5,858 matches
-
economică, iar cei care îi contestă autoritatea sunt puțini și împrăștiați. Oare PCC chiar a reușit să realizeze așa-zisa "economie socială de piață" concept pe care ei îl invocă mereu și pe care au încercat să-l introducă în vocabularul politic chiar și unii de pe la noi? Este posibilă o coabitare între o economie capitalistă, de piață, și un sistem politic bazat pe un partid unic, respectiv comunist? Suntem, fără îndoială, în plin paradox socio-politic. Desigur, aș avea unele posibile explicații
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
luminilor.” Alături de Ioan Piuariu-Molnar a fost fondatorul unui ziar în limba română, în 1794, în care erau propagate, după aprecierea cercurilor oficiale vieneze, ,,periculoasele idei de libertate ale francezilor” Cărturarul Iorgovici este cunoscut în special prin propunerile judicioase privind îmbogățirea vocabularului limbii române, precum și prin lucidele observații gramaticale cuprinse în lucrarea Observațiuni de limba românească. În cel de-al treilea capitol al acestei cărți, denumit Reflecții despre starea românilor, sunt expuse și ideile sale de factură pedagogică. În opinia sa, educația
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
învăța istoria sociologiei, are nevoie de o bază teoretică pe care o poate furniza disciplina sociologie generală, mai ales în condițiile în care cei care urmează cursurile facultății de sociologie nu dețin cognitiv nici cele mai elementare noțiuni care formează vocabularul acestei științe (la foarte puține licee sociologia este disciplină de studiu). Principiul care ar trebuie să guverneze logica temporală a însușirii celor două discipline este: înainte de a face istoria unui fapt trebuie să-ți fie cunoscută esența și contururile problematice
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
parțială de a prezenta viața socială. * Întemeiază elaborările teoretice pe fapte sociale studiate cu parcimonie și întoarce aceste elaborări în practica socială. * Transformă conflictul social în model explicativ al devenirii vieții sociale, al inevitabilității schimbării oricărei orânduiri sociale. * A îmbogățit vocabularul sociologiei cu concepte care și astăzi sunt instrumente operaționale valabile. În opera sa nu este prezent termenul sociologie. * A creat o teorie a revoluției, adept fiind al schimbării sociale pe cale revoluționară, cel puțin a societății în care a trăit. Revoluția
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
inteligență a lui WECHSLER pentru adulți (testul W.A.I.S.) este o scală compozită, etalonată pe vârstă, destinată inițial să măsoare inteligența. Acest test cuprinde 11 subteste reprezentate în 2 scale: 1) scală verbală (informație, înțelegere, aritmetică, similitudini, memoria cifrelor, vocabular), 2) scala de performanțe (coduri, complement de imagini, cuburi, aranjament de imagini, asamblare de obiecte). Rezultatele obținute la acest test pot fi judecate în funcție de două aspecte; analiza cantitativă și analiza calitativă; analiza cantitativă permite (după transformarea notelor luate în note
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
să poată denumi această nouă realitate. Există totuși o parte a elementelor lexicale care se păstrează neschimbate o vreme îndelungată și asigură perpetuarea limbilor și identificarea lor ca realități distincte și deosebite una de alta. Această parte relativ stabilă a vocabularului unei limbi alcătuiește nucleul fondului principal de cuvinte, rezistența lor datorîndu-se noțiunilor pe care le redau cuvintele respective, noțiuni care nu sînt supuse schimbărilor legate de viața istorică a oamenilor sau de relațiile dintre ei și care apar des în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
noțiunilor pe care le redau cuvintele respective, noțiuni care nu sînt supuse schimbărilor legate de viața istorică a oamenilor sau de relațiile dintre ei și care apar des în atenție în timpul comunicării. Din acest motiv, în măsura în care această parte stabilă a vocabularului nu este afectată, elementele străine împrumutate de o limbă, oricît de numeroase ar fi, nu afectează limba respectivă, nu-i schimbă profilul astfel încît să se transforme în alt idiom. Comunicarea lingvistică, o consecință și o parte integrantă a comunicării
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unele preponderent predispuse la influențele exercitate de altele. Atît faptul de a influența, cît și faptul de a fi influențat se evidențiază deci în mod deosebit sub aspect lingvistic, încît o cultură influențatoare se impune mai ales prin elemente de vocabular pe care le preiau culturile influențate. Apoi, întrucît influențarea este modul obișnuit de comunicare prin care etniile din spațiul european se unesc printr-un fundament spiritual comun în cadrul căruia prevalează umanismul greco-latin și ideologia creștină, se impun atenției limbile reprezentînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă are o structură gramaticală proprie, dar elementele care sînt antrenate în această structură, își au originea în limba-bază (sau limba-mamă). De asemenea, fiecare limbă are propria componență lexicală, diferită