4,816 matches
-
lumii a ceea ce ea a numit "civilizație globală a afacerilor", pentru că această viziune a devenit crucială în luarea deciziilor. Este evident că nimeni nu poate susține cu ușurință că ar exista interese comune și coduri normative împărtășite, la nivelul elitei transnaționale, economice și politice. Pornind de la preocupările lui Henry Kissinger pentru o diplomație viabilă în zilele noastre, o altă problemă interesantă ar fi să aflăm dacă cultura diplomatică tradițională poate coopta noi elite sau invers, cît de mult a pătruns în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rămas stabil la 61% la ambele date. O analiză mai profundă a tendințelor arată că între 1982 și 1990, câteva PU și-au făcut apariția în anumite zone: în vecinătatea marilor orașe precum Paris, Geneva-Annemasse (care constituie un pol urban transnațional), Bordeaux, Montpellier, Provența-Sud-Rhôdanien, Marsilia-Aix-en-Provence și Limoges; în câteva zone de coastă din vestul și sudul Franței cum ar fi Dinard, Agde, Hendaye, Sainte-Maxime și St.-Tropez; și în câteva zone izolate precum Saint Marcellin sau Avallon. Pe de altă parte
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Franței, dimensiunea europeană a fost deseori invocată ca justificare pentru consolidarea descentralizării și regionalizării. ,,Receptarea" galică a noilor idei Acest fapt nu înseamnă că există un proces de convergență politică și instituțională de-a lungul Europei în sensul unei ,,uniformități" transnaționale. Din contră, fiecare țară adoptă aceste direcții generale în funcție de statutul specific și de cultura și tradițiile administrative 3. Este evident că poporul francez nu dorea să unifice numărul mare de municipalități sau să elimine complet sistemul prefectoral. Abordarea incrementalistă a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
comunicarea politică se definește prin existența a două axe: una orizontală, subiectivă, care surprinde relația emisie-receptare, și cealaltă verticală, obiectivă, care introduce "arenele" (dezbaterile televizate, conferințele de presă, presa de opinie, ceremoniile politice televizate etc.) și "teritoriile" (locale, regionale, naționale, transnaționale, internaționale) în care se desfășoară comunicarea politică. O reprezentare grafică a procesului de comunicare politică, prin intersecția celor două axe: axa subiectivă, a subiecților implicați în procesul de comunicare (emițător, receptor), și axa obiectivă, a obiectului comunicării (referent) și a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
chiar: totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare: conflictul naționalism/europeism se dublează (și de fapt el se confundă) cu conflictul: democrație/ totalitarism, libertate/opresiune, federalizare/suveranitate națională. Tot ce este european devine deci și transnațional, antitotalitar, antinaționalist, antișovin, antirasist, împotriva antisemitismului și a oricăror altor discriminări. În aceste domenii, idealul european este exemplar, intransigent și activ. El nu mai reprezintă o simplă idee abstractă, a priori, o construcție pur ideologică, ci o realitate vie și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
moderne în marketing. Codul manierelor elegante este un exercițiu nepotrivit într-o economie reală, unde manierele trebuie să se adapteze la existența unei superoferte de produse, la concentrarea fabricației și capitalului, la dominarea pieței produselor și serviciilor de către mari corporații transnaționale ce dispun de o uriașă forță financiară. Modelele de producție și consum sunt impuse adeseori populației în afara tradițiilor și nevoilor reale ale acesteia: se standardizează internațional producția, calitatea și managementul. Strategiile pentru câștigarea unei piețe mondiale se elaborează cu multă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
și interpretarea umană drept pietre unghiulare ale realității sociale. Acest teren de mijloc poate fi identificat în încercările constructiviștilor de a sublinia: a) rolul agenției (indivizi și state) în construcția realității sociale; b) contextul global sau cosmopolitan în care comunitățile transnaționale se dezvoltă; c) importanța principiilor generale normative care pot fi învățate de către comunități prin logica argumentului comunicativ și a convingerii; d) noțiunea conform căreia chiar dacă, [...], comunitatea practică în RI poate fi comunitatea transnațională a realiștilor, este de asemenea adevărat că
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
contextul global sau cosmopolitan în care comunitățile transnaționale se dezvoltă; c) importanța principiilor generale normative care pot fi învățate de către comunități prin logica argumentului comunicativ și a convingerii; d) noțiunea conform căreia chiar dacă, [...], comunitatea practică în RI poate fi comunitatea transnațională a realiștilor, este de asemenea adevărat că în ultimele decenii și-a făcut apariția o comunitate competitivă de liberali (în special în Europa), care se opune realiștilor și depune eforturi pentru a constitui practica liberală internațională o realitate auto-înțeleasă; e
