46,103 matches
-
care s-au implicat în susținerea numeroaselor reforme ale acelor tumultuoși ani. Noua stângă americană se detașa de dogmatismul vechii gărzi marxiste și promova ideile și valorile generației hippie: pacifism (power flower), nonconformism, dreptate socială și eliminarea segregării și discriminării rasiale. Herbert Marcuse, reprezentant de marcă al Școlii de la Frankfurt, prea în vârstă pentru a-și lăsa plete și a se alătura comunelor de hippie, a devenit guru-ul acestor tineri, o imagine iconică a Noii stângi în America anilor șaizeci
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Nixon intenționează să se retragă din politică, dar candidează cu succes din partea republicanilor în alegerile prezidențiale din 1968. Urmărește, de la început, în politica internă, să transfere o parte din puterea federală către statele uniunii și să pună în aplicare desegregarea rasială a școlilor din sudul SUA. Moștenește, ca președinte, nepopularul Război din Vietnam (este interesant de amintit faptul că escaladarea intervenției militare americane a început încă în timpul administrației Kennedy), din care caută o ieșire onorabilă. Vizitează România comunistă exact la un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
alte atitudini, ținând seama de alte circumstanțe și alte priorități). Primul președinte al organizației, fondată în 1957, a fost pastorul baptist Martin Luther King (vezi KING, MARTIN LUTHER, JR., DR.), și primul obiectiv a fost acela de a combate segregarea rasială în mijloacele de transport în comun în America, în urma reușitei boicotului transportului în comun din Montgomery, Alabama (vezi MONTGOMERY BUS BOYCOTT). Deși organizația propunea forme de protest pașnic, dar având efecte economice serioase, precum boicotul sistemului de transport mai sus
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
foarte frecvent utilizată în perioada mișcării drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT) prin care manifestanții ocupă un spațiu public, o instituție de stat sau particulară, pentru a atrage atenția că acel loc este asociat cu forme de discriminare (în special rasială). Protestatarii nu manifestă zgomotos sau violent, pur și simplu rămân așezați în număr suficient de mare pentru a bloca activitatea în locul respectiv, în așteptarea polițiștilor și a reporterilor. Eficiența acestei acțiuni de protest a dus la diversificarea formelor sale și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Committee) a fost mult mai mult decât un comitet, devenind una dintre cele mai influente organizații ale Mișcării drepturilor civile. Comitetul avea un număr substanțial de militanți în nordul SUA, lucru ce i-a permis acțiuni de combatere a segregației rasiale în state din sud, precum Arkansas, Alabama, Mississippi, Georgia. Spre sfârșitul anilor șaizeci, organizația s-a mișcat în direcția Black Power (vezi), lideri precum Stokely Carmichael făcând tranziția de la nonviolent committee la Black Power action, SNCC-ul preschimbându-și N
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
le suferă din partea proprietarului pământului pe care lucrează le transferă asupra propriei familii. După o relație cu o prostituată locală pleacă la New York, soția alegând să-și curme viața. Și în nord, în ce-a de-a doua viață, prejudecățile rasiale contribuie la nereușita lui Grange, departe de casă. Mai târziu, fiul său, Brownfield, pleacă și el spre nord, dar căutările și circumstanțele nefavorabile îl copleșesc. La fel ca și Grange, fiul își revarsă violența și umilirea suferită din partea albilor mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în schimbare, în care câteva contingente de baby boomers (vezi BABY BOOMERS) ajunseseră la maturitate. Printre noutățile formulei Y & R apar probleme sociale afectând societatea americană, intrigi și teme sexuale, netipice pentru genul soap opera, dar și spargerea unor stereotipii rasiale. Astfel, personaje de culoare, precum Neil Winters (interpretat de Kristoff St.John) și fratele său Malcolm, primesc roluri importante (Neil este director executiv într-o importantă companie). Dacă Dallas și Dynasty sunt prime- time soap operas (transmise seara, la ore
