7,731 matches
-
popor. Economia se transformă începînd cu 1840. Restaurația Instaurarea regimului. Ludovic al XVIII-lea acordă la 4 iunie 1814 o Cartă Constituțională. Termenul venea din Vechiul Regim. Preambulul afirmă că "autoritatea întreagă rezidă în Franța în persoana regelui" și respinge suveranitatea poporului. Dar, prezentată ca o concesie, Carta recunoaște cuceririle politice și sociale ale Revoluției: egalitate în fața legii, accesul tuturor la funcțiile civile și militare, libertate individuală, drept de proprietate vînzarea bunurilor naționale nu este pusă în discuție. Desigur, sînt stabilite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Polignac, să formeze guvernul. Cu ocazia deschiderii sesiunii parlamentare în martie 1830, *adresa, votată de 221 deputați ai opoziției, constată lipsa de "concurs" între vederile politice ale guvernului și dorințele poporului. Camera este dizolvată la 16 mai. Conflictul dintre suveranitatea regelui și suveranitatea poporului reprezentat de Cameră este deschis. Monarhia din Iulie Revoluția din 1830. Alegerile întăresc opoziția. Carol al X-lea, sprijinindu-se pe succesul luării Algerului la 5 iulie, promulgă la 25 iulie patru ordonanțe, așa cum îl autorizează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
formeze guvernul. Cu ocazia deschiderii sesiunii parlamentare în martie 1830, *adresa, votată de 221 deputați ai opoziției, constată lipsa de "concurs" între vederile politice ale guvernului și dorințele poporului. Camera este dizolvată la 16 mai. Conflictul dintre suveranitatea regelui și suveranitatea poporului reprezentat de Cameră este deschis. Monarhia din Iulie Revoluția din 1830. Alegerile întăresc opoziția. Carol al X-lea, sprijinindu-se pe succesul luării Algerului la 5 iulie, promulgă la 25 iulie patru ordonanțe, așa cum îl autorizează articolul 14 al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la 1000 la 500 de franci. Vîrsta pentru a fi elector este coborîtă de la 30 la 25 de ani; pentru a fi eligibil, de la 40 la 30. Revoluția din Iulie are o dublă semnificație, politică și socială. Ea confirmă victoria suveranității naționale asupra dreptului monarhic, victoria burgheziei liberale asupra aristocrației și clerului. 1830 este într-adevăr reușita lui 1789. Regimul se sprijină pe o miliție burgheză: garda națională, în care servesc, împotriva revoltelor, oamenii înscriși în regim de contribuție personală și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stîngilor, radicali și socialiști, care cîștigă alegerile din aprilie-mai 1914. Noul guvern supune la vot impozitul pe venit, dar legea celor trei ani este provizoriu menținută, dată fiind situația internațională. DOCUMENT Jaurès și Republica socială "Da, prin sufragiul universal, prin suveranitatea națională care își găsește expresia definitivă și logică în Republică, dumneavoastră ați făcut din toți cetățenii, inclusiv salariații, o adunare de regi. De la ei, din voința lor suverană emană legile și guvernul; ei revocă, ei îi schimbă pe aleșii lor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este pe de altă parte din ce în ce mai prezentă în Extremul Orient și în Pacific. În China, ea obține drepturi economice, juridice și religioase în același timp cu Anglia, în 1860. În Indochina, prezența misionarilor francezi servește drept pretext pentru a stabili suveranitatea franceză asupra Cochinchinei (1862-1867) și un protectorat asupra Cambodgiei în 1863. Implantarea franceză rămîne foarte limitată în fața unor rezistențe solide. Francezii s-au instalat de asemenea în Noua Caledonie (1853), în curînd folosită ca închisoare, și în Madagascar. Aceste extinderi nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
În 1893 este creată uniunea Indochineză, care regrupează colonia Cochinchina și protectoratele Tonkin, Annam, Cambodgia și Laos. Realizările coloniale Statut și punere în valoare a țărilor colonizate. Unele dintre aceste teritorii sînt colonii administrate direct, altele protectorate care mențin iluzia suveranității indigene. În fapt, coloniile fraceze cunosc o varietate foarte mare de statute. Algeria depinde de Ministerul de Interne; protectoratele, de Ministerul Afacerilor Externe; celelalte colonii, de Ministerul Coloniilor creat în 1894, abia. Puțin cîte puțin se formează o administrație colonială