de a altor limbi, dar elementele cele mai importante ale vocabularului pornesc tot de la limba-bază. Aceste elemente importante (sau ale primei necesități, privind realizarea enunțurilor într-o limbă) sînt: pronumele, numeralele, instrumentele gramaticale (verbele auxiliare și semiauxiliare, unele adverbe, prepozițiile, conjuncțiile, articolele), numele principalelor calități (principalele adjective), acțiuni și stări (principalele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Cuceririle romane, realizate de-a lungul mai multor secole, au avut ca rezultat impunerea ei în provincii, prin înlăturarea limbilor locale și prin convertirea la romanitate a vorbitorilor lor, dar și prin receptarea de la ele a unor elemente, îndeosebi de vocabular. Datorită superiorității culturale pe care o reprezenta în raport cu alte limbi, latina s-a impus uneori chiar în fața unor popoare necucerite, care au preluat în propriile limbi cuvinte latinești, uneori destul de numeroase, așa cum s-a întîmplat în cazul populațiilor germanice. Fiind
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
diferite valori semantice, unele dintre ele fiind separabile în timpul conjugării. Limba germană, la fel ca neerlandeza, are o topică ce urmează alte reguli în propoziția principală și în propoziția secundară sau dacă elementul prim al propoziției este sau nu subiectul. Vocabularul limbii germane este, în general, conservator, fiindcă are mari posibilități de a realiza elemente noi prin compunere, dar a cunoscut și o puternică influență a limbii latine și, apoi, a limbii franceze, mai des în zona ei sudică (Elveția, Austria
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
faptul că țările în care engleza este limbă de stat au cunoscut o dezvoltare deosebită și de faptul că limba engleză are trăsături deosebite, în primul rînd, un sistem gramatical simplificat și foarte clar. În același timp, engleza are un vocabular extrem de bogat, dar nu prin conservarea fondului germanic, ci prin receptarea elementelor latine și romanice, încît vocabularul ei este de peste 60% cu origine latino-roma-nică. Formată pe teritoriul insulelor britanice din nord-vestul european, engleza este limbă oficială unică sau alături de alte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
faptul că limba engleză are trăsături deosebite, în primul rînd, un sistem gramatical simplificat și foarte clar. În același timp, engleza are un vocabular extrem de bogat, dar nu prin conservarea fondului germanic, ci prin receptarea elementelor latine și romanice, încît vocabularul ei este de peste 60% cu origine latino-roma-nică. Formată pe teritoriul insulelor britanice din nord-vestul european, engleza este limbă oficială unică sau alături de alte limbi în state ale lumii de pe toate continentele, dintre care cele mai mari sînt Marea Britanie, S.U.A., Canada
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost hotărîtoare în evoluția limbii engleze, fiindcă atunci au pătruns numeroase elemente franceze, încît engleza modernă ar fi în mare parte un amestec între engleza indigenă (anglo-saxonă) și franceză. În realitate însă, influența franceză, importantă și foarte vizibilă la nivelul vocabularului, este superficială în raport cu cea exercitată de limba invadatorilor scandinavi din nordul Angliei. Aceasta a fost posibil deoarece, după încetarea conflictelor, scandinavii și autohtonii au fost nevoiți să se facă înțeleși reciproc, pornind deseori de la ceea ce aveau în comun în limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
motivare relativă a conținutului compusului, cuvîntul realizat fiind transparent. Nu întotdeauna însă lucrurile se prezintă astfel, deoarece multe compuse, îndeosebi cele fundamentate pe metafore sau cele foarte vechi, sînt nontransparente, avînd caracter nemotivat în aceeași măsură ca elementele simple ale vocabularului. În această categorie se înscriu compuse precum engl. butterfly [΄b(təflaj] "fluture", ale cărui componente, fly [flaj] "muscă" și butter [΄b(tə] "unt", nu conduc la ideea despre realitatea pe care o denumește 70. Există desigur și situații intermediare, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
astfel de denumire s-a creat pe teren romanic, atunci ordinea elementelor a putut fi alta, pre-cum în numele România Mare71. Limbile care uzează frecvent de procedeul compunerii pentru a realiza elemente lexicale noi favorizează și organizări și relații speciale în cadrul vocabularului, căci, atît din punctul de vedere al elementului determinat cît și din cel al determinantului, cuvîntul compus antrenează relații cu alte cuvinte ale limbii, fie din punctul de vedere al formei, fie din cel al conținutului. Pe de o parte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din cel al conținutului. Pe de o parte, compusele se pot asocia în funcție de cuvîntul-bază, de elementul determinat, care reprezintă atît elementul principal al conținutului, cît și factorul care stabilește regimul gramatical. În principiu, compusele ar trebui să fie elemente de vocabular a căror aplicație la realitate să reprezinte diviziuni ale sferei cuvîntului-bază. Pe de altă parte, determinantul (un atribut), realizează o grupare a compuselor care-l conțin din perspectiva tipului de cuvinte-bază ce pot avea un astfel de atribut. Pe lîngă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în care sînt implicate limbile germanice, se remarcă prin răspîndire cele care cuprind engleza, reprezentînd amestecuri cu alte limbi din diferite regiuni ale lumii. Folosite ocazional în comunicare de persoane cu limbi materne diferite, asemenea mijloace se caracterizează printr-un vocabular redus, prin folosirea a numeroase perifraze și prin-tr-o gramatică simplă. Între pidginurile cu participarea englezei mai cunoscut este Beach-la-mar76 [bi:t(lə΄ma:], considerat a fi varianta tip a pidginului Bislama [΄bi(ləma:], folosit în zona de sud-vest a Oceanului Pacific
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a format un aspect literar al limbilor romanice, cînd condițiile istorice au permis desfășurarea unei activități intelectuale coerente și extinse sub aspectul domeniilor și al personalităților antrenate, s-a simțit nevoia dezvoltării mijloacelor de expresie printr-o îmbogățire a vocabularului, iar principalul mijloc pentru satisfacerea acestei necesități era preluarea de elemente din limba latină. Deși acest fenomen de perfecționare a limbilor romanice s-a produs, în primul rînd, la nivelul aspectului lor literar, deseori elementele preluate astfel au ajuns și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
respective și, ca atare, existența aceluiași cuvînt în două sau mai multe limbi nu este posibilă, chiar dacă aparențele ar conduce la o asemenea opinie, căci poziția lui în sistemul lingvistic și raporturile pe care le realizează cu alte elemente ale vocabularului prezintă întotdeauna deosebiri de la o limbă la alta. Ca element interromanic, ansamblul de trăsături comune întrunite de un cuvînt constituie invarianta din planul expresiei, corespunzătoare invariantei din planul conținutului, aceasta fiind reprezentată, prin semnificația cuvîntului, de (aproximativ) aceeași componență în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sam΄vitixe(], sued. samvete [΄sam:ve:tə]; lat. omnipotens → engl. almighty [(:l΄majti], germ. allmächtig [΄almäxtiç], dan. alm(gtig [al΄mäkti], norv. allmektig [al΄mekti], sued. allmaktlig [΄al:mak:tli(g)]90. Dacă în aseme-nea cazuri nu au pătruns în vocabularul limbilor romanice cuvintele latinești ca atare, cu forma lor, semnificațiile redate prin aceste forme s-au transmis, realizînd ceea ce Charles Bally a numit "mentalitatea europeană". Între secolele al X-lea și al XIV-lea, limbile neerlandeză și germană (precum și alte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
printr-o nouă compunere, s-a realizat folkeminnefosker "folclorist". Pe baza lui folk s-a creat și befolkning cu semnificația "populație". Datorită unor astfel de compuse, norvegiana, la fel ca celelalte limbi germanice de nord, are mai puține elemente de vocabular care pornesc de la lat. populus, iar cele care există totuși au fost preluate, de obicei, prin germană, așa cum atestă forma lor: popul(r "cunoscut; simpatizat", popularitet, popularisere "a populariza". Și elementele lexicale cu bază grecească precum demokrat (subst.), demokratisk "democratic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tipologică. Din această perspectivă, limbile se pot grupa în aceeași categorie fie că sînt înrudite din punct de vedere genealogic, fie că nu sînt înrudite. Deși bazată îndeosebi pe structura gramaticală (pe morfologie), clasificarea tipologică reflectă și anumite particularități ale vocabularului, ale sintaxei și chiar ale sistemului fonetic. Cea mai cunoscută clasificare tipologică a limbilor este cea care are în vedere structura morfologică a cuvîntului și care face printre altele distincția între limbile flexionare și limbile aglutinante. Din acest punct de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
clasificarea tipologică cea mai cunoscută distinge limbile sintetice de cele analitice, primele, cele sintetice, avînd o flexiune bogată, iar celelalte, cele analitice, o flexiune redusă, datorită recurgerii la cuvinte ajutătoare. Se poate vorbi de analitism și de sintetism și în vocabular, deoarece limbile sintetice folosesc adesea cuvinte compuse sau derivate, care nu se pot traduce în limbile analitice decît prin parafrazare. Cele zece limbi cu originea în latină au trăsături care au dus la opinia că se pot clasifica în cîteva
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de fapt, aceste două limbi reprezintă același tip lingvistic, distinct de cel romanic propriu-zis și de cel germanic pro priu-zis. Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și împrumutate în limbile romanice Fiind moștenitoare ale fondului lexical latin, limbile romanice au în vocabularul lor fundamental elemente cu originea în limba latină, dar care au cunoscut transformările specifice evoluției de la latină la romanitate ce caracterizează istoria fiecărui idiom neolatin. În momentul constituirii limbi-lor literare romanice, asemenea elemente au fost preluate de la nivelul popular al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]