4,948 matches
-
de pretutindeni și indiferentismul relativ la religie și biserici cucerește în număr mare sufletele intelectualilor noștri de azi și de mâine"921. Pentru contracararea realității descrise, redactorii proiectului au insistat pe necesitatea înființării cotidianului și pe rolul extrem de important al ierarhilor: "Trebuința unui organ care să le hrănească mintea și inima cu hrană sănătoasă și zilnică, să le susțină și să le încurajeze convingerea creștină catolică în mijlocul oricăror contingențe și neajunsuri, se impune, după a noastră modestă părere, ca un imperativ categoric
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nr. 2, 1935, p. 1. 393 Idem, anul 1, nr. 1, 1934, p. 1. 394 La 1 aprilie 1933 Sentinela Catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Dorinta celor care editau această publicație a fost aceea de a evidenția trebuința unui ziar catolic. Pentru a se reuși acest lucru, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. 395 Farul nou, anul 2, nr. 28, 1925, p. 1. 396 Idem, anul 5, nr. 1, 1939, p. 1
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care este așezată această casă singură, deși simplă, e mai arătoasă; ne ducem acolo și cerem ospitalitate. [Gazda] ne arată un apartament foarte mic dar curat și îndemânos, face focul, ne dă așternuturi și schimburi, tot ce ne e de trebuință. Ia te uită, spuse Emil, ai spune că eram așteptați! Câtă dreptate avea țăranul, câtă bunătate și grijă și asta pentru niște necunoscuți! Mi se pare că ne găsim pe timpurile lui Homer. Fiți atent la toate astea, îi spusei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
această renaștere a ideilor, multe se schimbă; unele se mai în tăresc, altele se slăbesc, unele se alungă ca utopii, altele se lărgesc prin elementul teluric al patriei, toate se transformă în momentul de a fi adaptate și însuflețite pentru trebuințele reale ale poporului român.<ref id=”1”>Ibidem, p. 123.</ref> Pe acest fundal al adaptării ca alternativă la inovația intempestivă, Constituția de la 1866 este un reper ale cărui potențialități nu au fost epuizate. Invitația maioresciană evidențiază utilitatea prudenței ca
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
țărânilor, călugării au fost transferați la Mănăstirea Coșula(Botoșani), pământurile fiind împărțite locuitorilor așezării, iar biserică, la care au slujit preoții Gherasimescu, Axinte, Pralea, Danicescu, Lutic Constantin(în prezent, slujește aici preotul Nica Mihai) a rămas ca biserică parohiala pentru trebuințele spirituale ale credincioșilor. Satul s-a mărit, lărgindu-și perimetrul, până în marginea târgului Hîrlău. Școală a fost înființată de-abia în anul 1920, după primul război mondial, din dorința autorităților de a ridica lumea satelor din „întunecimea gîndirii”. Totuși, copiilor
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
după hotarul acesta urmează răpirea și nu mai este rugăciune. Pentru că aici a încetat rugăciunea și este un fel de contemplație, și mintea nu mai este în rugăciune.” Prin intermediul cărților de rugăciune, Biserica propune diverse modele de rugăciune pentru diferite trebuințe și împrejurări. Cea mai puternică, cea mai populară, cea mai simplă și totuși cea mai cuprinzătoare rămâne Tatăl nostru. Ea a fost dată de însuși Hristos ucenicilor săi (Mat. 6, 9-13; Luc. 11, 2-4). Evagrie Ponticul, Despre rugăciune, în Scrieri alese
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
dorit să arate că este vorba de un Dumnezeu viu, personal, Care intră în relație, Care comunică viu și cu forță cu oamenii. Acest Dumnezeu este însă imaterial și omniscient. Un astfel de Dumnezeu, care știe „cele de care aveți trebuință înainte ca să le cereți voi de la El”, nu mai are nevoie de o codificare a mesajului într-un semnal, nici de un canal de transmitere a semnalului și nici de un receptor care să-i descifreze semnalul. De asemenea, nu
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
colaje (așa da! Așa nu!; vizionarea de filme; comentarea de texte și filme; imaginarea de soluții pentru situații p ro blematice; completarea de fișe (Eu și ceilalți, Eu / Prietenul meu / Prietena mea). 3. Dezvoltarea abilității de exprimare a ideilor, sentimentelor, trebuințelor, valorilor și capacității de punere în valoare a po tențialului individual Obiective de referință Exemple de activități de învățare Exemple de activități de învățare 4.1. să identifice factori Surse de motivație pentru învățare; Cum cultiv interesele specifice și m
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
intelectual-cognitiv la activitatea școlară. Experimentează, tatonează, îi place să manipuleze direct obiectele, să perceapă cu toate simțurile. Este perfecționist. Dacă nu este sigur de valabilitatea unei soluții preferă să amâne răspun sul. Se concentrează cu ușurință, este atent, perseverent, manifestă trebuința de performanță. Are conștiința sarcinii și rezistă la efort. Receptează și prelucrează informația, dar o comunică extrem de sintetic. Se exprimă în propoziții simple și este foarte selectiv cu cei din jurul său. Nu acceptă decât compania unor colegi și adesea este
