5,710 matches
-
Walton, Anthony Platt, Austin Turk. Aceștia considerau că legea este instrumentul clasei dominante și apreciază că sistemul juridic capitalist are ca scop transformarea oricărei conduite, care amenință privilegiile și proprietatea claselor favorizate, într-un comportament ilegal. Quinney a efectuat o tipologie a crimelor (infracțiunilor) în funcție de diferențele de putere existente între clasele dominante și cele defavorizate: * crime "prădalnice", printre care se numără spargerile, tâlhăriile (jafurile), comerțul cu droguri și contrabanda, comise de către indivizii fără resurse în scopul asigurării necesității de supraviețuire într-
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
social în fiecare societate. Familia rurală se deosebește de cea urbană în special prin numărul membrilor săi, deseori familia rurală fiind mai numeroasă. Numărul membrilor unei familii este important pentru dezvoltarea minorului deoarece acesta intra în contact de mic cu tipologii umane diferite cu care este obligat să comunice și nu în ultimul rând prin modul de împarțire a drepturilor și responsabilităților familiale. Unii criminologi consideră copilul unic mai puțin predispus spre delicvență decât copiii cu număr mare de frați. Motivul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acțiune. Aceste categorii de factori există în realizarea de obiective licite, dar și ilicite. În ambele cazuri se manifestă tendințe, dorințe de a realiza ceva și hotărârea de comitere a unei fapte, urmată de punerea în mișcare a hotărârii. Analizând tipologia infracțiunilor și legătura acestora cu determinantele psihice individuale putem observa că mobilurile crimei se clasifică în: primare (de bază) și secundare (derivate). Mobilurile primare sunt: instinctul de conservare care împinge la căutarea apei, hranei, odihnei; instinctul sexual, care împinge la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de psihofiziologie a fonației și mecanismul de producere. Acordă o importanță deosebită organogenezei acestor malformații punctând etiologia și frecvența, precum și formele clinice și clasificarea lor. Cercetarea experimentală a fenomenului rhinolalic din punct de vedere psiholingvistic evidențiază unele criterii de diagnoza, tipologia fono-articulatorie precum și direcțiile de dezvoltare a limbajului sonor în funcție de emisia rhinolalică. Partea interesantă a lucrării consider că o formează studiul experimental al organizării și dezvoltării sistemului limbajului la copilul rhinolalic care infirmă unele ipoteze din literatură cu privire la un retard mintal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în care vorbirea, rostirea, codul lingvistic nu este decât o linie, un sub-sistem morfofuncțional legat foarte strâns de aparatura necesară instrumentalității, dar dirijat și integrat în marele sistem al limbajului prin inteligență și gândire” (136; p.19). În întocmirea unei tipologii a tulburărilor fono-articulatorii necesară în aplicarea diferențiată a unei metodologii de corectare cât mai adecvată și mai eficientă, am observat că aceasta nu stă sub dependența directă a formei clinice a defectului cât sub aceea a unei multitudini de factori
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
când copilul se află înainte de practicarea limbajului articulat, el începând vorbirea după refacerea integrității anatomice a vălului palatin. Din punct de vedere logopedic este vorba de educația vorbirii și nu de reeducarea ei, ceea ce schimbă cu totul problema. 3.4. Tipologia fono-articulatorie Diversitatea alegerii modalității de vorbire precum și necesitatea recunoașterii cauzelor secundare care agravează emisia sonoră a impus o analiză profundă a manifestărilor patologice complexe, componente ale rhinolaliei. Tulburările fono-articulatorii nu pot fi ordonate la prima vedere într-o tipologie anume
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
4. Tipologia fono-articulatorie Diversitatea alegerii modalității de vorbire precum și necesitatea recunoașterii cauzelor secundare care agravează emisia sonoră a impus o analiză profundă a manifestărilor patologice complexe, componente ale rhinolaliei. Tulburările fono-articulatorii nu pot fi ordonate la prima vedere într-o tipologie anume. De asemenea, tulburările celorlalte funcții: supt, deglutiție, respirație, masticație și fizionomice care contribuie prin dezechilibrul ocluzo-articular la agravarea tulburărilor de fonație, trebuie surprinse în relația lor de interdependență. Imposibilitatea suptului duce la lipsa de antrenament muscular și aceasta la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suflu nasal, compensații faringo-laringiene, suflu răgușit și „coup de glotte”; 4. Tipul A/B - dislalie parțială + suflu nasal; 5. Tipul A/C - dislalie parțială + suflu răgușit + „coup de glotte”; 6. Tipul B/C - dislalie poliformă, nasonare și articulații glotice. Această tipologie a fost necesară în notarea și diferențierea specifică pentru stabilirea diagnosticului și de aici în precizarea procedeelor, tehnicilor și metodelor de corectare care, așa cum vom vedea în capitolele ce urmează, și-au dovedit eficiența în practica logopedică (1977); ( 196; p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