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și infamia tiranilor săi. Franța eliberată nu va voi nici să reia drumul prăpăstiei, nici să rămînă pe cel al sclaviei. Franța a ales dinainte un drum nou. Dacă ea înțelege pe viitor să fie liberă, să nu cunoască decît suveranitatea ce se trage din ea însăși, direct și fără piedici, pe scurt, să se lase în voia marii lumini a democrației pure, ea va voi de asemenea ca dorințele sale, pe măsură ce le va face cunoscute, să fie executate cu coerență
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
el trebuie deci să beneficieze de o dublă încredere. Separarea executivului și a legislativului antrenează incompatibilitatea funcțiilor ministeriale și parlamentare: parlamentarul devenit ministru cedează locul supleantului său. Regimul vrea să fie, după formula lui François Goguel, un "regim parlamentar fără suveranitatea Parlamentului". Adunarea națională, aleasă după ordonanța din 13 octombrie prin scrutin uninominal majoritar în două tururi, considerat apt să evidențieze o majoritate de guvernare, își vede inițiativele frînate de mai multe articole ale Constituției: de acum înainte, un proiect de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
președintelui Republicii, Primului Ministru, președinților Adunării, de a deferi o lege Consiliului constituțional înaintea promulgării acesteia. Această dispoziție, care pe moment nu lovește deloc, este la originea intervențiilor crescînde ale Consiliului constituțional, judecător al conformității cu Constituția a acțiunii legislative. Suveranității legii, scumpă tradiției republicane, i se opune un fel de guvernare a judecătorilor, o putere de contrapondere, născută din tradiția liberală. Alături de aceste reforme politice sînt inițiate reforme care ating moravurile. Ele vor să răspundă aspirațiilor libertare și individualiste caracteristice
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Omul european modern a apărut prin revendicarea unei libertăți în același timp totale și drastic limitate. Libertate totală, căci omul modern se definește ca ființă care în planul istoriei și al politicului își dă propriile legi (Rousseau), își creează propria suveranitate (Hobbes). Libertate totală tocmai fiindcă e drastic limitată, stabilindu-și ca orizont lumea naturalelor pentru a se proteja de instituțiile supranaturalului, de ceea ce, în acestea din urmă, folosea prestigiul absolutului pentru hegemonie mundană, război religios, călăuzire autoritară a conștiințelor. Libertate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o calitate indispensabilă pentru un membru al societății, pentru bunul cetățean. Laicitatea a eliberat, aș îndrăzni să spun, divinul de prestigiul social. în imaginarul tîrziu modern, chipul lui precumpănitor nu este cel al suveranului ceresc, adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
evident, primul rol în identificarea justă a dualității sau a multiplicității în fața căreia omul are de ales, voința pare să le întreacă în importanță. Ea este cea care face efectiv gestul alegerii, ea este cea care în calitate de voință liberă realizează suveranitatea (autexousia) omului sau în calitate de voință aservită constrîngerilor ori patimilor îl face pe om să decadă din autonomia lui. Cum orice suflet rațional e dotat cu liber arbitru și voință liberă, libertatea omului se manifestă mai ales în lupta pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
va ajunge oare vreodată să recupereze timpul? Va putea ea oare să se integreze în ceea ce nu va întîrzia să se numească evoluția umanității, evoluția pur și simplu? 3 Va putea, desigur dar, de îndată ce, în conștiințe, axa ei își pierde suveranitatea în aceeași măsură modelatoare și eliberatoare față de curgerea istoriei, integrarea riscă să devină excesivă, să se prefacă în adaptare necritică la spiritul vremii. Religia începe să fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
profetizează undeva Berdiaev. Produse derivate, potrivit lui Ko\akowski, obiectivări care riscă să prindă umanul în capcana imanenței, potrivit lui Berdiaev, performanțele istorice și culturale ale religiei sînt limpede situate de amîndoi în condiția lor secundă, față de care axul credinței își păstrează suveranitatea. Printre alți gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