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
prin proprietățile sale satisface un anumit fel de nevoi ale omului"96. Marfa se află deci, în strânsă legătură cu nevoia umană și cu satisfacerea acestei nevoi. Omul ca ființă trezită, aflată în mijlocul acțiunii economice, lucrează pentru satisfacerea nevoilor și trebuințelor sale. În context, Marx avansează un nou concept și anume pe cel de ,,utilitate", considerând-o ca fiind legată de marfă și de nevoile umane. Utilitatea este legătura dintre marfă și om, capacitatea mărfii de a sta la dispoziția și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
legătură directă cu calitatea omului de consumator. Utilitatea are o legătură directă cu proprietățile fizice și chimice ale mărfii, cu modul în care se prezintă marfa respectivă. Utilitatea este determinată de proprietățile mărfii, de măsura în care marfa respectivă folosește trebuințelor pentru care a fost creată. Ea ,,nu plutește în aer"97, fiind determinată de ,,proprietățile corpului mărfii"98, fără de care nu poate exista. Pentru o marfă, a fi utilă înseamnă a fi cât mai apropiată de mobilul pentru care a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Acest proces o transformă în capital"122. Marx mai face o distincție între cele două tipuri de circulație a mărfurilor. El consideră că prima, circulația simplă a mărfurilor, are un ,,scop final situat în afara circulației"123, acest scop fiind satisfacerea trebuințelor, în timp ce circulația banilor sub formă de capital ,,este un scop în sine, căci numai înăuntrul acestei mișcări mereu reînnoite există valorificare a valorii"124. Autorul sesizează în acord cu datul genetic egoist și lacom al omului faptul că ,,mișcarea capitalului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu este de imaginat. În ceea ce privește funcția fricii, Jean Delumeau aprecia că în absența fricii nici o specie n-ar fi supraviețuit. Frica le-a permis populațiilor de vânători-culegători să supraviețuiască și să-și transmită genele până la noi"260. În ceea ce privește nivelul de trebuințe umană față de care persoana umană manifestă diferite niveluri de frică trebuie să spunem că Abraham Maslow a imaginat o piramidă a trebuințelor umane 261. Darwin descrie în termeni extremi de clari ce este frica și cum se manifestă 262. În
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a permis populațiilor de vânători-culegători să supraviețuiască și să-și transmită genele până la noi"260. În ceea ce privește nivelul de trebuințe umană față de care persoana umană manifestă diferite niveluri de frică trebuie să spunem că Abraham Maslow a imaginat o piramidă a trebuințelor umane 261. Darwin descrie în termeni extremi de clari ce este frica și cum se manifestă 262. În lucrarea citată, Septimiu Chelcea răspunde afirmativ la întrebarea dacă se poate construi o piramidă a fricilor sociale, și chiar elaborează o asemenea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mod conștient o lume după chipul și asemănarea sa. Capitalismul este o lume a consumului în sensul pe care i-l oferă Baudrillard 313. Este vorba despre acel consum care trece dincolo de simpla satisfacere a unei nevoi sau a unei trebuințe. Este un consum universal și social care stă la baza unei lumi și care modelează această lume. A consuma devine un mod de a fi și un mod de manifestare a personalității. Capitalismul creează abundența pentru prima dată în viața
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
celui care cumpără. Socialismul a încercat și experimentat un sistem complex de urmărire și stabilire reglementată a prețurilor și a sfârșit în haos și în lipsuri. Există, în această percepție, cum că oamenii nu trebuie să vândă la prețuri dincolo de trebuințele lor, un fel de nostalgie, credință că omul poate fi atât de bun și se poate abține de a fi lacom. Religia a supravegheat cu atenție economia și poate tocmai de aceea aceasta din urmă a stagnat atâtea sute de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
prea vitrege și ,,omul nu poate ajunge la nici o libertate de mișcare"238. Aici spiritul uman nu poate ,,să-și construiască o lume pentru sine"239. Nu ne putem gândi la o trăire umană elaborată, preocupată de spirit, acolo unde trebuințele umane primare nu sunt satisfăcute. Omul poate avea idealuri numai după despărțirea de natură și numai în condițiile în care natura îi permite detașarea. De asemenea, nici în viitor, chiar în condiții de evoluție umană și tehnologii foarte înalte, nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
