12,807 matches
-
din senin e semn rău. Lapte Se zice că iarba cea așternută pe jos în biserică, la Dumineca Mare, este bine a o da la vite s-o mănînce, ca să deie lapte și să fie sănătoase. Spre a face ca vaca să deie mult lapte și să nu-i poată lua nimeni laptele, trebuie a secera vara iarba de pe nouă haturi*, a o usca și păstra pînă ce fată vaca, și apoi să i se deie îndată de mîncat. Ca să deie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să deie lapte și să fie sănătoase. Spre a face ca vaca să deie mult lapte și să nu-i poată lua nimeni laptele, trebuie a secera vara iarba de pe nouă haturi*, a o usca și păstra pînă ce fată vaca, și apoi să i se deie îndată de mîncat. Ca să deie vacile lapte, este bine a li se da în băutură făină de bob*. Ca vacile să deie mult lapte, se iau vineri sara ceva tărîțe și se pun într-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să deie mult lapte și să nu-i poată lua nimeni laptele, trebuie a secera vara iarba de pe nouă haturi*, a o usca și păstra pînă ce fată vaca, și apoi să i se deie îndată de mîncat. Ca să deie vacile lapte, este bine a li se da în băutură făină de bob*. Ca vacile să deie mult lapte, se iau vineri sara ceva tărîțe și se pun într-o covățică, care se pune pe streșina casei să steie pînă sîmbătă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
secera vara iarba de pe nouă haturi*, a o usca și păstra pînă ce fată vaca, și apoi să i se deie îndată de mîncat. Ca să deie vacile lapte, este bine a li se da în băutură făină de bob*. Ca vacile să deie mult lapte, se iau vineri sara ceva tărîțe și se pun într-o covățică, care se pune pe streșina casei să steie pînă sîmbătă, înainte de răsăritul soarelui, cînd se adaugă tă rîțelor ceva pucioasă și se dă așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să deie mult lapte, se iau vineri sara ceva tărîțe și se pun într-o covățică, care se pune pe streșina casei să steie pînă sîmbătă, înainte de răsăritul soarelui, cînd se adaugă tă rîțelor ceva pucioasă și se dă așa vacilor spre mîncare. Se crede că dacă amestecă cineva laptele de la vaca sa cu unul de la una străină, apoi vaca cea străină înceată de a da mult lapte, 175 l din care cauză nu se dă lapte unui străin carele și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pun într-o covățică, care se pune pe streșina casei să steie pînă sîmbătă, înainte de răsăritul soarelui, cînd se adaugă tă rîțelor ceva pucioasă și se dă așa vacilor spre mîncare. Se crede că dacă amestecă cineva laptele de la vaca sa cu unul de la una străină, apoi vaca cea străină înceată de a da mult lapte, 175 l din care cauză nu se dă lapte unui străin carele și el are pe acel timp vacă mulgătoare. Se zice că dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe streșina casei să steie pînă sîmbătă, înainte de răsăritul soarelui, cînd se adaugă tă rîțelor ceva pucioasă și se dă așa vacilor spre mîncare. Se crede că dacă amestecă cineva laptele de la vaca sa cu unul de la una străină, apoi vaca cea străină înceată de a da mult lapte, 175 l din care cauză nu se dă lapte unui străin carele și el are pe acel timp vacă mulgătoare. Se zice că dacă vacile cărora li s-au luat vițeii nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă amestecă cineva laptele de la vaca sa cu unul de la una străină, apoi vaca cea străină înceată de a da mult lapte, 175 l din care cauză nu se dă lapte unui străin carele și el are pe acel timp vacă mulgătoare. Se zice că dacă vacile cărora li s-au luat vițeii nu voiesc să sloboadă laptele este bine a le pune la uger hlei* și a le da într-o zi de frupt să mănînce ceva pucioasă. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sa cu unul de la una străină, apoi vaca cea străină înceată de a da mult lapte, 175 l din care cauză nu se dă lapte unui străin carele și el are pe acel timp vacă mulgătoare. Se zice că dacă vacile cărora li s-au luat vițeii nu voiesc să sloboadă laptele este bine a le pune la uger hlei* și a le da într-o zi de frupt să mănînce ceva pucioasă. Se crede că dacă bea găina din lapte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă fată o juncă, apoi i se sfredelește un corn, se toarnă în el argint viu și se astupă cornul cu un stupuș* de lemn; se crede că după aceea niminea nu-i va putea lua laptele. Se zice că vaca a cărei lapte l-a luat cineva știe cine este acel om și, umblînd ea slobodă, merge și rage la poarta respectivului cerîndu-și laptele înapoi. Dacă lași sitișca* nespălată, se lungește laptele. Cînd cineva îți dă lapte, dă-i paharul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
