10,670 matches
-
care survine atunci când o școală sau o autoritate locală primește fonduri mai mici decât anul anterior; • riscul unor capacități de audit, control și monitorizare insuficiente, care să conducă la scăderea accesului la educație sau a calității ofertei educaționale pentru grupurile vulnerabile; • formarea inițială și continuă deficitară a cadrelor didactice; • apariția unor dezechilibre între școli - localități - regiuni; • interpretarea eronată și aplicarea abuzivă a prevederilor legale. Descentralizarea impune îmbunătățirea capacității instituționale la toate nivelurile în vederea gestionării noilor funcții care decurg din sistemul de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
integrând subiectul în lume în mod perceptiv, corporal și ideologic. În mod concret, acest eseu studiază ipostazele corpului și ale identității în modelele actuale ale tehnoculturii, începând prin a chestiona inteligența și viața artificială și sfârșind prin a sintetiza valențele vulnerabile ale imaginarului postuman, inclusiv pe cele din direcțiile ideologice alternative. Corpul integrat spațiului virtualității mediatice este socotit o convergență existențială și social-ideologică între condiția fizică și cea computațională: cyborgică, ca o interfață între organic și cibernetic, avatarică, ca o situare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
triumful tehnoștiințific al minții asupra corpului „demodat” și limitat. Astfel de discursuri, promovate de oameni de știință futuriști, precum Hans Moravec, Marvin Minsky sau Ray Kurzweil, nu doar reiterează cartezianismul, dar și ating un nivel bizar de misticism tehnologic. Considerăm vulnerabil acest tip de corelare între tehnoștiință și religiozitate, astfel încât discredităm astfel de abordări ale corpului virtual. De altfel, aceste teorii tehnovizionare, în special americane, au fost deja criticate de cel puțin două poziții teoretice. Din păcate însă, aceste două alternative
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
abordate pentru a compara două tipuri de discurs: unul nostalgic și recuperator al umanului (Robert Rawdon Wilsonă, iar celălalt futurist și violent (Stelarcă. Primul capitol nu se oprește aici, ci încearcă o diversificare a analizei ontologiei virtuale, intrând pe teritoriul vulnerabil al problemelor sociale și etice deschise prin invenția, dezvoltarea și utilizarea biotehnologiilor precum Visible Human Project sau Human Genome Project, clonarea și ingineria genetică. Cea de-a doua situație a virtualizării tehnologice a corpului, avatarizarea, este prezentată în capitolul al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
că știința viului sintetic este incriminată de tentative de abstractizare, dematerializare și destrupare. Critica domeniului întâmpină și chestiunile sociale, politice, etice și culturale care decurg din perspectiva desființării corporalității fizice și a identității individuale în favoarea sistemelor sintetice. Una dintre ipostazierile vulnerabile ale eticii vieții sintetice este semnul de întrebare ridicat în legătură cu valorile și drepturile societăților și ale ființelor artificiale în momentul în care se face trecerea de la rețelele neuronale la agenții autonomi. Pentru cyberfeminism, politica vieții postbiologice nu poate să fie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cele ale corporalității, respectiv ale noncorporalității în momentul când discută spațialitatea tehnologică în termeni duali. Acest capitol se oprește însă cu precădere asupra perspectivei lui Heim (1993Ă care analizează raportul corporalitate-noncorporalitate în cadrul cyberspațiului sub forma relației materialitate-idealitate, o relație la fel de vulnerabilă și de fragilă precum versiunile celorlalte dualisme formulate în istoria filosofiei. Privind cyberspațiul și/sau realitatea virtuală ca pe un „laborator metafizic” în care subiectul uman își poate examina simțul realității, „metafizicianul” virtualității se întreabă în legătură cu statutul utilizatorului din cadrul lumilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