87 Karl Marx, Capitalul, Editura PMR, București, 1951, vol. I, p. 164. 88 Iată ce spune Marx: ,,Circulația simplă de mărfuri - vânzarea pentru cumpărare - servește drept mijloc pentru un scop final situat în afara circulației, anume însușirea valorilor de întrebuințare, satisfacerea trebuințelor. Dimpotrivă, circulația banilor sub formă de capital este un scop în sine, căci numai înăuntrul acestei mișcări mereu reînnoite există valorificare a valorii. Mișcarea capitalului este deci nelimitată. În calitate de agent conștient al acestui proces, posesorul de bani devine capitalist. Persoana
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sunt concretizate în rezultatele, de calitate corespunzătoare, obținute în urmă aplicării sistemului în activitatea (procesul) respectivă, ca: documentații tehnice finale sau, după caz, procese fizice care răspund condițiilor (cerințelor) de calitate prescrise. ... 8. Exigenta (cerință) pentru calitate - expresie a necesităților (trebuințelor), sub forma unui ansamblu de specificații anumite, cuantificate sau descriptive, pentru a defini caracteristicile (de calitate) ale unei entități, destinate să permită realizarea și evaluarea acesteia. 9. Exigenta esențială - exigenta obligatorie care trebuie satisfăcută de o construcție (lucrare) pentru a
HOTĂRÎRE Nr. 261 din 8 iunie 1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 şi 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110848_a_112177]
-
au însemnat unii din cei ce erau cu noi, din iubirea de învățătură, și luând unele de la ei, și anume cele însemnate de ei în înșiruire continuă, altele adăugându-le de la noi, și anume cele al căror adaos era de trebuință, am făcut o expunere în formă de omilii. Am pus adică după cuvinte tâlcuirea lor, în măsura în care timpul și ocupațiile mi-au dat răgaz pentru aceasta, în timpul posturilor. Căci în vremea aceasta am întocmit cuvântul de față pentru auzul de obște
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
fiindcă sunt unii bărbați ai Bisericii cărora li se pare că trebuie să urmeze în toate literei Sfintei Scripturi și nu recunosc că s-a spus în ea ceva spre folosul nostru în chip acoperit și în ghicitură, socotesc de trebuință să răspund mai întâi cu privire la acestea, celor ce ne fac din căutarea acestor înțelesuri învinuiri, arătându-le că nu săvârșim nici o greșeală prin faptul că ne străduim să scoatem ceea ce este de folos, în tot felul, din dumnezeiasca și de
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
și pătrunde îndemnurile dumnezeiești și a lua aminte la citire și a cerceta în tot timpul de nu se află cumva în ele vreun înțeles mai înalt decât înțelesul nemijlocit, care să călăuzească înțelegerea spre lucrurile mai dumnezeiești și netrupești (...) trebuința înțelegerii spirituale a celor spuse, înțelegere care dacă o respinge cineva, cum le place unora, mi se pare că face ceva asemănător cu cel cu pune la masă spre hrana oamenilor grâul nemăcinat și nefăcut pâine, cu paie cu tot
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
literatura de artele concurente. Încerc să scot din zone mai puțin explorate, sau poate chiar necunoscute, ceea ce ne locuiește. Am descoperit o regiune foarte fertilă, consistentă și largă, cea dintre veghe și somnul adânc, în care ai comunicare și cu trebuințele realității și cu firul epic sau imagistic, cu filmul din adânc. Altădată mă ridicam din pat și îmi notam o anumită chestiune. Mai dormi după aia ! Mai ales când ești tânăr și cu energie, te apuci să lucrezi. Materialul mă
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
de Heliade, care l-a folosit și l-a impus: “am avut multe ziceri radicale (de rădăcină), a cărora ramure nu am avut”; “cînd avem odată a noastră ca o moștenire zicerea loc, să ne fie frică să zicem la trebuința noastră localitate și local?” ( Repede aruncătură de ochi asupra limbii și începutului rumânilor, 1832). Motivarea împrumuturilor recente prin legarea lor de un cuvînt nederivat (radical), preexistent în limbă, stă la baza multor adaptări ale neologismelor în română și a fost
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
reședința în acel stat. Cu toate acestea, daca debitorul dobînzilor, indiferent dacă este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu stabil și creanța pentru care se plătesc aceste dobînzi a fost contractata pentru trebuințele acelui sediu stabil, iar dobînzile se plătesc le acel sediu, aceste dobînzi sînt considerate că provenind din statul contractant în care este situat sediul stabilit. ... (6) Dacă între debitor și creditor sau între fiecare dintre ei și o terță persoană
CONVENŢIE din 29 iunie 1973 între Republica Socialistă România şi Republica Federala Germania privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor şi averii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152150_a_153479]