știe cine este acel om și, umblînd ea slobodă, merge și rage la poarta respectivului cerîndu-și laptele înapoi. Dacă lași sitișca* nespălată, se lungește laptele. Cînd cineva îți dă lapte, dă-i paharul înapoi cu puțină apă, ca să nu înțerce vaca. Vinerea să-ți fierbi oalele pentru strînsul laptelui închegat. Dacă din întîmplare a dat laptele în foc, apoi trebuie a turna sare și apă în acel loc de pe vatră, căci se crede că vor crăpa țîțele vacii. Dacă s-ar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu înțerce vaca. Vinerea să-ți fierbi oalele pentru strînsul laptelui închegat. Dacă din întîmplare a dat laptele în foc, apoi trebuie a turna sare și apă în acel loc de pe vatră, căci se crede că vor crăpa țîțele vacii. Dacă s-ar pune în dubală și frupt alb, adică ceva lapte, atunci pieile dubite* le-ar mînca moliile. Copilul este alăptat timp de trei posturi în doi ani. (Gh.F.C.) Ca să nu-ți fure cineva laptele vacii, bați un cui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor crăpa țîțele vacii. Dacă s-ar pune în dubală și frupt alb, adică ceva lapte, atunci pieile dubite* le-ar mînca moliile. Copilul este alăptat timp de trei posturi în doi ani. (Gh.F.C.) Ca să nu-ți fure cineva laptele vacii, bați un cui în fundul căldării cu vîrful în sus, spre laptele pe care îl mulgi. (Gh.F.C.) Lăcustă Dacă-s multe lăcuste pe cîmp, de-acele de ale noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e lăuză și să-i ierte păcatele. Femeia lăuză, dacă se uită la soare, îl spurcă. (Gh.F.C.) Lăuza seacă izvorul dacă merge după apă. Nu iese din casă, nu merge la biserică, nu frămîntă pîne patruzeci de zile. Dacă mulge vaca, vaca își pierde laptele. Lăuza care suie scara se îmbolnăvește de babiță*, adică se usucă pe picioare și moare. (Gh.F.C.) Lene Să ieși pînă la poartă după cel ce-ți vine în casă, că numai așa iese lenea din tine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lăuză și să-i ierte păcatele. Femeia lăuză, dacă se uită la soare, îl spurcă. (Gh.F.C.) Lăuza seacă izvorul dacă merge după apă. Nu iese din casă, nu merge la biserică, nu frămîntă pîne patruzeci de zile. Dacă mulge vaca, vaca își pierde laptele. Lăuza care suie scara se îmbolnăvește de babiță*, adică se usucă pe picioare și moare. (Gh.F.C.) Lene Să ieși pînă la poartă după cel ce-ți vine în casă, că numai așa iese lenea din tine ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
slabă. Macedon Alexandru Machedon a umblat de-a valma în iad. De rai nu s-a apropiat de cincisprezece mile* de loc. Maica Domnului Cînd mergi cu picioarele înapoi, Maica Domnului plînge, iar dracul rîde. Mană La cei ce au vaci cu lapte nu se vinde unt, brînză, că-ți ia mana* vacii. La ajunul Bobotezei se pun pe masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rai nu s-a apropiat de cincisprezece mile* de loc. Maica Domnului Cînd mergi cu picioarele înapoi, Maica Domnului plînge, iar dracul rîde. Mană La cei ce au vaci cu lapte nu se vinde unt, brînză, că-ți ia mana* vacii. La ajunul Bobotezei se pun pe masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înapoi, Maica Domnului plînge, iar dracul rîde. Mană La cei ce au vaci cu lapte nu se vinde unt, brînză, că-ți ia mana* vacii. La ajunul Bobotezei se pun pe masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la vaci, ca ele să fie cu mană. în Sîmbăta Paștilor se face și o păscuță a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
La ajunul Bobotezei se pun pe masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la vaci, ca ele să fie cu mană. în Sîmbăta Paștilor se face și o păscuță a vitelor, care se dă vacilor să mănînce ca să aibă mană. Din crucea paștii se ține o bucată pînă la Sf. Gheorghe, în care zi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la vaci, ca ele să fie cu mană. în Sîmbăta Paștilor se face și o păscuță a vitelor, care se dă vacilor să mănînce ca să aibă mană. Din crucea paștii se ține o bucată pînă la Sf. Gheorghe, în care zi se zice că ar fi Paștele Vitelor, cînd se dă la vite, ca ele să aibă mană și să nu fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii și înlăuntru să pui o bucățică de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii și înlăuntru să pui o bucățică de pîne și sare. Gaura o astupi apoi cu un cep de lemn. Nu se vinde, nu se dă nimic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii și înlăuntru să pui o bucățică de pîne și sare. Gaura o astupi apoi cu un cep de lemn. Nu se vinde, nu se dă nimic de sămînță la alții, pînă ce nu vei sămăna tu întîi; altfel îți dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din casa respectivă va muri cineva. Se crede că dacă visează cineva pe oarecare om în veșminte noi, acela va muri. Se crede că dacă visează cineva că face straturi, apoi va muri cineva din acea casă. Dacă visează cineva vaci, apoi e semn că i s-a făcut pe ursită și că are să moară. Cînd se stîrnește deodată furtună, vînt și ploaie sau viscol, trebuie să se fi făcut moarte de om. Dacă la facere pe femeie o pălește de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]