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cînd iei hotărîrea să-i comunici șefului opiniile tale. „Știi, chiar dacă nu sînt negru, asta nu înseamnă că o să lucrez mai superficial”, am auzit pe cineva spunînd șefului său afro-american, despre care presupunea că este sensibil la chestiuni de ordin rasial. Pentru acesta, rasa nu era un fapt de mare importanță, așa că s-a simțit destul de jignit de afirmația făcute de angajat. Odată, în timp ce asistam la o ședință a managerilor seniori, l-am auzit pe unul dintre directorii executivi spunîndu-i președintelui
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
locul lor putând fi ușor luat de postmoderniștii în viață, care cultivă jocul simulacrelor. Peste toate, însă, marea performanță a "noului antropocentrism", apreciază Finkielkraut, este crearea nu numai al unui om nou, dar al unui nou popor planetar, dincolo de criteriul rasial și etnic. Iată cum multiculturalismul a dat roade. Cum se numește acest nou "popor"? "Tinerii: acest popor este o apariție recentă"77. Intelighenția românească și-a imaginat că ideea asupra "omului recent" este o invenție a domnului H.-R. Patapievici
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
s-a străduit să demonstreze că diferențele dintre oameni nu țin cu nimic de rasă, ci sunt doar de ordin istoric, geografic și sociologic. Dar onestitatea științifică îl obligă, pe același Claude Lévi-Strauss, să se revizuiască și să recunoască diversitățile rasiale și etnice. În 1971, tot UNESCO îl invită să conferențieze contra rasismului. De astă dată, savantul a scandalizat forurile internaționale ideologizate, Claude Lévi-Strauss fiind acuzat de "erezie", că ar fi "reintrodus lupul în turma de oi", cum se exprimă Alain
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
bdare și compasiune. Cu toate c] și femeia are posibilitatea de a atinge starea de sfințenie (arahat), conceptul de „Buddha” este limitat la reprezentanții sexului masculin, fapt care a constituit subiectul dezbaterilor în tradițiile de mai tarziu. Respingând discrimin]rile rasiale și pe cele impuse de sistemul castelor, Buddha a afirmat c] originea natural] constituie un criteriu artificial de diferențiere a indivizilor și c] singurele distincții care merit] a fi luate în seam] sunt cele de caracter. Acordând oamenilor posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu se pronunț] cu privire la problemele sociale, cu excepția divorțului, si toate atribuirile legate de doctrine politice sunt eronate”. Nu se pronunț] cu privire la r]zboi, pedeapsa capital], jocuri de noroc, justiție, administrarea legii, împ]rțirea bunurilor, socialism, uniformizarea veniturilor, egalitatea sexelor, discriminarea rasial], egalitatea șanselor, tiranie, libertate, sclavie, autodeterminare sau contracepție. A fi pentru oricare dintre acestea sau împotriva lor nu implic] o atitudine creștin] în condițiile în care prin „creștin” se înțelege ceea ce Iisus învăț] în evangheliile sinoptice”. Exist] p]reri potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici respectul pentru autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în prezent un „experiment social” cu eutanasia activ] voluntar]. Pan] acum, nu avem nici o dovad] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici respectul pentru autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în prezent un „experiment social” cu eutanasia activ] voluntar]. Pan] acum, nu avem nici o dovad] c] acest fapt i-a împins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebui s] alegem între aceste criterii ale statutului moral? Dou] lucruri sunt clare. În primul rând, nu putem alege un criteriu sau altul în virtutea preferinței personale. Rasiștii nu sunt îndrept]titi s] recunoasc] valoarea moral] doar a membrilor propriului grup rasial, din moment ce ei nu au putut demonstra c] membrilor raselor „inferioare” le lipsesc caracteristici ce pot fi considerate în mod rațional ca fiind relevante pentru statutul moral. În al doilea rând, o teorie a statutului moral trebuie s] ofere argumente plauzibile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirmat c] tratamentul preferențial promoveaz] rasismul deoarece maximalizeaz] credință c] persoanele de culoare angajate pentru o slujb] sau acceptate la o universitate sunt mai puțin capabile decât albii de lang] ele; autorul a atras atenția și asupra faptului c] incidentele rasiale reprezentau