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de evoluțiile internaționale de după încheierea Războiului Rece. În ultimul caz, actorii și procesele internaționale au devenit mult mai complexe decât înainte de 1989; chiar dacă statele rămân indubitabil principalii actori internaționali, se dezvoltă tot mai mult mișcările politice, sociale, culturale sau economice transnaționale, împreună cu instituțiile internaționale. Scena internațională nu mai este cea din 1945, 1953, nici măcar cea din 1975. Chiar dacă statele cele mai puternice dau în continuare tonul în lume, ele o fac într-o lume mai puțin simplă și schematică decât cea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
societățile cele mai avansate din punct de vedere economic să se transforme în pepiniere ale revoluției, deoarece trecuseră deja prin faza capitalistă, cea care oferă condițiile materiale pentru efectuarea revoluției; ultimul ingredient îl reprezenta dezvoltarea conștiinței proletariatului ca și clasă transnațională, de sine stătătoare. Predicțiile lui Marx nu s-au adeverit, dar au contribuit enorm la "umanizarea" capitalismului occidental. În Rusia, pe de altă parte, ideile marxiste au fost transformate din instrumente de cercetare empirică având rol declarat emancipator în arme
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Italia MMFES, MIRA, AMPOSDRU,ANOFM, Agenția ANOFM, Națională pentru Romi din România, care Agenția să promoveze elaborarea de proiecte în Națională domeniul pregătirii forței de muncă pentru și incluziunii sociale, al economiei Romi sociale și de promovare a inițiativelor transnaționale pe piața inclusivă a muncii; b. Invitarea ministrului Ferrero și a 10.11. secretarului de stat Cristina de Luca 2007 din Ministerul Solidarității Sociale din Italia în vederea încheierii unui protocol de cooperare; c. Încheierea unui protocol de colaborare între Ministerul Muncii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]
-
AJOFM, ONG-uri, autorități publice locale) care să implementeze proiecte în domeniul FSE (formare inițială, formare profesională și recalificare, în special pentru populația romă, renovare/ reabilitare case, construcții de case) din România și Italia prin accesarea fondurilor disponibile pentru proiecte transnaționale. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Protejarea drepturilor a. Campanie de informare a lucrătorilor MMFES, Decem- cetățenilor români români în Italia despre posibilitățile MAE, brie angajați legal în Italia actuale din România, în special în atașat 2007 domeniul ocupării, nivelului social, de salarizare din diverse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]
-
și mai diversă, pentru a căror îndeplinire s-au stabilit următoarele priorități de acțiune („Declarația de la Copenhaga”, noiembrie 2002): - întărirea dimensiunii europene în pregătirea vocațională, printr-o mai strânsă colaborare menită să faciliteze și să promoveze mobilitatea, parteneriatele și inițiativele transnaționale, - asigurarea transparenței diplomelor și a calificărilor, prin introducerea sistemului de credite transferabile, a modelului de CV european, prin eliberarea de suplimente de diplome într-o limbă de circulație europeană, care să ateste competențele dobândite; dezvoltarea unui sistem de recunoaștere a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
furnizate. Actualmente, există un Inspectorat General a cărui menire este să evalueze asigurarea calității în educația adulților și să furnizeze fonduri speciale care să susțină instituțiile pentru a face față cu succes schimbărilor la care trebuie să se adapteze. Cooperarea transnațională, pentru a fi eficientă în acest domeniu, trebuie să se concentreze asupra următoarelor aspecte: - în țările în care se aplică modelul European Foundation for Quality Management (EFQM), instituțiile respective trebuie să inițieze și să realizeze certificarea în acest sens; - evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și mai diversă, pentru a căror îndeplinire s-au stabilit următoarele priorități de acțiune („Declarația de la Copenhaga”, noiembrie 2002): - întărirea dimensiunii europene în pregătirea vocațională, printr-o mai strânsă colaborare menită să faciliteze și să promoveze mobilitatea, parteneriatele și inițiativele transnaționale, - asigurarea transparenței diplomelor și a calificărilor, prin introducerea sistemului de credite transferabile, a modelului de CV european, prin eliberarea de suplimente de diplome într-o limbă de circulație europeană, care să ateste competențele dobândite; dezvoltarea unui sistem de recunoaștere a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
furnizate. Actualmente, există un Inspectorat General a cărui menire este să evalueze asigurarea calității în educația adulților și să furnizeze fonduri speciale care să susțină instituțiile pentru a face față cu succes schimbărilor la care trebuie să se adapteze. Cooperarea transnațională, pentru a fi eficientă în acest domeniu, trebuie să se concentreze asupra următoarelor aspecte: - în țările în care se aplică modelul European Foundation for Quality Management (EFQM), instituțiile respective trebuie să inițieze și să realizeze certificarea în acest sens; - evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deliberativ; „discuțiile continue și schimbul de argumente transformă preferințele statelor membre, făcându-le mai comunitar-compatibile” (Eberlein și Kerwer, 2002). Datorită interdependenței, provocată de dereglementare (În contextul pieței interne), statele membre sunt dispuse să coopereze. Un alt element Îl reprezintă externalitățile transnaționale. Atunci când un stat membru este pus În fața efectelor acțiunilor sale asupra celorlalte state, prin intermediul diverselor mecanisme europene, respectivul stat este mai dispus să-și coordoneze acțiunile cu cele ale celorlalte state. Ambele tipuri de teorii au ca principală limită faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
