al realității În devenire, pe care o Înfățișa: nașterea și educarea omului nou dintre muncitorii uzinei, procesul de limpezire a conștiinței muncitorești de clasă prin Înlăturarea confuziilor care o Întunecau
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au avut loc În presă ca și la Uniunea Scriitorilor cu privire la necesitatea dezvoltării „speciilor scurte”, apariția acestor lucrări dovedește că scriitorii noștri au Înțeles să acorde o atenție deosebită concluziilor acestor dezbateri. (Ă). Oameni și mașini: Scriitorii noștri s-au străduit și până acum să Înfățișeze chipul muncitorului de azi, condițiile specifice În care muncește el și care Îi determină trăsăturile morale și psihologice avansate, În strânsă legătură cu specificul locului de producție. Totuși nu avem Încă o lucrare serioasă care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]