componentă firească internă a cybersistemului, desființând barierele pielii, distincția dintre interior și exterior și închiderea identitară (Stelarc, 1999Ă. Invadarea tehnologiei înăuntrul trupului uman îl golește pe acesta de organicitatea socotită oricum inutilă, astfel încât corpul devine „gazda” componentelor tehnologice 13. Punctul vulnerabil al acestui discurs este că, deși se dorește ștergerea dihotomiilor dintre subiect și obiect sau dintre interioritate și exterioritate, binarismele sunt perpetuate și, mai mult, se produce favorizarea unuia dintre termeni. De pildă, dacă respinge perspectiva (fenomenologică aă trupului ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de comportament și de manifestare a identității și a normalizării ca metodă de menținere a relației de subordonare. Asupra acestei perspective postumane vom reveni în următorul capitol, cu precizări nuanțate și critici punctuale. Până atunci, să zăbovim asupra altei chestiuni vulnerabile pentru ontologia virtuală, și anume problematica infomedicală care face de asemenea trecerea înspre noi teritorii existențiale, cu promisiuni care fascinează, dar și cu fragilități care tulbură, cu monstruozități de tip science-fiction, dar și cu contingențe palpabile și cotidiene. 1.6
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umanului (vezi Bowring, 2003 pentru o critică a modurilor în care se realizează o apropriere a vieții prin intermediul biotehnologieiă. Prin urmare, ontologia virtuală a cyborgului nu cunoaște doar problematicile existențiale și perceptive ale trupului cibernetizat, ci se suprapune cu chestiunile vulnerabile ale ideologiilor identității virtuale. Identitatea se prefigurează în cyberspațiu și în lumile virtualității tehnologice ca eliberare de limitele corporalității și ca libertate de alegere. Astfel, se aplaudă pretutindeni modurile în care identitatea, în cadrul rețelei Internet, poate fi selectată, deoarece, fluidă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mulți. Oamenii devin maeștri ai autoreprezentării și ai autocreației. Noțiunea însăși de «eu adevărat», interior, este chestionată (Turkle,1994, onlineă. Încrezătoare în potențialul spațiului virtual de a crea identități expresive ca joc de roluri sau ca remediu/terapie pentru identitatea vulnerabilă din realitatea fizică (precum în cazul introvertiților care devin sociabili onlineă, studiile autoarei devin emblematice pentru discursul identitar virtual de promovare a postmodernismului. Interesată mai mult în oferirea unei imagini pozitive a Internetului, Turkle (1995Ă urmărește modalitățile prin care subiectul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ecranului corespunde modului familiar prin care utilizatorii se raportează la spațiul digital și, mai mult, relaționării cu imaginea unui eu plural și distribuit în lumile variate din rețea, jucând simultan roluri multiple. În această direcție, Turkle (1995Ă citează emblematicele și vulnerabilele cuvinte ale unui student care consideră lumea computerului mai „reală” și mai dezirabilă decât viața reală (real life sau RLĂ: „RL este doar încă o fereastră și, de obicei, nu este cea mai bună fereastră a mea”. În loc să considere viața
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectivității simulate online utilizatorul-avatar își poate redefini subiectivitatea fizică din lumea reală. Corpul fizic este prezent în toate simulările identitare ale Internetului și nu poate fi negat, chiar dacă intră în imaginarul unor forme hibride. Turkle (1995Ă analizează Internetul din perspectiva vulnerabilă a identității umane ca „laborator social” postmodern în care se experimentează reconstrucțiile sinelui: „euri multiple” metaforizate drept „ferestre”. Totuși, ideea de „eu multiplu”, chiar dacă tributară postmodernismului, poate fi adesea patologică, iar valoarea cyberspațiului, considerată constând în mijlocirea unei viziuni fluide
