4,489 matches
-
entuziasmul său nu este slăbit de limitele cărora le sînt supuse acțiunile și destinele omenești. Există o ironie artistică, legată tocmai de marea sarcină a artei de a oferi imagini individuale ale unor caractere și destine și nu abstracțiuni și utopii. Totul se cuvine să fie subordonat în artă legii ce decurge din această îndarorire. Viața este atît de bogată și răzbește în așa de multe puncte, în cadrul unei singure personalități, ca și într-al unui neam, încît trebuie să intervină
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
drept "expresie geografică"69 teritoriul celor cincisprezece 70 membri ai Comunității Europene 71. A creat oare Europa comunitară și o identitate europeană? Pentru unii, Europa celor Cincisprezece reprezintă marea speranță a acestui sfârșit de secol. Pentru alții, este ultima mare utopie a secolului XX (după fascism și comunism, păstrând desigur proporțiile). Iar pentru alții, Comunitatea Europeană este o abstracție, precum Elada pentru vechii greci, creștinătatea în Evul Mediu sau lumea arabă în zilele noastre. Dacă de multă vreme centrul lumii nu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sale/ și retrăgându-se în el/ năvălesc alții șchiopătând,/ ținând în cumpănire suliți/ scurt ucigându-se/ ori prefăcându-se în scârnă./ O ceață aromitoare/ afumă căpățâna lor/ și nici un sunet auzindu-se/ nervii felin se moaie/ ca de muzici.” După Utopia ninsorii (1975), incluzând „«descântece» despre singurătatea trupului și a sufletului în marele univers”, „«mituri» personale, discrete” (Petru Poantă), Spiritul însetat de real acutizează orientarea poetului (semnalizată în câteva rânduri anterior) către poemul cu înscenare similară parabolei. Ceea ce nu înseamnă că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
al optulea, mărturisea că influențele care l-au marcat au fost haikuurile, teatrul lui Jerzy Grotowski și poezia lui G. Bacovia. SCRIERI: Ninge la izvoare, București, 1967; Viața și petrecerea, București, 1969; Mușuroiul, București, 1970; Clar și singurătate, București, 1972; Utopia ninsorii, București, 1975; Spiritul însetat de real, București, 1978; Autori și spectacole, București, 1980; Spiritul însetat de real, postfață Petru Poantă, București, 1980; Pielea minotaurului, București, 1982; Inimile de platină, București, 1984; Joc și înviere, București, 1985; Ideogramă: arta insomniei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
insomniei, București, 1986; Poesii, București, 1996 .Traduceri: Jean-Paul Sartre, Greața, pref. Romul Munteanu, București, 1981. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Clar și singurătate”, RL, 1972, 48; Caraion, Duelul, 133-135; Piru, Poezia, II, 407-409; Ciobanu, Incursiuni, 110-112; Raicu, Critica, 356-358; Al. Andriescu, „Utopia ninsorii”, CRC, 1976, 5; Aurel-Dragoș Munteanu, Cristalele de gheață ale poeziei, LCF, 1977, 50; Iorgulescu, Scriitori, 135-136; Raicu, Practica scrisului, 355-359; Laurențiu Ulici, „Spiritul însetat de real”, CNT, 1978, 41; Nicolae Ciobanu, Explozii ale sufletului captiv, RL, 1978, 43; Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Gheorghiu, Reflexe, 184-190; Grigurcu, Între critici, 244-247; Simion, Scriitori, III, 571-582; Nicolae Manolescu, O lume de citit, RL, 1985, 3; Monica Spiridon, Figura criticului creator, VR, 1985, 12; Șerban Foarță, Livius Ciocârlie, VR, 1986, 3-4; Călinescu, Biblioteci, 227-234; Mircea Mihăieș, Utopia sincerității, VR, 1987, 7; Ion Pop, Un visător definitiv, ST, 1988, 9; Cristian Moraru, Clopotul și oglinda, VR, 1988, 9; Dan C. Mihăilescu, Manuscris în derivă, T, 1988, 10; Mircea Mihăieș, Un Bildungsroman mascat, VR, 1988, 12; Holban, Literatura, 304-312
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
asupra puterii coercitive a statului pentru a reprima criticile, pentru a sustrage bogății de la supuși și pentru a se asigura de ascultarea acestora prin constrîngere, este probabil ca protectorii unui stat să devină despoți. În cele din urmă, conceperea unei utopii este un lucru, înfăptuirea ei este cu totul altul. Un adept al protectoratului se confruntă cu o mulțime de probleme practice teribile: Cum ar trebui să fie inaugurat protectoratul? Cine va redacta constituția, ca să spunem, așa, și cine o va
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
jos, arătând ca vor duce la îndeplinire condițiile acordului. Semnătura elevului Data Semnătura elevului Data Martori: Semnătura elevului mediator Data Semnătura elevului mediator Data A paria pe „competența de cetățean” Așadar, a instrui toți elevii: o acțiune realistă sau o utopie fecundă? Probabil, viitorul ne va răspunde. Realizarea unei asemenea experiențe cere, cu certitudine,mijloace materiale si financiare (formarea învățătorilor, înlocuirea învățătorilor încadrați în acțiuni de formare inițială sau participanți la modulele de formare a elevilor mediatori etc.), însă aceste costuri