punctele E și F, care contribuie atât la construirea unei imagini birocratice, cât și la alimentarea discuțiilor despre un eventual deficit democratic. 2.3. Relația cu grupurile de interese private Dintre instituțiile europene, Comisia a Încurajat cel mai mult cooperarea transnațională a grupurilor de interese. Vom discuta mai jos În ce măsură opiniile conform cărora interesele private sunt favorizare la nivel european În dauna guvernelor naționale sunt Îndreptățite; deocamdată, acceptăm că există anumite elemente care ne-ar putea duce la o astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
multor actori. Pe de o parte, avem de-a face cu principalele instituții europene: Comisia, Parlamentul, Consiliul. Un al doilea tip de actor este reprezentat de guvernele naționale. Al treilea sunt grupurile de interese private. Al patrulea sunt diversele rețele transnaționale, instituționalizate În urma unor acorduri de cooperare pe diverse domenii Între statele membre și nu numai. Al cincilea tip de actor sunt instituțiile supranaționale, care fie sunt formate doar din state membre, fie atât din state membre, cât și nemembre. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care sunt create de statele-națiune pentru a servi anumitor interese ale acestora la nivel internațional) sau și pe cele non-guvernamentale, think-thank-urile care acționează la nivel internațional, fundațiile care susțin anumite programe și politici la nivel mondial, rețelele de advocacy, mișcările transnaționale etc.? Modalitățile de transfer de politici, de bune practici, de modele instituționale se pot face numai prin intermediul instituțiilor internaționale interguvernamentale tradiționale? Bazându-mă, În această lucrare, pe teoriile noului instituționalism, conceptul de instituție internațională este lărgit, cuprinzând nu numai organizațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a putea include și alte tipuri de interacțiune informală la nivel internațional, cum ar fi, de exemplu, comunitățile științifice (epistemic communities), rețelele de influențare a politicilor la nivel mondial (global policy networks) (Stone, 2002; Keck și Sikkink, 1998), mișcările sociale transnaționale, ONG-urile internaționale, grupurile internaționale de presiune etc. 1.2. Modalități de influențare de la nivel internațional la nivel național Revenind la nivel mondial, ne punem Întrebarea cum anume instituțiile internaționale transferă anumite „modele” de la anumite națiuni la altele (Dolowitz și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Egalitate de șanse), o unitate de politici publice a Comisiei, care a lansat o strategie ambițioasă - Programul de Acțiune pentru egalitatea de șanse Între bărbați și femei -, cu două obiective principale: elaborarea unor noi propuneri legislative și crearea unei rețele transnaționale de agenții și structuri instituționale (women’s units), unități de advocacy, de monitorizare a politicilor, agenții de implementare etc.1 Feminismul valului al treilea din anii ’90 s-a manifestat critic față de limitarea politicilor de gen la piața muncii, articolul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de guvernare alternative la statul unic (modelul „Westminster”, caracterizat prin suveranitatea Parlamentului, puteri decizionale acordate Guvernului și răspundere ministerială directă), care nu mai corespunde dinamicii și complexității societății de tip global, cu nuclee de influență interorganizaționale și interactive, suprastatale sau transnaționale. De exemplu, Wallace și Pollack (2006) argumentează necesitatea unei „perspective de guvernanță” la nivelul Uniunii Europene, datorită caracterului non-ierarhic sau „de rețea” al elaborării politicilor, implicând actori subnaționali, naționali și supranaționali. O primă distincție ce trebuie făcută este aceea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
exclud participarea publicului, agende cu acces interior, acquis-ul comunitar fiind o astfel de agendă (Cobb, Ross și Ross, 1976, p. 136)2. În plus, se știe că succesul feminismului valului al doilea a constat tocmai În dezvoltarea unei puternice rețele transnaționale de ONG-uri și grupuri academice, precum și de coaliții ale grupurilor de interese concentrate În jurul Bruxelles-ului (Mazey, 2000), care au avut un important rol catalitic În dezvoltarea legislației privind egalitatea de șanse și care s-au dezvoltat timp de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
doilea val al feminismului din Vestul Europei. Feminismul are acum la dispoziție Întreaga rețea care a presat asupra statelor și a făcut posibilă apariția feminismului de stat. Această coaliție europeană poate fi abordată direct de către actorii non-guvernamentali autohtoni prin alianțe transnaționale, unde Își pot exprima agenda publică și pot crea coaliții de susținere 2 prin care să determine intrarea problemelor pe agenda formală a guvernului, prin procesele specifice de policy adjustment (europenizare și adaptare), pe care le voi defini În continuare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]