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în direcția considerării generației începutului de mileniu drept generația umană „ultimă” sau tranzitivă, punctul „singularității” sau al rupturii în evoluție, dincolo de care emerge postumanul (specii mixte sau transgenice, sisteme organic-tehnologice, clone, inteligențe artificiale etc.Ă. Un postulat contradictoriu, controversabil și vulnerabil întrucât are la bază dorința lepădării de trup și de constrângerile acestuia și simultan axarea pe corporalitate sau pe întrupare, chiar dacă în forme sintetice. De reținut că anumite valori ale umanismului modern (libertatea, egalitatea, responsabilitatea, autonomia, individualitatea și comunitarismul, rațiunea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
negative ale unui anumit grad de „umanizare” mașinică sau de „mașinizare” umană a percepției. Filosoful se ocupă cu precădere de semnalarea implicațiilor tehnologiei computaționale asupra percepției umane, fără a neglija ironicele raportări ale utilizării tehnologiei înseși, învestite cu percepție, la vulnerabila percepție umană. Întâi de toate, eseistul face o istorie a mutațiilor petrecute în percepția vizuală datorită invaziei tehnice, telescopul și microscopul fiind printre exemplele concludente. Când ajunge să vorbească despre mutația operată de computer asupra percepției, urbanistul francez se detașează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
posibilă în contextul noilor tehnologii, precum Slavoj Zizek (vezi interviul în Gutmair și Fluor, 1998Ă, de pildă, nu întrevede decât isteria din versiunile „paranoice” ale cyberspațiului. Pentru Virilio, umanul cibernetizat devine subordonat mașinii, atât ontologic-epistemologic, cât și social-politic, în cadrele vulnerabile ale unei subiectivități amenințate. De la perspectiva vizualizării automate a „mașinii viziunii” (fenomenul de universalizare a vizualuluiă, fenomenologul ajunge la perspectiva virtualizării globale a „bombei informatice” (procesul de mondializare a virtualizăriiă, atât în ceea ce privește cronopolitica (temporalitatea instantă și mondială instituită de telecomunicațiiă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de experiențe corporale diverse. Ideea trupului eteric, angelic, spectral sau nemuritor în realitatea virtuală (idee promovată cu precădere de transumaniștiă nu convine perspectivei materiale, spațiale și perceptive abordate în acest capitol, transumanismul fiind astfel criticat și demascat în punctele sale vulnerabile. Pe de altă parte, nici ideea trupului pulverizat sau imobilizat în contextele simulaționale sau substitutive ale tehnologiilor comunicaționale (susținută de Baudrillard și respectiv de Virilioă nu pare rezonabilă și credibilă, întrucât se situează la cealaltă extremă, la fel de nocivă în aspectul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Această problematică se presupune a apărea ca urmare a politicii de hiperreprezentare și de supraîncărcare informativă a lumii. Ca o contrapondere la acestă realitate existențială și culturală, am urmărit elaborarea unor posibile răspunsuri filosofice, antropologice, etice și artistice la provocările vulnerabile și la incertitudinile aduse de noile tehnoștiințe în viața și în societatea umane. O posibilă concluzie a acestor demersuri este că astfel de răspunsuri pot fi găsite în cadrul percepțiilor și experiențelor fenomenologice la întâlnirea dintre existența fizică, spațiul tehnologic, reprezentările
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reală piatră de încercare pentru buna guvernanță. Participarea este fie directă, fie prin legitimarea unor instituții intermediare sau reprezentative. Este important de menționat că democrația reprezentativă nu presupune, în mod necesar, luarea în considerație, în procesul decizional, a celor mai vulnerabile „voci” din societate. Participarea presupune informare și organizare. Aceasta revine la libertatea de asociere și expresie, pe de-o parte, iar pe de altă parte, la organizarea societății civile. Adoptarea unui model centrat pe cetățean în elaborarea politicilor este o
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
