8,927 matches
-
i‑a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a venit În gura fericitului. Trupul, silit fiind de cuțit și‑a pierdut mădu‑ larul lui, dar harul n‑a Îngăduit ca trupul să piardă, o dată cu limba, și vocea. De aceea, ucenicii se bucurau de acum Înainte de o Învățătură mai duhovnicească ; nu auzeau ca mai Înainte o voce omenească, ci o voce dum nezeiască, duhovnicească, superioară firii noastre. Toți alergau să o audă, de sus, Îngerii, de jos, oamenii. Toți doreau să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să vadă o gură fără limbă și să o audă grăind așa. Și era Într‑adevăr minunat și nemaivăzut și nemaiauzit ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”171. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau În jurul lui și‑i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instru ment de aramă de pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
poate să și oprească suferința voas‑ tră, atunci este lămurit că nu pune capăt suferinței voastre pentru că vă poartă de grijă și pentru că se grijește de voi !”183. Dumnezeu cunoaște mai bine decât noi ceea ce ne este de folos. Un ucenic i‑a adresat marelui Avvă Ioan, urmă‑ toarea Întrebare : „«Dacă cer sfinților să se roage pentru o boală a sufletului și a trupului și cred că‑mi va veni vinde‑ carea Îndată, oare așa va fi, chiar dacă nu‑mi este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
avut Îi provoca dureri teribile. Dar niciodată nu se plângea. Mereu spunea «Slavă Domnuluiă. Îl slăvea pe Dumnezeu fără Încetare”191. Fiind suferind de reumatism, preacuviosul părinte Damian Țâru de la Mănăstirea Secu‑Neamț (1892‑1964) a fost Între‑ bat de ucenicul său dacă nu dorește să beneficieze de câteva băi pentru ușurarea durerilor. La care părintele a dat urmă‑ torul răspuns : „Ei, părinte Nicodim ! Boala vine pentru păca‑ tele mele. Dacă vreau să scap de boală, rămân cu păcatul. 158 Suferința
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În vremea noastră, pentru a lupta cu feluritele ispite, Încercări și suferințe mai mari și mai Înșe‑ lătoare parcă decât În vremurile primare, pentru ca să se nevoiască mai mult și să ia o cunună mai strălucitoare În ceruri. Astfel, unul dintre ucenicii părintelui Paisie ne isto‑ risește următoarele despre arătarea minunată a Sfintei Eufimia : „Tocmai mă Întorsesem din lume, unde ieșisem pentru o problemă bisericească. Marți 207, pe la ora 10 dimineața, stăteam În chilie și făceam Ceasurile. Deodată am auzit o 166
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unui astfel de creș‑ tin, Înaintea celor din afară 243. Sfântul Grigorie de Nyssa adaugă cuvintele Scripturii : „Vai de aceia prin care numele Meu este defăimat Între neamuri !” (Isaia 52, 5). Știm din Sfânta Scriptură că Mântuitorul Hristos le vorbea ucenicilor despre taina Împărăției cerurilor (Marcu 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care s‑a revelat prin Iisus Hristos (Romani 16, 25 ; Coloseni 1, 26 ; Efeseni 3, 9). Taina suferinței ne este dezvăluită pe cruce. Suferința ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
totuși, pe Cruce, Hristos Își Îndură suferința din iubire (Ioan 10, 18). Crucea nu ar fi fost posibilă dacă Hristos nu ar fi con‑ simțit să se răstignească pe ea, din iubire pentru Tatăl ceresc și pentru oameni. „Nu este ucenic mai presus de Învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Matei 10, 24), adaugă Mântuitorul. Dacă vrea să meargă 200 Suferința și creșterea spirituală pe calea Împărătească a iubirii față de Domnul și față de oameni, creștinul este și el
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trepte Înalte de desă‑ vârșire și au lăsat În scrierile lor sfaturi, Îndrumări și butade În ceea ce privește rugăciunea. Astfel, cerere de rugăciune și de ajutor pentru boală i‑a fost adresată și marelui Bătrân Credință și vindecare 265 Varsanufie de către un ucenic de‑al său. Marele avvă i‑a răspuns : „Frate moleșit și cârtitor, de ce te necăjești și de ce trimiți cereri departe, când ai pe Iisus stându‑ți aproape și dorind să fie chemat de tine În ajutorul tău ? Strigă către El
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
deveni nerăbdător din pricina slăbiciunii, așa cum remarcă marele bătrân filocalic - Sfântul Ioan295, sau obosește repede și concentrarea‑i lipsită de intensitate mai ales atunci când insul este cuprins de vreo boală letală ce‑i macină ființa. La Pateric ni se istorisește că ucenicul unui mare avvă era grav bolnav. Bătrânul Îl Îndeamnă să nu lase rugăciunea, ci să o sporească. Revenind după un timp, ucenicul se afla În proximitatea morții. Bătrânul Îl Întreabă : „Te mai poți ruga ?” „Nu mai pot”, răspunse șușotind ucenicul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
