47,274 matches
-
este menționat că metoc al mănăstirii Govora, păstrându-și acest statut până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cum relevă documentele secolului al XVI-lea averea mănăstirii provenea din terenurile pe care această le-a primit că donații sau le-a cumpărat. La 3 ianuarie 1603, Veniamin egumenul mănăstirii a cumpărat partea lui Radu Șerban, confirmată de acesta la 21 martie la 1603. Perioadă cea mai prosperă a mănăstirii a fost între 1604-1628 când Dochia soția lui Stoichiță Râioșeanu a dăruit succesiv
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
acest statut până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cum relevă documentele secolului al XVI-lea averea mănăstirii provenea din terenurile pe care această le-a primit că donații sau le-a cumpărat. La 3 ianuarie 1603, Veniamin egumenul mănăstirii a cumpărat partea lui Radu Șerban, confirmată de acesta la 21 martie la 1603. Perioadă cea mai prosperă a mănăstirii a fost între 1604-1628 când Dochia soția lui Stoichiță Râioșeanu a dăruit succesiv 19 sate: Petrești, Hupavi, Stejarul, Baltă de Munte, Cotești
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
a fost construită pe la 1680 de către o familie înstărită, descendentă a unui anume Nistor, de unde și denumirea bisericii, zisă a Nistoreștilor. Ctitoria Nistoreștilor este biserica mai nouă a localității, după cum reiese din mai multe însemnări pe marginea unor vechi tipărituri: „Cumpărat-au aciastă anume Penticostariu Nistoru Ilieșu și cu soțu său Porhiru ... și au datu pomană la biserica cea nouă din Seliște...văleat 1753.” A fost construită pe un loc ridicat, în partea de sus a localității Săliștea de Sus, pe
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
publicată în Comp Ace între 2006 și 2007. Higurashi no Naku Koro ni Gaiden Nekogoroshi-hen ”Nekogoroshi-hen” a fost scris de Ryukishi 07 cu ilustrații de Karin Suzuki, Yutori Hōjō și Jirō Suzuki. Volumul a fost trimis tuturor celor care au cumpărat ”Onikakushi-hen” Vol. 1, ”Watanagashi-hen” Vol. 1 și ”Tatarigorishi-hen” Vol. 1. Acțiunea din ”Nekogoroshi-hen” se împarte în două părți. Prima jumătate constă în activitățile obișnuite ale grupului, cu aceleași personaje. În cea de-a doua jumătate, membrii decid să meargă într-
Higurashi no Naku Koro ni () [Corola-website/Science/313603_a_314932]
-
ieșeau dintr-o ”gaură”, care ducea spre iad. Higurashi no Naku Koro ni Kuradashi-hen ”Kuradashi-hen” a fost scris de Ryukishi 07 cu ilustrații de Tonogai Yoshiki, Karin Suzuki, Yutori Hōjō și Mimori. Acest volum a fost trimis celor care au cumpărat ”Himatsubushi=hen” Vol. 2, ”Tsumihoroboshi-hen” Vol. 1, ”Maekashi-hen” Vol. 1 și ”Yoigoshi-hen” Vol. 1. Ața cum sugerează și titlul, romanul conține o varietate de idei pe care Ryukishi 07 nu le-a putut incorpora în joc. Higurashi no Naku Koro
Higurashi no Naku Koro ni () [Corola-website/Science/313603_a_314932]
-
și ”Higurashi”. Persoanele din Japonia care au compărat toate cele nouă DVD-uri ale primului sezon au avut șansa să primească un DVD special numit ”Higurashi no Naku Koro ni Gaiden Nekogoroshi-hen”, bazat pe scurta poveste dată celor care au cumpărat manga. O continuare a seriei, bazată pe noile planuri narative shi două din cele inițiale, intitulată ”Higurashi no Naku Koro ni Kai”, a fost transmisă în Japonia între 6 iulie 2007 și 17 decembrie 2007, cuprinzând douăzeci și patru episoade. Cea de-
Higurashi no Naku Koro ni () [Corola-website/Science/313603_a_314932]
-
a refuzat Legiunea de onoare, însă întreaga sa muzică o acceptă). În 1895 moștenește o oarecare sumă de bani ce îi va permite să-și tipărească mai multe scrieri și să-și schimbe vestimentația, abandonând stilul preoțesc în favoarea catifelei. Își cumpără un costum de culoarea muștarului în șapte exemplare, pe care îl va purta neîncetat. În Paris devine cunoscut ca fiind un „Velvet Gentelman”. În 1896, terminându-i-se resursele, este obligat să se mute într-o locuință mai ieftină, mai
Erik Satie () [Corola-website/Science/313623_a_314952]
-
cu Julien Binford. Ea a continuat să scrie poezii atât în limba franceză cât și în engleză. După ce a ajuns în America, s-a convertit la credința baptistă Întorcându-se cu soția sa în Virginia în 1935, Julien Binford a cumpărat o mică fermă numită "The Foundry". În perioada războiului civil aceasta fusese locuită de Charles Carter Lee, fratele generalului Robert E. Lee. După capitularea de la Appomattox, generalul Lee, care era în drum spre Richmond, și-a petrecut, la 14 aprilie
Julien Binford () [Corola-website/Science/313630_a_314959]
-