împreună pentru rezolvarea problemelor. Cu alte cuvine, noile provocări aduc în prim-plan exigențele întăririi colaborării pe orizontală între departamentele guvernamentale, dar și între nivelurile guvernamentale, sectorul privat și cetățeni. Conform acestei abordări, de exemplu, responsabilitatea cu privire la asigurarea securității grupurilor vulnerabile este, în principal, o problemă a cetățenilor și comunității. Vulnerabilitatea acestor persoane este determinată de convergența dintre anumiți factori (nivelul de educație, probleme de sănătate, atitudini culturale) și politicile de protecție socială aplicate la nivelul comunității (politici care trebuie să
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
comunității. Vulnerabilitatea acestor persoane este determinată de convergența dintre anumiți factori (nivelul de educație, probleme de sănătate, atitudini culturale) și politicile de protecție socială aplicate la nivelul comunității (politici care trebuie să ia în considerare toți acești factori). Problemele grupurilor vulnerabile nu pot fi rezolvate de autorități doar prin alocarea unor forme de sprijin (în cele mai frecvente cazuri acestea sunt de natură financiară). „Strategia câștigătoare” în cazul acestor politici este cea în care se reușește implicarea activă a comunității. O
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
depresiei Yu Zeng Depresia este unul dintre marile flageluri ale modernității. Ea se instalează pe nesimțite, iar efectele sale sunt devastatoare: tristețe, oboseală, pierderea poftei de a trăi, închiderea în sine etc. Persoanele deprimate își pierd viața socială și devin vulnerabile în fața bolilor. Medicina chineză aduce soluții eficace în problema depresiei, atenuându-i consecințele. Mai concret, ea recomandă folosirea masajelor specifice cu scopul de a ajuta organismul să-și reconstituie resursele energetice și sangvine. Aceste masaje reglează totodată schimburile din creier
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
a câștigat, spre stânjeneala lui Alice.) Cheia recunoașterii abuzului verbal care se bazează pe vulnerabilitățile victimei nu constă atât în cuvintele exacte utilizate de atacator, cât în răutatea clară și repetată ce caracterizează aceste atacuri verbale. Atacurile care vizează punctele vulnerabile ale unei persone sunt mascate deseori de tachinări sau glume (o strategie numită de Freud „umor tendențios”). De exemplu, un șef care abuzează verbal utilizează public termenul bunic pentru a se referi la un angajat mai în etate care este
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
argumentul pare a fi fără cusur. Mai mult decât forța de persuasiune, chiar forma deductivă În care este prezentat pare a-i conferi o solidă armătură din punct de vedere logic. Însă, poate tocmai de aceea el este și mai vulnerabil. Călugărul Gaunilon, Într-o lucrare, În care ia apărarea „neștiutorului”, ridică următoarea Întrebare: „Dat fiind faptul că pot gândi o sumedenie de idei false, de ce n-ar fi și ideea despre Dumnezeu una dintre acestea?” Obiecția lui Gaunilon viza, nici
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care dispun de experiență specializată, brevete etc., ca de exemplu o piesă de schimb brevetată sau consultanță de specialitate necesară. Axa verticală, „risc”, evidențiază gradul de dificultate asociat surselor de aprovizionare cu produse și servicii, adică, altfel spus, cât de vulnerabilă este organizația cumpărătoare (clientul) în situația în care organizația vânzătoare (furnizorul) este în imposibilitatea de a livra la timp și în cantitatea și calitatea corespunzătoare produsele sau serviciile. Axa orizontală, „efect potențial asupra profitului”, arată mărimea contribuției potențiale a achizițiilor
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ultimul timp, pedagogia socială este asimilată „muncii sociale”, iar pedagogul social, ca practician, primește însărcinările unui lucrător (sau asistent) social. El este atunci preocupat de grupurile sociale defavorizate, oferă consiliere și sprijin efectiv familiilor în dificultate, se interesează de categoriile vulnerabile social (tineri, femei, vârstnici). Într-un cuvânt, le acordă sprijin psihosocial celor care, temporar sau pe lungă durată, nu se pot articula exigențelor vieții social-economice. Cei doi autori germani citați mai sus găsesc că cele două profesiuni - pedagog social și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]