atunci când insul este cuprins de vreo boală letală ce‑i macină ființa. La Pateric ni se istorisește că ucenicul unui mare avvă era grav bolnav. Bătrânul Îl Îndeamnă să nu lase rugăciunea, ci să o sporească. Revenind după un timp, ucenicul se afla În proximitatea morții. Bătrânul Îl Întreabă : „Te mai poți ruga ?” „Nu mai pot”, răspunse șușotind ucenicul. Atunci bătrânul Îl sfătui astfel : „Lasă rugăciunea, adu‑ți aminte de Dumnezeu și că El este Înaintea ta”. Când se referă la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ucenicul unui mare avvă era grav bolnav. Bătrânul Îl Îndeamnă să nu lase rugăciunea, ci să o sporească. Revenind după un timp, ucenicul se afla În proximitatea morții. Bătrânul Îl Întreabă : „Te mai poți ruga ?” „Nu mai pot”, răspunse șușotind ucenicul. Atunci bătrânul Îl sfătui astfel : „Lasă rugăciunea, adu‑ți aminte de Dumnezeu și că El este Înaintea ta”. Când se referă la rugăciunea noastră pentru cei suferinzi, Sfântul Atanasie cel Mare ni‑l oferă drept pildă pe Sfântul Antonie, care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nemuririi. Sfântul Apostol Pavel ne Încredințează că, „dacă ucideți, cu duhul, faptele trupului, veți fi vii”. Faptul că Biserica a cinstit de la Început sfintele moaște ne‑o atestă, Înainte de toate, Sfânta Scriptură. După ce a fost tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, „ucenicii lui au luat trupul lui și l‑au Înmormântat și s‑au dus să‑i dea de știre lui Iisus (Matei 14, 12). De asemenea, „bărbați cucernici au Îngropat pe Ștefan și au făcut plângere mare pentru el” (Fapte 8
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aduceau sfintelor moaște și, În general, sfinților martiri, era bine definită În comparație cu cinstirea și Închinarea pe care o aduceau Mântuitorului Hristos, „căci lui Hristos ne Închinăm pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri Îi iubim, după vrednicie, ca pe ucenicii și imitatorii Domnului”. Așa fiind, socotim potrivit să punem tuturor În atenție, ca o concluzie finală, cuvintele unui mare trăitor și dascăl al Bisericii, Sfântul Ioan Damaschinul, referitoare la cinsti‑ rea moaștelor sfinte : „Stăpânul Hristos ne‑a dat ca izvoare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ultimei școli absolvite. Pe baza acestor informații, populația este structurată în mai multe categorii: − absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior; − absolvenți ai instituțiilor de învățământ secundar; • absolvenți de școli postliceale; • absolvenți de licee; • absolvenți de școli profesionale, complementare sau de ucenici; • absolvenți de gimnaziu, școli generale și prima treaptă de liceu; − absolvenți de școli primare; − persoane fără școală absolvită; − persoane cu școală absolvită nedeclarată. Analiza structurii populației după nivelul școlii absolvite poate fi adâncită prin urmărirea repartiției acestor categorii pe specialități
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
veacului Noaptea a neclintit aceste batoze ale gândului A legat în căpițe grâul pentru legănarea ochiului A oprit împreunarea literelor fulgerând ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sunt alte asemenea motive, adesea abia schițate, în jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se impune în primul rând și în acest amplu poem nu este atât stabilitatea unei anume geometrii ideatice sau
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
iar din 1969 și Biserica Catolică 283. Ruptura în sânul iudaismului a fost produsă de Biserica lui Ioan Botezătorul, supraviețuindă în principalele erezii, de la cavalerii ioaniți și Prioria din Sion până la templieri, catari, rozicrucieni, masonerii ș.a. Iisus a fost un ucenic al Botezătorului, în Galileea, cea mai cosmopolită dintre provincii. Cu probabilitate mare, Iisus n-a fost evreu, ci egiptean 284, așa cum arată și Talmudul. Era un om foarte înzestrat, dar și extrem de orgolios, dornic de putere politică și religioasă. Ba
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
zile), ceea ce a făcut posibilă plecarea din mormânt viu, în sens biologic, după o moarte aparentă. După înscenarea eșuată, a fugit cu soția (și copii, conform părerii altora) în sudul Franței actuale, în comunitatea de evrei. Altă ipoteză arată că ucenicii lui Iisus nu cunoșteau toate aceste planuri și, bineînțeles, crucificarea i-a înspăimântat și i-a împrăștiat. Iisus avea o dublă personalitate: una exoterică, pentru ucenicii biblici, alta esoterică, vizând întoarcerea iudaismului la izvoarele religioase egiptene. Originile iudaismului fuseseră tot
