4,624 matches
-
aceleași vocale, dar /a/ se păstrează ca articol hotărât: "casă" vs. "casa". În toate graiurile meglenoromâne există diftongii descendenți [aw], [ew], [iw] și [ow] (semivocala /w/ fiind transcrisă u̯), și diftongii ascendenți [ja], [je], [jo] și [ju], semivocala /j/ transcriindu-se i̯. În diverse graiuri există și alți diftongi: În transcrierea diftongilor există o diferență între Capidan și P. Atanasov, în sensul că acesta notează și semivocalele e̯ și o̯. Meglenoromâna are 26 consoane: În poziție finală
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
la reprezentarea obiectelor pentru a înregistra sensibilitatea degajată de orice aluzie la lumea vizibilă. ""Prin suprematism" - scrie Malevici - "înțeleg supremația sensibilității pure în artele plastice"". Malevici așază, în cadrul golit de prezențe sau de aluzii la lumea concretă, mărturiile sensibilității sale, transcrise în limbajul abstract al geometriei. Programul picturii suprematiste pleacă de la observația că ceea ce contează în patrimoniul epocilor trecute nu sunt valorile practice sau de reprezentare, ci valorile spiritualității și sensibilității depozitate în diferite creații. Lui Malevici i se alătură El
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
Unii spun, ce e rău în asta, ce e rău dacă legile fizice se prăbușesc? Totuși, pentru un fizician aceasta este un dezastru. Toată viața ne-am dedicat faptului că universul se supune unor legi cunoscute, legi care pot fi transcrise în limbajul matematicii, dar aici avem miezul universului însuși, o piesă care însă lipsește și care transcende legile fizice.” (cf. Michio Kaku). Momentul Big Bangului mai este cunoscut și sub numele de singularitate cosmică („cosmic singularity”), adică locul unde ecuațiile
Teoria M () [Corola-website/Science/298801_a_300130]
-
criticul literar Mircea Tomuș relevă „motivele de bază“ ale acestei lirici, „tipice poeziei tinere“, adică poeziei generației resurecționale, antiproletcultiste: «elanurile nestăpânite ale vârstei și sentimentul acut al generației»; «o sedimentare vizibilă, o precizare matură a gândirii lirice»; «un lirism ponderat, transcriind seriozitatea gândirii, optica limpede, din punct de vedere uman și social» etc.; în ultimă instanță, generația lui Ioan Alexandru, după cum observă același critic, «este aceea prin care omenirea depășește războiul; de aici o notă de tragism în destinul ei, dar
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Unii spun, ce e rău în asta, ce e rău dacă legile fizice se prăbușesc? Totuși, pentru un fizician aceasta este un dezastru. Toată viața ne-am dedicat faptului că universul se supune unor legi cunoscute, legi care pot fi transcrise în limbajul matematicii, dar aici avem miezul universului însuși, o piesă care însă lipsește și care transcende legile fizice.” (cf. Michio Kaku). Momentul Big Bangului mai este cunoscut și sub numele de singularitate cosmică („cosmic singularity”), adică locul unde ecuațiile
Teoria coardelor () [Corola-website/Science/297818_a_299147]
-
spațiul Hilbert, corespunzători unei valori proprii formula 115 degenerată de ordin formula 118 și ținând seama de normarea funcției de stare (26), descompunerea spectrală (7) și relația de completitudine (9) iau respectiv formele Probabilitatea de măsurare a valorii proprii formula 115 este atunci transcrisă în forma relația (30) arată că normarea la unitate a funcției de stare e echivalentă cu legea de sumare a probabilităților pentru valorile mărimii fizice formula 128 Cunoscând probabilitățile, se poate calcula valoarea medie a observabilei: Se obține astfel o consecință
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
cătarea armei pentru mai multă precizie încă odată el a irosit această ocazie areola este aproape de vârfurile tuberculului uneori cu mici spini destinderea răcește aburul astfel că poate apărea condensarea unei părți din abur este o poezie de atmosferă care transcrie tristețile și deznădejdea omului condamnat la existența cenușie a orașelor de provincie critica teoriei relativității a fost formulată îndeosebi în primele decenii de la apariția teoriei relativității pe baze știițifice nonștiințifice filozofice principiul subsidiarității care promovează inițiativa nivelelor de decizie inferioare
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
în manuscris (mai ales concerte) ale lui Vivaldi au circulat în întreaga Europă până în jurul anului 1750 și se știe că, începând din 1720, Johann Sebastian Bach a avut pentru aceste lucrări un asemenea entuziasm, încât a recopiat sau a transcris un mare număr dintre ele (cea mai cunoscută și mai interesantă dintre aceste transcripții fiind aceea a "Concertului pentru patru viori (Op. 3 Nr. 10)" în "Concertul pentru patru clavecine (BWV 1065)", asigurând astfel, fără să fi intenționat, supraviețuirea lucrărilor
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