individ sub influența unor „n” factori care acționează diferit asupra achiziției fonetismului limbii materne. Între acești parametri trebuie făcută o distincție netă necesară atât stabilirii diagnosticului cât și precizării metodologiei terapeutice adecvate. Din cercetările expuse anterior s-a remarcat că tipologia tulburărilor de fonație nu depinde numai de forma clinică a defectului ci și de o multitudine de factori de influență. Datele statistice obținute în urma studiului pe 625 subiecți în cursul a două etape a câte 10 ani au determinat clasificarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
specialist. Materialul clinic, fișat în cadrul cercetării noastre, pune în evidență frecvența tulburărilor fono-articulatorii pe o cazuistică de 625 malformați, în funcție de forma clinică a despicăturii de vârsta la care s-a efectuat operația și în funcție de rezultatul postoperator, încercând să întocmească o tipologie necesară în notarea și diferențierea specifică, pentru stabilirea diagnosticului și în precizarea procedeelor, tehnicilor și metodelor de corectare. Deoarece, cunoașterea specificului dezvoltării limbajului în astfel de condiții, reclamă o importanță majoră în terapia complexă interceptivă, cercetarea s-a extins și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
poartă de multe ori amprenta eredității, trebuie să dispară în organizarea fizică și funcțională a copilului fiind ”prefigurate posibilitățile de asimilare socială prin mediu și educație unde se pot conjuga dezvoltarea internă cu factorii externi, specific sociali”. - În întocmirea unei tipologii a tulburărilor fono-articulatorii necesară în aplicarea diferențiată a unei metodologii de corectare cât mai adecvată și mai eficientă, am observat că aceasta nu stă sub dependența directă a formei clinice a defectului, cât sub aceea a unei multitudini de factori
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
iar parcursul interpretativ atribuie un sens lexiei, dar nu și componenților săi"30), cât și pentru "defixare" (care, prin contrast, relevă "incidența contextului asupra lexiei și, într-un sens mai amplu, a globalului asupra localului"31); de a stabili o tipologie a "defixării" textual-discursive (care se realizează prin "modificarea sintagmatică a lexiei", prin "substituție paradigmatică" sau prin acțiunea "contextului concurent"); și, nu în ultimul rând, de a identifica principalele funcții ale "defixării": ludică și subversivă/ "satirică"32. 2.2. Chiar dacă este
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
proverbul trebuie să aibă cel puțin două cuvinte. Proverbele care conțin un singur element descriptiv sunt non-opozitive. Proverbele cu două sau mai multe elemente descriptive pot fi sau opozitive, sau non-opozitive."137 Din acest motiv, vom apela și noi la tipologia lui Alan Dundes în capitolul III al lucrării de față, unde vom încerca să o reformulăm cu ajutorul semanticii structurale coșeriene. 5.3. Asemenea celorlalte discipline umaniste, și paremiologia a resimțit puternic, după 1980, influența cognitivismului. Primul demers semnificativ în această
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
O excepție parțială de la această tradiție o constituie lucrările lui Th. Hristea 156, care a abordat unitățile frazeologice dintr-o perspectivă lexico- semantică. Totuși, demersul profesorului bucureștean s-a desfășurat pe un spațiu destul de limitat, care a vizat în principal tipologia și etimologia unităților frazeologice, dar a ignorat, de cele mai multe ori, dimensiunea lor creativă în plan textual-discursiv. Din aceste motive, mai interesante în raport cu obiectul volumului sunt cercetările școlii lingvistice bucureștene dedicate proverbelor. Astfel, în afara studiului de pionierat pe care Pavel Ruxăndoiu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
afirmații precum George e deștept poate fi, în funcție de situația de comunicare, o simplă constatare, o bucurie, un avertisment sau o ironie 222. 2.3. În studiile consacrate, în deceniul nouă, "competenței lingvistice"223, Coșeriu a completat această schemă printr-o tipologie a "judecăților", ce apreciază "conformitatea" enunțurilor. Și aceste "judecăți", trei la număr, se distribuie tot în funcție de "planul" vorbirii pe care îl vizează. Prin urmare, o "vorbire" determinată (un "text") poate fi judecată în funcție de: a) congruența/incongruența ei, în măsura în care "vorbirea corespunde
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
De exemplu, o clasificare extrem de pertinentă a tipurilor textuale poetice ("lirice"), bazată pe trei criterii (finalitate 'plasticizantă' vs. 'revelatoare'; 'principiu existențial-axiologic' semantic vs. sintactic; mod de construcție diagramatic vs. simbolic) a realizat Mircea Borcilă în studiul "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice" (1987); tot astfel, "analiza discursului" și "lingvistica textului" (cea dezvoltată independent de doctrina coșeriană) au propus, în ultimele decenii, numeroase taxonomii ale textelor "informative"381. Mai mult, după 2000 s-a înregistrat și un riguros demers de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poetice" (1987); tot astfel, "analiza discursului" și "lingvistica textului" (cea dezvoltată independent de doctrina coșeriană) au propus, în ultimele decenii, numeroase taxonomii ale textelor "informative"381. Mai mult, după 2000 s-a înregistrat și un riguros demers de fundamentare a tipologiei textuale din perspectivă integralistă 382. Cu toate acestea, stadiul curent al cercetării textual-tipologicului a arătat până acum "doar" că fiecare tip discursiv se caracterizează prin anumite funcții reperabile la nivelul configurației de ansamblu a textului, nu și (sau, în orice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un rol crucial atât în articularea cuantelor, cât și în aceea a câmpurilor referențiale. Totodată, relația amintită se dovedește relevantă și în ceea ce privește încadrarea romanului în planul textual-tipologicului, demers care depășește, însă, obiectivul cărții noastre. Ne mulțumim să semnalăm că, potrivit tipologiei textelor poetice elaborate de către Borcilă, Creanga de aur se încadrează în tipul textual revelatoriu (ca "'orientare' sau 'intenție generală' a procesului de poiesis discursiv"), semantic (ca "'principiu existențial-axiologic' care guvernează procesul discursiv") și simbolic (ca "model de construcție referențială"), deci
