4,773 matches
-
(numele la naștere Aurelian Manta Roșie; n. 25 ianuarie 1931, Sânnicolaul Mare, județul Timiș d. 22 februarie 2011, București) a fost un antologator, autor, critic literar, scriitor și teoretician literar român contemporan, specializat în analizarea literaturii științifico-fantastice. A fost licențiat în litere cu o teză de doctorat despre Science-fiction, prima de acest fel din România. A publicat cinci volume de versuri, printre care "Centru înaintaș" (1954), "Caleidoscop" (1958) și
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
în care personajul, naratorul sau cititorul pune la îndoială realitatea evenimentului povestit. Imposibilitatea de a decide dacă evenimentul narat aparține lumii cunoscute, raționale și creditabile sau mai degrabă unei lumi în care domnesc forțe necunoscute și misterioase determină, potrivit acestui teoretician, apartenența la genul fantastic. H.-P. Lovecraft consideră că spaima și groaza suscitate de narațiune sunt pilonii genului. parcurgând aceste definiții, devine evident faptul că apogeul genului se situează în secolul al XIX-lea prin autori precum Goethe, Villiers de
Tipuri de romane () [Corola-website/Science/299179_a_300508]
-
în tacticile revoluționare stricte. Concepția lui Lenin despre partidul revoluționar al muncitorilor și țăranilor era mai apropiată de mișcarea "Voința Poporului" și de gândirea revoluționară a lui Tkacev, decât de cea a lui Karl Marx și a lui Friedrich Engels, teoreticienii marxismului. Tinerii bolșevici, precum erau Stalin și Buharin, îl considerau pe Lenin conducătorul lor de drept. La cumpăna secolelor, Rusia a căpătat libertate de mișcare în Asia datorită alianței cu Franța, ca și datorită tot mai marii rivalități dintre Anglia
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
(n. Ioan-Maximilian Steinberger, 1 mai 1928, Brașov - 1 iulie 2016, București), a fost un scriitor și eseist de origine evreiască din România, profesor de filosofie și estetică, teoretician, monograf, traducător și specialist în filosofia și literatura rusă. Provine dintr-o familie evreiască înstărită din Brașov, în care se vorbea maghiară și germană, bunicul său fiind un burghez de proveniență austro-ungară. Între anii 1940 și 1944, după intrarea în
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]
-
singur an și la sfârșitul căruia prezintă o lucrare de estetică cu o temă despre imaginea artistică. Gânditor de stânga, membru al Partidului Comunist Român și activist al Comitetului Central la cumpăna anilor '50-'60, a fost unul dintre puținii teoreticieni „luminați" ai stângii, care au jucat un rol important în modelarea câmpului intelectual românesc. În 1956 devine instructor al CC, la Sectorul de Artă la Secția de Știință și Cultură, iar în anii '70 și '80 începe o prodigioasă activitate
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]
-
Ioan-Maximilian Jánosi". Ion Ianoși a reprezentat cu cinste cultura română prin organizarea în 1972 a Congresului mondial de estetică la București. A purtat corespondență și a păstrat legături de prietenie și colaborare, de-a lungul timpului, cu numeroși scriitori sau teoreticieni români de marcă, printre care Belu Zilber, Constantin Noica, Henri Wald, Alexandru Dragomir, Radu Cosașu, Gabriel Liiceanu sau Zigu Ornea. Este autor a numeroase lucrări de filosofie, estetică, istorie literară, monografie și memorialistică, în care sobrietatea speculației se împletește cu
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]
-
Elveția. a promovat în calitatea sa de regizor un spectacol de teatru total, o sinteză a artelor dansului, costumului și mimicii, care amintește experimentele din perioada interbelică a marelui regizor francez Jean-Louis Barrault și teoria "supramarionetei", formulată de regizorul și teoreticianul teatrului E. G. Craig, care s-a bucurat de notorietate în România și a corespuns cu activitatea regizorului român Haig Acterian. În 2008 a publicat, la editură Platytera din București, cartea " Cine suntem", sau "despre taină identității personale și comunitare trăită
Dan Puric () [Corola-website/Science/299931_a_301260]
-
concluzie succintă a personalității sale se poate spune despre el că avea un acut simț al realului și că era văzut adesea purtând costume clasice cu un papillon (în limba engleză, ). Printre studenții săi s-a numărat și scriitorul și teoreticianul Sigfried Giedion. Printre altele, Gropius este amintit nu numai ca unul dintre cei mai influenți arhitecți ai secolului 20, fondator al Bauhaus, realizator de clădiri având o marcă inconfundabilă, dar și prin numele unui întreg complex arhitectural al Berlinului de