au prins, l-au dezbrăcat de haina cea frumoasă și l-au aruncat într-o fântână părăsită. Dar tocmai atunci treceau pe acolo niște neguțători din Egipt (numiti "ismaeliti" - probabil de la Ismael - latura arabeasca a istoriei- fratele lui Isaac), care cumpărau și oameni. Și ce gândise unul dintre ei (Yehuda - adica Iuda)? Să-l dea pe fratele lor negustorilor, căci dacă acesta va muri în groapă, tot păcatul lor va fi. Frații s-au învoit și l-au vândut pe Iosif
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
este așezată într-un pitoresc peisaj de verdeață și lumină, pe coasta nord-vestică a municipiului Slatina, județul Olt. Ctitor al schitului Strehareț este episcopul Serafim mai întâi episcop al Buzăului și din anul 1668, episcop al Râmnicului. Acesta cumpără la 24 aprilie 7172 (1664), de la feciorii popii Hariton, în hotarul Streharețului, vii lucrate, țelina și pomet „și cu braniște și cu fântână drept bani, 90 unghi (bani ungurești)”. Aceasta va constitui zestrea cea mai însemnată a schitului. În anul
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
28 decembrie 1672 afișându-se și inscripția, în timpul domniei lui Antonie Vodă din Popești (1669-1672) și al păstoririi Mitropolitului Varlam (24 decembrie 1672-2 aprilie 1679). După moartea sa, episcopul Serafim a încredințat conducerea schitului egumenului Veniamin, care primește danii și cumpără moșii pentru schit. Astfel, la 12 septembrie 1763, jupânița Coplea Buzescu, dimpreună cu Elina și copii acesteia, Barbu și Constantin, descendenți din familia Buzeștilor, dăruiesc jumătate din moșia lor de la Cireașovul de deal. La 8 iunie 1674, doi monahi - Andronia
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
în imediata apropiere a cetății Truso (lângă orașul modern Elbląg). Rămășițele misionarului au fost oferite pentru răscumpărare de către prusaci, dar conducătorii Boemiei din dinastia Přemyslid au refuzat să plătească pentru trupul lui Adalbert (Vojtech). Cu toate acestea, trupul a fost cumpărat de către Ducele Boleslav I care a plătit greutatea sa în aur și l-a îngropat la Gniezno. În 999 episcopul Adalbert a fost canonizat ca Sf. Adalbert de către Papa Silvestru al II-lea. A devenit mai târziu sfântul patron al
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
parietale pentru „sugătoare”(mamifere). Lipseau „tabele” pentru citit, „aparate fizice” și pentru gimnastică precum și biblioteca. Veniturile școlii erau de 40 de florini plus venituri din amenzi aplicate părinților care au reținut nemotivat copii de la frecventarea școlii, din acesta din urmă cumpărându-se o „șponghie”(burete de șters tabla) și hârtie. La școlile civile au plecat din sat în anul 1872 patru elevi și trei la gimnazii. În anii ce au urmat, din fondurile puse la dispoziție de Fondul școlastic s-au
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
investiției amplasate pe cele două maluri ale Dunării, finanțarea lucrărilor podului și accesului de pe malul bulgăresc s-a făcut după cum urmează: Finanțarea accesului de pe malul românesc a fost asigurată de: Caietele de sarcini pentru selecția de oferte au putut fi cumpărate până pe data de 7 mai 2004, iar depunerea ofertelor s-a făcut până pe data de 14 iunie. Scopul acestei selecții, numită și „licitație de precalificare”, era alegerea a maximum opt consorții care să fie invitate apoi să participe la licitația
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Ulterior, presa românească a sugerat că sunt cazuri în care anumite suprafețe de teren au fost trecute de autoritățile locale dintr-o categorie inferioară într-o categorie superioară, pentru a le crește valoarea și a obliga statul român să le cumpere de la proprietarii respectivi cu prețuri umflate. Astfel, suprafețe cu destinație agricolă din extravilanul localităților, mai ieftine ca preț, ar fi fost trecute prin hotărâri de Consiliu Local în intravilan și încadrate ca terenuri cu destinația de locuințe, mult mai scumpe
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
două companii. Astfel că FCC s-a trezit în situația de a participa la o licitație alături de două firme bulgărești. Surse din Ministerul Transporturilor din Bulgaria au sugerat că scopul celor două societăți era doar extorcarea constructorului spaniol, obligându-l să cumpere de la ele agregate pentru construcția terasamentelor cu aproximativ 17 euro pe tonă. Ținând cont de cantitatea de care avea nevoie FCC, aceasta însemna nisip și argilă în valoare de 17 milioane de leva. În afară de creșterea costurilor, o astfel de licitație
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