culturale, cu un oarecare sprijin din partea autorităților. Interesul pentru istroromâni se trezește în secolul al XIX-lea, în contextul romantismului, curent care avea cultul tradițiilor și al patrimoniului spiritual al popoarelor. În 1819, Ivan Feretić, un preot din insula Krk, transcrie două rugăciuni în „româna din Krk”, apropiată de istroromână și dispărută în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Un prim articol de presă care constată similitudini între dacoromână și istroromână apare în 1846, semnat de cărturarul erudit Antonio Covaz
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
insulă au mai rămas de la ei numai toponime: Bata, Fintira, Sekara. Într-un document din 1329 referitor la localitatea Buzet din Istria, apare numele vlahului Pasculus Chichio, nume ce provine de la etnonimul "Ćići" folosit de croați pentru istroromâni până astăzi, transcris în latină "Chichii" în documentele vremii. În secolul al XV-lea au loc epidemii de ciumă devastatoare în Istria, și senatul Republicii Vreneția care stăpânea litoralul peninsulei, favorizează așezarea aici a celor pe care îi numește "Morlacchi" în documentele sale
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
fără formă / nu va fi niciodată monument, / libertatea fără necesitate / nu va fi niciodată creație..." («Sunt un om liber» - PS, 5 sqq.). Poetul este „magazinul” lacrimilor / durerilor lumii, poezia fiind transcriere de „stări care dor”, versul - „plâns” al condiției umane: «transcriu doar niște stări care mă dor / și scriu un vers atunci când nu-l pot plânge» ("Inevitabila poezie" - PS, 311). Trupul poetului nu este barbiana «foșnire mătăsoasă a mărilor cu sare», ci «un port la stranii mări»; poetul nu are «vreo
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
dezambiguizare pentru categoriile fonetice grecești sonor/mut (cu excepția dentalelor "d", "t") și aspirat/neaspirat; "l", "m", "n", "r", "s" de la sfârșitul silabelor sunt omise. Sistemul de scriere diferențiază cinci calități vocalice "a", "e", "i", "o", "u", semivocalele "w" și "j" (transcris și ca "y"), trei sonante, "m", "n", "r", o siflantă "s" și șase oclusive, "p", "t", "d", "k", "q" (transcrierea obișnuită pentru toate labiovelarele) și "z" (care include sunetele , și , devenite, mai târziu, grecescul ζ). Astfel, "*khrusos", "aur" se scria
Limba miceniană () [Corola-website/Science/307310_a_308639]
-
rolurile lor din film, Robert De Niro, Joe Pesci și Ray Liotta au vorbit adesea cu Pileggi, care le-a împărtășit acestora materialele de cercetare rămase de la scrierea cărții. Potrivit lui Pesci, Scorsese le-a permis actorilor să improvizeze. Regizorul a transcris discuțiile din ședințele de producție, păstrând replicile care i-au plăcut cel mai mult și modificând scenariul în timpul filmărilor. El a primit, de asemenea, recenzii pozitive în majoritate covârșitoare din partea criticilor. Filmul a fost nominalizat pentru șase premii Oscar, inclusiv
Băieți buni (film din 1990) () [Corola-website/Science/308580_a_309909]
-
este excomunicat din biserică. Punctul de plecare al "„Învierii”" este un fapt de cronică judiciară. În cadrele acestui fapt divers, Tolstoi și-a turnat noile idei, precum și amintiri, experiențe, remușcări. Una dintre aventurile erotice marcante trăite de autor a fost transcrisă în "„Învierea”". "„În tinerețea mea am dus o viață foarte stricată, și două întâmplări mă urmăresc în mod deosebit până azi.”" - declară Tolstoi. Prințul Nehliudov este numit membru într-o comisie de jurați, întrunită pentru a judeca și condamna o
Învierea (roman) () [Corola-website/Science/308689_a_310018]
-
compus binecunoscuta ""Odă în metrul antic"", căreia i-a oferit un conținut filosofic diferit de opera lui Sappho. Deși lucrările lui Sappho au rezistat bine și în timpurile Romane, împreună cu schimbarea intereselor, stilurilor și a esteticii munca ei a fost transcrisă tot mai puțin, în special după ce academiile au încetat să le ceară studenților să studieze metrul safic. Un motiv pentru care metrul safic a încetat să mai fie studiat a fost că Greaca Atică și Homerică erau principalele limbi de
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
primul loc, la concursul organizat de Ministerul Afacerilor Externe. E anul în care se hotărăște, în mod simultan, dubla sa carieră: de scriitor și de diplomat. Cariera de diplomat implică, de sigur, sejururi îndepărtate, care îi dau posibilitatea poetului să transcrie „inventarul lumii”, iar apoi să publice de la „Connaissance de l’Est ” (1895 - 1905), până la „Soulier de Satin ” (1923). Mai întâi, Claudel este atașat la Minister, iar în 1893, tânărul diplomat pleacă la New York, având funcția de consul supleant, iar apoi
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
al aventurii și, în același timp, critic necruțător al moravurilor nobilimii, Li Tai-pe a alternat realitatea și visul, atitudinea euforică și cea profund elegiacă în versuri simple și sugestive, amintind adesea de tonalitățile poeziei populare. În lirica sa, finețea notației transcrie în mod fericit puritatea sentimentelor. Li tai-pe a exercitat o mare influență asupra dezvoltării ulterioare a liricii chineze.