Walter Gropius () [Corola-website/Science/299958_a_301287]
-
1930, Theo van Doesburg introduce termenul de "artă concretă", părându-i-se absurd să numească abstractă o creație artistică ce are o existență reală, dar nu va reuși să înlocuiască, totuși, pe cel de artă abstractă, în care publicul și teoreticienii artei continuă să alinieze creații ce nu trimit direct la realitate. Arta abstractă înregistrează manifestări din cele mai diferite, dezvoltând și extrapolând unele dintre aspirațiile impresionismului, mai ales în domeniul culorii și al accentului pus pe universul interior al artistului
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
pânze tăiate) și Arte Povera („arta săracă” -- un grup de sculptori (mai ales) care folosesc materiale derizorii, lucrările încadrându-se prin formă și intenționalitate în postminimalism). Sculpturile și instalațiile sunt însă cele mai caracteristice forme ale minimalismului. Principalii sculptori și teoreticieni sunt Donald Judd (cu o vastă operă care include și desene sau lucrări "land art") și Robert Morris. Printre reprezentanții de marcă se mai numără Carl Andre (lucrări seriale), Ronald Bladen (sculpturi de mari dimensiuni), Dan Flavin (sculpturi de neon
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
-lea. Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor și directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, ""faza cézanniană"". Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanță evoluția artei moderne, al cărei limbaj o revoluționează în direcția unor experiențe neașteptate. (Paul Cesana) se naște la 19 ianuarie 1839 în Aix-en-Provence, oraș în
Paul Cézanne () [Corola-website/Science/299392_a_300721]
-
Încrederea în victorie a conducerii sovietice a crescut la maxim. Într-o telegram, Lenin sublinia: „Trebuie să ne îndreptăm întreaga noastă atenție spre pregătirea și întărirea Frontului de vest. Un slogan nou trebuie proclamat: «Pregătiți-vă pentru războiul împotriva Poloniei! »” Teoreticianul marxist Nikolai Buharin scria în Pravda că speră ca sovieticii să aibă resursele pentru continuarea campaniei dincolo de Varșovia, „până la Londra și Paris”. Ordinul generalului Tuhacevski de pe 2 iulie 1920 îndemna: „Spre vest! Drumul către conflagrația mondială trece peste cadavrul Poloniei
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
[ˈmænɪdʒmənt] (din lat. "manum agere" „a conduce cu mâna”) „arta de a înfăptui ceva împreună cu alți oameni” (conform definiției date de de Mary Follet). Termenul desemnează: funcțional instituțional Majoritatea teoreticienilor în management găsesc începuturile managementului la Frederic Taylor și la Henry Fayol. Unii consideră că au existat și înaintea acestora specialiști și practicieni care puseseră în evidența elemente manageriale (R. Owen, Ch. Babbage etc). Potrivit unor cercetători, începuturile managementului trebuie
Management () [Corola-website/Science/299437_a_300766]
-
(n. 15 ianuarie 1809, Besançon - d. 19 ianuarie 1865, Passy, Paris), economist, sociolog francez, teoretician al socialismului, considerat părintele anarhismului. În 1840 publică lucrarea sa de căpetenie, "Ce e proprietatea?", întrebare la care răspunde: "Proprietatea e furt!". Aceasta va suscita atenția autorităților judiciare, precum și a lui Karl Marx, care va începe să corespondeze cu Proudhon
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
la școală de cineastul Lester Novros care se concentra pe elementele non-narative ale filmului, cum ar fi culoarea, lumina, mișcarea, spațiul și timpul. O altă uriașă inspirație a fost monteurul sârb (și decan al USC Film Department) Slavko Vorkapic, un teoretician de film comparabil, ca importanță istorică, cu Sergei Eisenstein, care se mutase la Hollywood pentru a face montaje impresionante la MGM, RKO și Paramount. Lucas s-a îndrăgostit nebunește de cinema-ul pur, devenind repede prolific în realizarea filmelor pe
George Lucas () [Corola-website/Science/298762_a_300091]
-
(n. 21 mai 1471, Nürnberg - d. 6 aprilie 1528, Nürnberg) a fost un pictor german, creator de gravuri și teoretician al artei, una din personalitățile de seamă ale istoriei universale a artei. Opera sa impregnată de ideile Renașterii, Umanismului și Reformei a exercitat o deosebită influență în special asupra artiștilor germani și olandezi de mai târziu. Cu cele cca. 350
Albrecht Dürer () [Corola-website/Science/298802_a_300131]
-