se unea și faptul că regele urma să plece, pentru a fi încoronat cu coroana imperială, pe care o primise la moartea bunicului său Maximilian I și după o serie de intrigi și mari sume de bani vărsate pentru a cumpăra voturile necesare pentru a fi ales. Carol a plecat în 20 mai 1520, lăsându-l ca regent pe detestatul flamand Adrian de Utrecht, viitorul papă Adrian al VI-lea. La sfârșitul lunii mai 1520 a izbucnit așa numita revoltă a
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
Roy" care este publicat la sfârșitul an ului. Walter Scott va ceda în 1818 editorului Constable drepturile în exclusivitate asupra romanelor din seria "Waverley" pentru suma de 12000 lire necesare pentru întreținerea domeniului său "Abbotsford" ("Vadul Stareților") pe care-l cumpărase în 1811 (pe malul râului Tweed). În 1819 apar romanele "The Bride of Lammermoor" ("Mireasa din Lammermoor") și "A Legend of Montrose" ("O legendă despre Montrose") precum și marele său succes "Ivanhoe". În 1820 George al IV-lea îl numește baron
Walter Scott () [Corola-website/Science/313730_a_315059]
-
total de 340,747 unități vândute. După nouă săptămâni, deja erau pe achiziționate peste 465,719 de unități, apropiindu-se astfel de discul de aur. În a doua săptămână a lunii mai, se vânduseră 17,516 de copii, albumul fiind cumpărat în peste 501,566 de unități, si atingând nivelul Discului de Aur. La sfârșitul lui august „Trilla” era vândut în peste 658,439 de copii. All I Have în this World (Japanese Denim) The Boss Speedin This Me Here I
Trilla () [Corola-website/Science/314007_a_315336]
-
lemn, pe dealul numit "Vergheleu", cu iconostas datat 15 februarie 1694 și clopot inscripționat din 1696 cu litere chirilice. În această biserică parohială a Niculei a fost așezată icoana Maicii Domnului zugrăvită de meșterul Luca din Iclod în 1681 și cumpărată de nobilul român Ioan din Nicula, care a dăruit-o bisericii parohiale din sat. Conform procesului verbal încheiat la 28 martie 1699 de iezuiții conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana ar fi lăcrimat în acel an din 15 februarie până în 12 martie
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
de utilizatori joacă Counter-Strike. În Counter-Strike jucătorii trebuie să aleagă între teroriști și forțele speciale anti-tero, fiecare opoziție având 4 tipuri de jucători diferiți. Fiecare jucător primește inițial o sumă de bani setata de administratorul server-ului, cu care poate cumpăra echipamente ($800 pe modul Competitive). Ei primesc inițial un pistol (Heckler & Koch USP 45 pentru anti-tero și Glock 18c pentru teroriști). La începutul rundei, jucătorii nu se pot deplasa sau trage pentru câteva secunde, în acest timp ei pot cumpăra
Counter-Strike () [Corola-website/Science/314022_a_315351]
-
cumpăra echipamente ($800 pe modul Competitive). Ei primesc inițial un pistol (Heckler & Koch USP 45 pentru anti-tero și Glock 18c pentru teroriști). La începutul rundei, jucătorii nu se pot deplasa sau trage pentru câteva secunde, în acest timp ei pot cumpăra armament și echipamente. Echipele sunt puse la poziții diferite, de multe ori baze sunt plasate la capetele opuse ale hârtii. Membrii echipei primesc bonusuri în bani dacă ucid un membru oponent, daca salvează un ostatic, daca membrul este terorist și
Counter-Strike () [Corola-website/Science/314022_a_315351]
-
proprii, ci sunt concepute pentru a primi un nume și o personalitate din partea cumpărătorului. Au în pachet un mouse, un mousepad, o memorie USB și un animal de companie. Memoria USB conține un cod care îi permite celui care a cumpărat păpușă să se joace pe site-ul Be-Bratz Online.
Bratz () [Corola-website/Science/314035_a_315364]
-
un memorial dedicat scriitoarei. De asemenea, acțiunea din Moarte pe Nil este situată în Egipt, iar acțiunea din Crima din Mesopotamia este situată în Iraq. Acțiunea din alte romane se desfășoară în Devon, regiunea natală a autoarei, unde soții Mallowan cumpără în 1938 o reședință de vară, Greenway Estate. Actualmente aceasta este un muzeu dedicat autoarei. Aventurile din cel puțin două dintre operele sale se desfășoară în jurul reședinței Abney Hall din Cheshire, deținută de cumnatul său, James Watts. Această reședință bogată
Agatha Christie () [Corola-website/Science/314034_a_315363]
-
în 1986, se bucură și ea de același succes. Sub conducerea lui Yves Piaget începând din 1980, casa Piaget continuă să cultive gustul pentru excepțional și marca își impune statutul de „bijutier în orologerie”. Grupul de lux Vendôme, actualul Richemont, cumpără manufactura Piaget în 1988. În anii ’90 sunt lansate noi colecții: Possession, Tanagra, Limelight și Miss Protocole cu brățările sale interșanjabile. În ceea ce privește ceasurile, Piaget va scoate pe piață modelul Altiplano și va reinventa în 1999 unul dintre creațiile sale clasice
Piaget SA () [Corola-website/Science/314082_a_315411]