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
părerii altora) în sudul Franței actuale, în comunitatea de evrei. Altă ipoteză arată că ucenicii lui Iisus nu cunoșteau toate aceste planuri și, bineînțeles, crucificarea i-a înspăimântat și i-a împrăștiat. Iisus avea o dublă personalitate: una exoterică, pentru ucenicii biblici, alta esoterică, vizând întoarcerea iudaismului la izvoarele religioase egiptene. Originile iudaismului fuseseră tot egiptene, dar sub îndrumarea lui Moise evreii se depărtaseră mult de cea mai evoluată religie a antichității, cea egipteană. Astfel, iudaismul devenise o religie monoteistă și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe Iisus pentru îngropare și înviere, cel uns devenind Crist 288. În evangheliile gnostice, Maria Magdalena este numită "Femeia care știe Totul", prin "actul sexual curat" (Evanghelia după Filip). După răstignire, Maria a fost aceea care i-a readunat pe ucenici, redându-le încrederea în misiunea lor, în calitate de conducător spiritual, până ce apostolii Petru și Pavel i-au uzurpat puterea, alungând-o. Dar Biserica lui Ioan Botezătorul și a Mariei Magdalena a continuat să existe prin erezii, alchimie etc. Astăzi, a sosit
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
deși mai tarziu s-a manifestat tendința de conformare la reguli (Wilson, 1958). Normele etice care susțineau mă’at-ul erau predate în școlile de scribi, de c]tre c]rturari. S-au descoperit aforisme, maxime și sfaturi copiate de ucenici, unele datând din jurul anului 2000 î.Hr., ceea ce subliniaz] importantă respect]rii preceptelor pentru obținerea succesului în afaceri, guvernare, funcții administrative și de stat. Respectarea normelor etice se f]cea din motive esențial practice: ignorarea lor atr]gea dup] sine eșecul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obținerea succesului în afaceri, guvernare, funcții administrative și de stat. Respectarea normelor etice se f]cea din motive esențial practice: ignorarea lor atr]gea dup] sine eșecul acestora, iar inc]lcarea lor - pedeapsă și dezastrul social (Larue, 1988, pp. 70-73). Ucenicii erau încurajați s] se c]s]toreasc]. Unitatea social] de bâz] era familia, alc]tuit] din țâț], una sau mai multe soții și copiii lor. C]s]toriile incestuoase erau considerate firești. Proprietatea se moștenea de c]tre familie, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
regele s] procreeze cât mai mulți copii cu putinț], prin ceea ce se numeste uniune interzis]. De aceea se întâmplă adeseori că el s] se c]s]toreasc] cu propriile-i fiice” (White, 1970, p. 15). În ceea ce privește c]s]toriile neincestuoase, ucenicii erau sf]tuiți s] aleag] cu grij] o soție pe care s] o hr]neasc], s] îi asigure îmbr]c]minte și bijuterii care s] o mulțumeasc], deoarece ea le oferea copii, mai ales fii care urmau s] preia atribuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi cauza reneg]rii fiului. Înțeleptul înv]ț]tor, Amen-em-opet (secolul al XIV-lea î.Hr.) a predicat împotriva dorinței avide de putere și a acumul]rii de avere prin jaf, fraud] sau înșel]torie în afaceri, i-a îndemnat pe ucenicii lui s] gândeasc] înainte de a deschide gura și i-a avertizat cu privire la asocierea cu persoane aduc]toare de necazuri. Idealul s]u era b]rbatul temperat care s]vârșea fapte bune și acte caritabile, care nu își b]tea joc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Iisus. Nu se insist] asupra modului de comportare legat de probleme specifice. Accentul este pus pe provocarea radical] pe care Iisus o aduce, în comparație cu viziunea tradițional]. Totul este întuneric, exceptând lumină care Îl înconjoar] și care se transmite, prin El, ucenicilor S]i apropiați. Inițial, iubirea reciproc] se limiteaz] la ei, dar acest lucru este temporar, întrucat lumea trebuie salvat] și nu abandonat] (17,20). Se insist] pe dovedirea iubirii prin cuvânt, voinț] și fapt], aceasta fiind chiar o condiție inerent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ecaterinei (n. Cristian) și al lui Ioan G. Verzea, subdirector în Ministerul Industriei și Comerțului. Urmează la București școala primară și trei clase la Liceul „M. Eminescu”, încheindu-le în 1933 la Liceul „Știrbei Vodă” din Călărași. În 1934 intră ucenic la Atelierele CFR Grivița și este, pe rând, lucrător, ajutor-mecanic, desenator tehnic și chiar funcționar, ajungând în 1938 secretar la secția sculărie. Paralel își continuă liceul în particular, iar între 1938 și 1941 e audient la Academia de Arte Frumoase
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]