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
vise, iubiri, căldură umană, dar viața lor se petrece în cea mai mare parte într-un univers ostil. Autorii Desperado dislocați trăiesc o subtilă și nevindecabilă frustrare. Ironia și tragedia se împletesc. Distopia Locul preferat al autorului Desperado este distopia, utopia neagră, negativă. Lunga linie a distopicilor Desperado începe cu Aldous Huxley (Brave New World) și George Orwell (1984), continuând cu aproape toți autorii contemporani. Ori de câte ori un Desperado își creează lumea lui, ea este invariabil o distopie. Majoritatea romanelor din 1950
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să mănânce, să doarmă și atât, astfel de orori numai într-un stat occidental se puteau petrece, fiindcă numai acolo statul nu dădea doi bani pe ființa umană (comunismul era pentru om, lumea cea mai bună dintre toate lumile posibile, utopia perfectă devenită realitate). În fond textul descria fidel tragedia ce se desfășura sub ochii comunismului, lucru foarte clar unui lector dinăuntrul sistemului. Întrucât nimic nu era rostit clar, cenzorul putea ignora implicațiile, dacă le percepea; în general, însă, cenzorii erau
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și-a creat ținutul cailor inteligenți (Houyhnms) de pe poziții mai mult filozofice. La fel și Golding în Lord of the Flies. Cum distopia este opusul a tot ceea ce e bun și frumos, adică locul cel mai puțin de dorit, spre deosebire de utopie, era firesc ca autorii Desperado s-o plaseze în spațiul comunist, tortura supremă a ființei umane. Dar nu toți scriitorii Desperado care și-au descris incursiunile în comunism i-au înțeles esența. A avut fiecare o teză, un punct de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt mai numeroase și sunt centrul atenției: "... modern Slaka is a young nation proudly on the march, its eyes fixed not only on the day after yesterday but the day before tomorrow!!!" Crearea unui spațiu care amenință viața, descrierea opusului utopiei (utopia fiind punctul de pornire al ideologiei, dar nu și al practicii comuniste) este modul Desperado de a ne avertiza să ne ferim de totalitarism. Fugind de comunism, exilații eșuau în dezrădăcinare. Bradbury descrie un profesor rus care iubește cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai numeroase și sunt centrul atenției: "... modern Slaka is a young nation proudly on the march, its eyes fixed not only on the day after yesterday but the day before tomorrow!!!" Crearea unui spațiu care amenință viața, descrierea opusului utopiei (utopia fiind punctul de pornire al ideologiei, dar nu și al practicii comuniste) este modul Desperado de a ne avertiza să ne ferim de totalitarism. Fugind de comunism, exilații eșuau în dezrădăcinare. Bradbury descrie un profesor rus care iubește cu patimă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ei (Under My Skin): Le-am explicat (copiilor) că vor înțelege mai târziu de ce am plecat. Urma să schimb această lume hidoasă, ei vor putea trăi într-o lume frumoasă, perfectă, fără ură de rasă, nedreptăți și tot restul. Mirajul utopiei se destramă; Anna Wulf și prietena ei Molly fug din răsputeri de binefacerile comunismului și nu-și află locul până nu revin la capitalism. Dacă lectorii care au trecut ei înșiși prin totalitarism pot să-l citească pe Orwell fără
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Prin urmare, deosebirea esențială între autorii estici și cei vestici era aceea că occidentalii se străduiau din răsputeri să exprime absolut tot, pe când autorii estici știau că, dacă e să comunice, nu o pot face decât atenuând, învăluind textul în utopie angelică. Iată un motiv real pentru care nu poate fi iertată Doris Lessing, intelectual fin și scriitoare de mare intensitate, de către un scriitor ale cărui vorbe erau sistematic furate în numele utopiei de care ea s-a îndrăgostit. Comparând o operă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu o pot face decât atenuând, învăluind textul în utopie angelică. Iată un motiv real pentru care nu poate fi iertată Doris Lessing, intelectual fin și scriitoare de mare intensitate, de către un scriitor ale cărui vorbe erau sistematic furate în numele utopiei de care ea s-a îndrăgostit. Comparând o operă din est cu una din vest, observăm schimonosirea umanului în două situații. Când estul scrie despre om, omul e o ființă impecabilă (eroul pozitiv) ori un reacționar anticomunist (eroul negativ); vestul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu izbutesc să comunice cu nimeni, și aceasta nu numai fiindcă engleza se învață în țările comuniste ca o limbă moartă. Ei nu pot comunica fiindcă sunt total nepregătiți să perceapă lipsa de libertate și schimonosirea naturii umane în condițiile utopiei tanspuse în practică. Se așteaptă involuntar la ceea ce le-a oferit până acum doar în vorbe propaganda comunistă adică la cele mai bune lucruri și se necăjesc grozav când dau de opusul lor. Drept care fug îngroziți, înainte să fi avut