este socotit în genere ca întemeietorul empirismului modern, adică al acelui curent epistemologic care susține că toate ideile noastre provin din simțuri, că își au fundamentul în experiență. Locke nu este, prin urmare, un metafizician, ci un epistemolog, adică un teoretician al cunoașterii. El își propune în lucrarea lui fundamentală să dea o "cercetare asupra originii certitudinii și întinderii cunoștinței omenești, asupra temeiurilor și gradelor credinței, părerii și asentimentului". În legătură cu problema originilor cunoștinței, Locke ia o poziție contrară raționalismului. "Teoria ideilor
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
Pravda" era ziarul pionierilor. În perioada de după moartea lui Lenin din 1924, "Pravda" a asigurat sprijinul pentru politica lui Buharin în lupta pentru putere, publicându-i acestuia cea mai mare parte a lucrărilor care aveau să-i aducă faima de teoretician comunist. Într-un mod similar, după moartea lui Stalin din 1953, în vidul de putere care a urmat, Nikita Hrușciov a folosit puterea care o avea asupra redacției ziarului "Pravda" în lupta pentru putere împotriva lui Gheorghi Malenkov, editorul ziarului
Pravda () [Corola-website/Science/298846_a_300175]
-
(pseudonimul literar al lui "covici"; n. 22 mai 1942, Bahrinești, județul Rădăuți, România, aflat astăzi în Ucraina - d. 21 octombrie 2016, București) a fost un prozator, teoretician și eseist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1975. S-a născut la 22 mai 1942, în satul Bahrinești, aflat din 1944 în Nordul Bucovinei, an în care familia Andrucovici trece clandestin frontiera, stabilindu-se în satul Mușenița
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298879_a_300208]
-
(n. 5 septembrie 1921, Iași - d. 17 martie 2005, Cluj) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român, laureat al premiului Herder. După ce a urmat Liceul Militar și apoi Liceul Internat din Iași, a devinit licențiat în 1944 al Facultății de Litere la Iași și București. Între 1944 și 1947 este asistent suplinitor la catedra de
Adrian Marino () [Corola-website/Science/298891_a_300220]
-
modul trivial. Pilat din Pont, un roman din 1960, are aceeași calitate, el repovestește istoria știută de toată lumea după ce a cântărit-o însă cu cea mai mare atenție de unul singur. Alături de Tzvetan Todorov este unul din cei mai importanți teoreticieni ai literaturii fantastice.
Roger Caillois () [Corola-website/Science/298955_a_300284]
-
și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu. Galileo s-a născut la Pisa (pe atunci parte a Ducatului Florenței), din actuala Italie, fiind primul dintre cei șase copii ai lui Vincenzo Galilei, celebru cântăreț din lăută și muzician teoretician și ai soției sale, Giulia Ammannati. Numele complet al lui Galileo a fost Galileo di Vincenzo Bonaiuti de' Galilei. La 8 ani, familia s-a mutat la Florența, dar el a rămas doi ani în grija lui Jacopo Borghini. Apoi
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
B. Fundoianu, "alias" (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler [ortografiat și Wechsler]), (n. 14 noiembrie 1898, Iași - d. 2 octombrie 1944, lagărul nazist de exterminare Auschwitz, Polonia) a fost un critic, eseist, poet și teoretician literar franco-român de etnie evreiască. A fost fiul comerciantului Isaac Wechsler din Ținutul Herța. A început să colaboreze încă de la 14 ani la diverse reviste românești și evreiești. Dar adevăratul debut poate fi considerat doi ani mai târziu în revista
Benjamin Fondane () [Corola-website/Science/297749_a_299078]
-
spirituală a lui Benjamin Fondane a fost întâlnirea, în primăvara anului 1924, cu filosoful rus Lev Șestov, precum și cu scrierile lui Friedrich Nietzsche și Søren Kierkegaard. Personalitatea lui avea să se exprime cel mai convingător în activitățile de interpret și teoretician al poeziei moderne. În acest domeniu, gândirea lui a atins punctul de maximă originalitate. Cel mai important volum de eseuri, apărut postum, se intitulează "La conscience malheureuse" ("Conștiința nefericită"). Monografia "Rimbaud le voyou" ("Rimbaud vântură-lume", traducere, note, comentarii și anexe
Benjamin Fondane () [Corola-website/Science/297749_a_299078]
-
Gheorghe Crăciun (n. 8 mai 1950 - d. 30 ianuarie 2007, comuna Tohanu Vechi, județul Brașov) a fost un romancier, teoretician literar român. A fost profesor universitar de teoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Brașov. A urmat liceul la Sighișoara al cărui Turn cu Ceas este omniprezent în romanul său "Pupa russa" de pildă, absolvind în 1969, apoi
Gheorghe Crăciun (scriitor) () [Corola-website/Science/297755_a_299084]