Li Po () [Corola-website/Science/306484_a_307813]
-
oameni și a trăit în singurătate pe un munte, muntele fiind distrus apoi de foc, dar Zoroastres scăpând nevătămat și vorbind mulțimii. Zarathustra nu a formulat nimic în scris, la fel nici discipolii lui. Învățătura sa, transmisă oral, a fost transcrisă abia șapte sau opt secole mai târziu, în perioada sasanică. Tot din această epocă, în care zoroastrismul s-a răspândit în tot Iranul, datează și apariția unei biografii legendare. Avesta, care conține texte zoroastriene, nu deține decât o parte creată
Zarathustra () [Corola-website/Science/306682_a_308011]
-
fost întemeiată, refăcută, pictată și mărită, a trebuit în primul rând să ne fie dată pictura, recurgându-se pentru aceasta la notele lui Alexandru Odobescu și Grigore Tocilescu. Aceștia au vizitat, respectiv, în 1868 și 1887, mănăstirea Arnota și au transcris inscripțiile marginale ale icoanelor împărătești reprezentându-i pe Sfântul Nicolae (astăzi la Muzeul de Artă), Hristos Pantocrator și Fecioara Maria Hodighitria. Ultimele două icoane au dispărut în timpul Primului Război Mondial, dar există fotografiile lor și copiile lor, făcute în 1915 de pictorul
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
în anul următor am făcut primul exercițiu de roman cu O moarte în provincie, peste înca un an, în 1955, Ce se vede, și apoi a urmat o lungă perioadă când n-am putut realiza nimic închegat însă mi-am transcris parțial jurnalul, am continuat să caut tonul lui Matei în multe încercări, am mai lucrat la cărțile mele, pilindu-le, și am citit foarte mult. Acum la capătul acestor alți zece ani, am ajuns în pământul promis și începe pentru
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
monorene de la cazină; o scrisoare emoționantă a lui Apostol trimisă din temniță mamei sale, precum și un scurt capitol final în care Ilona venea în zorii zilei să-și plângă iubirea pe mormântul logodnicului ei. Versiunea finală a romanului a fost transcrisă de autor în perioada 5 iulie 1922 - 17 noiembrie 1922, în casa de pe strada Primăverii nr. 19, cartierul Bisericii Amzei, București, dar și la Iași. Rebreanu a eliminat episoadele menționate mai-sus, a atenuat accentele mistice și naționaliste și a rescris
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
descoperirea ADN-ului ca material genetic, și odată cu dezvoltarea biotehnologiei și o dată cu proiectul decodării genomului uman, cuvântului "genă" a început să se refere mai ales la înțelesul său din biologia moleculară, adică la segmentele de ADN pe care celulele le transcriu în ARN și le traduc (cel puțin în parte) în proteine. În vorbirea obișnuită, "genă" se referă mai ales la cauzele ereditare ale trăsăturilor și bolilor unei ființe vii—de exemplu se presupune că există o genă a obezității. Mai
Genă () [Corola-website/Science/302179_a_303508]
-
1564 la Paris, iar a treia apare în 1565 la Cracovia). Lucrările păstrate de la el (toate pentru lăută) cer o mare măiestrie a interpreților. Între ele se numără și 10 fantezii, 7 madrigale 8 cântece, și 14 motete. A mai transcris pentru lăută motete ale compozitorilor contemporani lui, cum ar fi, Josquin des Prés, Nicolas Gombert, Clément Janequin, Jacques Arcadelt, Clemens non Papa, Roger Pathie și Orlando di Lasso.
Valentin Bakfark () [Corola-website/Science/302184_a_303513]
-
91-98). În mare, procedeul pe care l-a folosit pentru descifrare a constat în a întoarce cartea și a asocia fiecărui caracter litera cea mai apropiată. Este de reținut însă că același simbol cunoaște uneori varii interpretări și aceeași literă transcrie mai multe simboluri. În final, autorul ajunge la un text care, luat ca atare, are sens în maghiară și este de natură religioasă. Cercetătorul indian M. K. Singh susține că textul este scris cu o variantă regională de Brahmi care
Codex Rohonczi () [Corola-website/Science/302847_a_304176]
-
există nici o altă informație; nici măcar numele lui nu s-a transmis uniform și unanim. Textul ebraic îl numește "Hăbhaqquq" חבקוק, tradus în grecește (LXX - Septuaginta) cu Άμβακούμ (de unde și traducerea românească BOR cu: Avacum), iar în Vulgata, latinii l-au transcris , de unde l-au preluat mai toate limbile moderne. Forma ebraică "Hăbhaqquq" ar însemna „îmbrățișare”, „cel care îmbrățișează” sau - mai puțin probabil - „luptă/luptător” (cum îl vrea sf. Ieronim). Forma grecească ar putea deriva de la asirianul "ĥambaqûqu", numele plantei "cassia tora
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]