decretat că omul ajuns la maturitatea vîrstei sale istorice are dreptul (sau datoria) să-și dea singur temeiurile și principiile, încercările de autofundare nu încetează totuși să lase un rest ireductibil, să stabilească programatice dedublări, precum cele dintre natura și suveranitatea umană sau dintre natură și lege, care fac cu putință reflecția, dar nu și temeiul. Fantomatică, posibilitatea temeiului e căutată cînd într-un termen, cînd în altul, ca într-un joc nesfîrșit și epuizant de oglinzi. Dar toate soluțiile imaginate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care omul exterior trupesc, finit, perisabil, mundan, social e doar un aspect limitativ, necesar, dar nu dominant, străbate filozofiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în societățile actuale poate sugera ceva din condiția ei polară. Pe scena noastră publică, absolutul divin nu mai e asociat cu puterea, fie că e vorba de puterea politică sau de puterea normativă a instituției ecleziale, exercitată asupra întregii societăți. Suveranitatea divinului nu mai poate avea pentru noi sensul inexact, desigur, dar devenit comun, de putere care domină corpul social și viața comunitară. Nu atributul puterii este cel prin care se manifestă transcendența în societățile noastre. Laicizarea ne-a dezobișnuit să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
presimți, pe această linie, paradoxul Principiului eficace prin simplă prezență, acționînd fără să făptuiască, transformînd fără să intervină explicit și autoritar în țesătura lumii. Nu tocmai acesta e modul de prezență al lui Christos în Evanghelii? Nu tot așa apare suveranitatea divină în fenomenologia revelațiilor religioase? Trimisul lor e un străin, un marginal în raport cu societatea ; e distanțat față de sfera puterii ; atrage tocmai prin libertatea lui față de determinările și de inerțiile, inclusiv religioase, ale lumii în care vine. E de la sine înțeles
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
două regimuri totalitare au ilustrat din plin iluzia și pericolul transcendențelor colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în aplicațiile sale, o calamitate. în modernitatea tîrzie, formele de putere nu mai sînt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în aplicațiile sale, o calamitate. în modernitatea tîrzie, formele de putere nu mai sînt admise ca transcendențe seculare, dar e adevărat că ele și-au pierdut, de asemenea, capacitatea simbolică, prezentă în lumile tradiționale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
putuse deveni, în aplicațiile sale, o calamitate. în modernitatea tîrzie, formele de putere nu mai sînt admise ca transcendențe seculare, dar e adevărat că ele și-au pierdut, de asemenea, capacitatea simbolică, prezentă în lumile tradiționale, de a trimite la suveranitatea divinului. Pentru noi, domeniul politic și social nu mai reflectă absolutul, nu se mai află în corespondență cu o cetate divină, cu o societate perfectă, cu un model ceresc. Poate că această atitudine implică un scepticism zdravăn instalat în instituțiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
divină, cu o societate perfectă, cu un model ceresc. Poate că această atitudine implică un scepticism zdravăn instalat în instituțiile și în conștiința omului tîrziu modern. Dar e un scepticism sănătos, lucid, căci el înseamnă refuzul de a obiectiva politic suveranitatea absolută, de a asocia transcendența cu categoria de putere implicată de politic. Dacă inversăm perspectiva, obținem de aici un beneficiu spiritual important. Laicitatea ne ferește să gîndim divinul potrivit regimului mundan, ne împiedică să transpunem asupra transcendenței logica, familiară nouă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
asupra transcendenței logica, familiară nouă, a legilor naturale și sociale. Sîntem bine situați pentru a nu ceda tentației combătute de Berdiaev de a tematiza sfera divinului prin asemănare cu creatura, atribuindu-i trăsături antropomorfice ori sociomorfice. Desprinsă de simbolismul puterii, suveranitatea divinului rămîne să se reflecte în societățile noastre numai sub chipul autorității spirituale. Străină prin natura ei de forță, autoritatea spirituală se asociază strîns cu libertatea persoanei. Impune doar prin adevărul transfigurator pe care îl radiază, e respectată datorită consimțirii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simetric, umanul care își limitează capacitățile de exercitare a forței, lăsînd astfel loc diferenței, alterității, existenței în diversitatea ei. A-ți limita puterea nu e, în acest caz, o dovadă de slăbiciune, ci imitatio a transcendenței, participare la generoasa ei suveranitate. Fiecare religie are felul ei de a asuma chiar în țesătura istoriei și a socialului modelul divin al puterii care se autolimitează. Vechiul Testament proclamă în cîteva rînduri acest model. După potop, curcubeul e semnul hotărîrii lui Dumnezeu de a-și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]