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
opusul lor. Drept care fug îngroziți, înainte să fi avut vreme să digere informația. Se tem că ar putea fi înghițiți și ei. Frica e reacția occidentală majoră în fața cortinei de fier. Supușii comunismului, pe de altă parte, sunt sătui de utopie și tânjesc după jungla occidentală. Vesticul fuge de est ca de un coșmar, iar esticii, deprinși să trăiască coșmarul, văd în occidentali îngeri coborâți din raiul non-comunismului și non-utopiei. Esticii nu-și dau seama, dar de fapt tânjesc după distopie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Distopia a fost creată de vest, plasată uneori în est. Autorii occidentali n-ar fi scris o distopie plasată în vest, decât dacă era vorba de o criză generală a civilizației. Cortina de Fier percepută din ambele direcții este o utopie. Ea poate fi înțeleasă numai de est și transformată în ficțiune de groază de vest. Autorii Desperado și Cortina de Fier Autorii Desperado din est erau fie exilați în vest, fie refugiați în propria țară. Vom numi autori Desperado pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
comunism: nu-i vine să creadă că minciuna e atotputernică. Cel puțin aici occidentalii merg la esență. Comunismul e o uriașă minciună și, spre deosebire de cei implicați, vesticii văd minciuna și trag semnalul de alarmă explicit. Comunismul încetează să mai fie utopie (până și Lessing e decepționată de el) și rămâne un neadevăr tragic. * Majoritatea occidentalilor își scriu distopiile ori le citesc cu sentimentul de ușurare că s-au născut de partea cealaltă a cortinei de fier. O traducătoare care știa câteva
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dorința trebuie să se mențină trează, să se alimenteze cu emoția izvorâtă din spaima care nu o părăsește niciodată. Dacă aș pierde această încordare, aș pieri ca poet. LV. The Photographer in Winter are un motto din Orwell. Budapesta e utopia dar și distopia ta. Amintirea, nu mai puțin. Faci un recurs inteligent la indeterminare pentru a ține deznădejdea la distanță. Un vers afirmă, "Ceea ce pare și ceea ce este n-a fost niciodată mai nesigur". Toată poezia ta picură prin acest
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a fost aleasă de posacul anarhist Likhonin, care venise în vizită în bordel împreună cu șapte studenți să facă un experiment de reabilitare socială a practicantelor sexului multiplu plătit, să-și pună în practică ideile socialiste. Studenții le țineau discursuri despre utopia socialistă la care visau, condamnau desfrânarea, acuzau pe locatarele bordelurilor de falsitate, de minciună, de uniformitatea motivelor venirii lor în stabilimente. Le țineau tirade morale, făceau comentarii filosofice și literare pe care fetele nu le prea înțelegeau dar pe care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în roman. Însă L. nu numai că nu va renunța la ideologia afișată, ci o va afirma și mai răspicat în scrierile ulterioare. În opinia sa, colectivizarea a fost un fenomen condus din umbră de inși dubioși. Când nu cultivă utopia vocației constructive prin gustul pentru macroepic, autorul surprinde tragismul vieții în tușe puternice. Dovadă stă ampla nuvelă Drumul câinelui (1974). Deși păcătuiește prin armătura tezistă care transformă unele personaje în marionete ideologice, scrierea reprezintă pariul câștigat de a reuni sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
să treacă prin experiențe dramatice: exclus din Partid, se vede treptat marginalizat, refuză să se înscrie în colectivă, iar fiul său, căruia i se interzice să se mai ducă la școală, se sinucide. Hăituit, Monu nu mai deslușește hotarul dintre utopia compensatoare și realitate. Crezându-se un alt Horea, pune la cale, alături de alți doisprezece săteni, o revoltă, repede înăbușită de autorități. Paralelismul dintre Monu și Iisus deformează psihologia eroului. Stăpânit de febrilitate dostoievskiană, autorul vrea să facă din Monu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
1-2 - II, 1-2, 1979-1984), exemplu de acribie științifică, în care a și tradus (uneori în colaborare) și comentat fragmente din Heraclit, Antisthene, Democrit, Gorgias, Cratylos, din Herodot și din poeți precum Alceu, Mimnermos, Aristarchos din Tegeea, Agathon, Patrokles, Cratinos, din utopii ale unor Chairemon, Hippodamos din Miles, Phaleas din Chalcedon și din mulți alți autori, restituind, pentru prima oară în cultura românească, tezaurul ideilor preplatonicienilor. I se datorează, de asemenea, transpuneri de opere esențiale din literatura elină, Istoriile lui Herodot și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]