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Borcilă și Richard McLain (eds.), Poetica americană. Orientări actuale, Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 15-100. Borcilă, Mircea, "Probleme actuale ale analizei discursului", în Cercetări de lingvistică, vol. 32, nr. 1, ianuarie - iunie 1987, pp. 63-70. Borcilă, Mircea, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice", în Studii și cercetări lingvistice, vol. 38, nr. 4, 1987, pp. 185-195. Borcilă, Mircea, "Un fondator al științei lingvistice: Eugenio Coseriu", în Cercetări de lingvistică, vol. 37, nr. 1, ianuarie - iunie 1992, pp. 3-8. Borcilă, Mircea, "Contribuții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Coșeriu, Eugeniu, " Pentru o semantică diacronică structurală" ["Pour une sémantique diachronique structurale", 1964], în Constantin Dominte (ed.), Introducere în teoria lingvistică. Antologie pentru seminarul de teorie a limbii, Editura Universității din București, București, 2003, pp. 198-245. Coșeriu, Eugeniu, "Către o tipologie a câmpurilor lexicale" ["Vers une typologie des champs lexicaux", 1975], în Constantin Dominte (ed.), Introducere în teoria lingvistică. Antologie pentru seminarul de teorie a limbii, Editura Universității din București, București, 2003, pp. 306-326. Coșeriu, Eugeniu, Teoria limbajului și lingvistica generală
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doctorat, Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Litere, Cluj-Napoca, 2005. Tabarcea, Cezar, Poetica proverbului, Minerva, București, 1982. Taylor, John R. și Robert E. MacLaury (eds.), Language and the Cognitive Construal of the World, Mouton de Gruyter, Berlin/New York, 1995. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Clusium, Cluj-Napoca, 2001. Tămâianu-Morita, Emma, "Valorizarea integralismului în lingvistica japoneză. Câteva repere", în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" - Philologica, vol. 46, nr. 4, 2001, pp. 107-116. Tel Quel, Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și analiză lingvistico-semiotică [2000], ediția a II-a, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. 177 Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga, Teză de doctorat, Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Litere, Cluj-Napoca, 1980. Idem, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice", în Studii și cercetări lingvistice, vol. 38, nr. 4, 1987, pp. 185-195. Idem, "Contribuții la definirea tipului poetic al textelor lui Lucian Blaga (I)", în Cercetări de lingvistică, vol. 37, nr. 1, iulie - decembrie 1992, pp. 133-141
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
263-283. Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii". Idem, "Blaga și Coșeriu. O conjuncție pentru eternitate". 179 Idem, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei". 180 Rodica Marian, "Lumile" Luceafărului, Remus, Cluj-Napoca, 1999. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Clusium, Cluj-Napoca, 2001. Lolita Zagaevschi Cornelius, Zagaevschi Cornelius, Lolita, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga. Abordare în perspectivă integralistă, prefață de Mircea Borcilă, Clusium, Cluj-Napoca, 2005. Nicoleta-Daisa Neșu, Textul politic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu este decât mijlocul" (Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală" ["Pour une sémantique diachronique structurale", 1964], în Constantin Dominte (ed.), Introducere în teoria lingvistică. Antologie pentru seminarul de teorie a limbii, Editura Universității din București, București, 2003, p. 231). 215 Tipologia exactă a acestor funcții (Eugeniu Coșeriu, "Sistemul, norma și vorbirea", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 85) este următoarea: "a) funcțiile fonologice sau distinctive, care individualizează, separă și disting semnele (funcția culminativă, funcția delimitativă și funcția distinctivă propriu-zisă); b
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
233 Idem, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, pp. 319-320. 234 În această privință, actualitatea concepției integraliste poate fi probată prin confruntarea cu una dintre cele mai răspândite perspective contemporane de abordare a discursului: pragmatica lingvistică. Astfel, tipologia coșeriană a "cadrelor" lingvistice seamănă în chip izbitor cu tipologia "contextelor" pe care o va propune, trei decenii mai târziu, Herman Parret (i.e., context co-textual, existențial/referențial, situațional, acțional și psihologic - v. Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, pp. 24-25). 235
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]