doar o „mic] parte din ceea ce se va întâmpla în anii urm]tori”. Cei care promoveaz] tratamentul preferențial au replicat c], deși acesta poate provoca animozitate de scurt] durat], pe termen lung va duce la o societate armonioas] din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mic] parte din ceea ce se va întâmpla în anii urm]tori”. Cei care promoveaz] tratamentul preferențial au replicat c], deși acesta poate provoca animozitate de scurt] durat], pe termen lung va duce la o societate armonioas] din punct de vedere rasial și sexual. Mulți afirm] și c] este justificat deoarece ajut] la compensarea celor care fost afectați în mod negativ de practici și atitudini rasiste și sexiste. Acest eseu reprezint] o încercare de evaluare a acestor afirmații. Așa cum sugereaz] precedentul paragraf
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți. Majoritatea societ]ților încalc] ambele aspecte ale principiului egalit]ții de șanse. De exemplu, în majoritatea societ]ților, unii oamenii au un statut inferior deoarece au disabilit]ți sau sunt în vârst], femei sau membrii ai unei minorit]ți rasiale. În majoritatea societ]ților aceste inc]lc]ri ale primei p]rți a principiului șanselor egale sunt completate de inc]lc]ri ale celei de-a doua p]rți a principiului menționat. Școlile pentru bogați sunt, în medie, mai bune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au fost sistematic lipsiți de egalitate de șanse din cauza unor caracteristici vizibile, precum culoarea pielii sau sexul. Cei care promoveaz] argumentul tratamentului preferențial bazându-se pe consecințele viitoare consider] c] acesta va înlesni atât egalizarea șanselor prin intermediul elimin]rii stereotipurilor rasiale și sexuale, cât și prin producerea unor consecințe mai adânci și mai importante din punct de vedere egalitarist. Dac] ne-am fi bazat exclusiv pe principiul oportunit]ții de șanse pentru a distribui pozițiile, ar fi fost mult mai probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt mai bine preg]titi. Interesele persoanelor cu disabilit]ți sunt și mai des ignorate, prin inc]lc]rile celei de-a doua p]rți a principiului egalit]ții de șanse, decât sunt cele ale femeilor și membrilor minorit]ților rasiale. Celor din urm] nu li se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile dorite, în comparație cu cei care aparțin grupului rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a principiului egalit]ții de șanse, decât sunt cele ale femeilor și membrilor minorit]ților rasiale. Celor din urm] nu li se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile dorite, în comparație cu cei care aparțin grupului rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de tratament va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu are nici un motiv s] acopere compensațiile pentru persoanele de culoare neagr]. Nu g]sesc nici un merit acestei obiecții. În America, cel putin, discriminarea negrilor a fost mult mai puternic] din punct de vedere istoric decât cea a altor grupuri rasiale sau etnice. Mai mult, în timp ce diferitele grupuri etnice europene erau discriminate în mod evident, acestea au profitat de pe urma discrimin]rilor mai severe asupra negrilor c]ci, în timp ce europenii emigrau în America pentru a-și g]și de lucru, negrii erau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
beneficiarii tipici ai tratamentului preferențial nu au motive reale pentru compensație. Au afirmat c] negrii și femeile din clasele mijlocie și superioar] nu sunt afectați de atitudini rasiste și sexiste. Datorit] victoriilor repurtate de drepturile civile, majoritatea formelor de discriminare rasial] și sexual] este ilegal], iar potențialii discriminatori vor fi precauți în ceea ce privește actele de discriminare împotriva negrilor și femeilor care au educația și resursele financiare necesare s] îi fac] s] pl]teasc] pentru ilegalit]țile comise. Acest lucru nu înseamn] ins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cut este acordarea locurilor și pozițiilor dezirabile. Vom considera aceast] dificultate ca fiind aplicabil] beneficiarilor tratamentului preferențial din clasa de mijloc. În acest caz, r]spunsul oferit acestei probleme este c], dac] nu ar fi existat atât discriminarea sexual] și rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]