46,103 matches
-
de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac] nu ar fi existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial nu ar fi existat. Dar obiecția poate fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul actualei generații. Într-o asemenea lume, majoritatea negrilor și femeilor din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi existat. Dar obiecția poate fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul actualei generații. Într-o asemenea lume, majoritatea negrilor și femeilor din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial ar exista cu sigurant], iar argumentul este acela c] ei ar trebui s] fie cei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alternativ] pe care ne-o imagin]m, majoritatea negrilor și femeilor provenind din clasa de mijloc care beneficiaz] de tratament preferențial va fi mai bine calificat] decât este în lumea real] deoarece nu trebuie s] fac] fâț] vreunei discrimin]ri rasiale și sexuale sau stereotipurilor. Aceasta nu înseamn] c] vor fi cel mai bine preg]titi pentru locurile și pozițiile pe care le ocup] datorit] tratamentului preferențial. Actualul program de tratament preferențial are scopuri orientate c]tre viitor. El încearc] înl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau stereotipurilor. Aceasta nu înseamn] c] vor fi cel mai bine preg]titi pentru locurile și pozițiile pe care le ocup] datorit] tratamentului preferențial. Actualul program de tratament preferențial are scopuri orientate c]tre viitor. El încearc] înl]turarea stereotipurilor rasiale și sexuale prin apropierea zilei în care rașele și sexele vor fi reprezentate în pozițiile dorite direct proporțional cu num]rul lor. Acest scop poate s] nu fie în acord cu politica beneficiului: doar persoanele care sunt cele mai calificate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozițiile dorite direct proporțional cu num]rul lor. Acest scop poate s] nu fie în acord cu politica beneficiului: doar persoanele care sunt cele mai calificate pentru locurile și pozițiile pe care le dețin nu au de înfruntat discrimin]ri rasiale, sexuale și stereotipuri. Se poate considera c] aceast] dificultate apare în momentul în care presupunem c] rașele și sexele au aceleași abilit]ți. Datorit] acestei presupuneri se poate concluziona c], într-o lume f]r] discriminare rasial] sau sexual], rașele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înfruntat discrimin]ri rasiale, sexuale și stereotipuri. Se poate considera c] aceast] dificultate apare în momentul în care presupunem c] rașele și sexele au aceleași abilit]ți. Datorit] acestei presupuneri se poate concluziona c], într-o lume f]r] discriminare rasial] sau sexual], rașele și sexele vor fi reprezentate în cadrul pozițiilor dorite direct proporțional cu num]rul acestora, iar negrii și femeile care beneficiaz] de tratament preferențial pentru ocuparea locurilor și pozițiilor dorite vor fi cei mai calificați pentru ocuparea acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vor fi reprezentate în cadrul pozițiilor dorite direct proporțional cu num]rul acestora, iar negrii și femeile care beneficiaz] de tratament preferențial pentru ocuparea locurilor și pozițiilor dorite vor fi cei mai calificați pentru ocuparea acestor poziții în absență discrimin]rii rasiale și sexuale. Ambele inferențe ignor] complicațiiile produse de clase. Trebuie analizate prima dat] complicațiile care se aplic] raselor. Negrii din clasa de mijloc reprezint] o proporție mult mai mic] din întreaga populație de culoare decât procentul reprezentat de populația alb
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tre viitor, considerațiile bazate pe trecut r]mân semnificative. Oamenii au interesul de a ști c] beneficiaz] de poziții morale egale. În momentul în care, cum este cazul Statelor Unite, o societate a exclus în mod sistematic membrii unei minorit]ți rasiale din comunitatea moral] și politic] și le-au negat atât teoretic, cât și practic, pozițiile morale egale, ea nu le recunoaște egalitatea doar prin acordarea de privilegii, chiar dac] acestea sunt generoase. Trebuie s] admit] c] ei beneficiaz] de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În majoritatea sistemelor legale, doar cei care au inc]lcat legea penal] sunt pasibili de pedeaps]. Dar utilitariștii permit pedepsirea nevinovaților dac] în acest mod sunt produse cele mai bune consecințe. De exemplu, presupunând c] un membru al unui grup rasial sau religios a comis o crim] teribil] împotriva unui membru al unui alt grup, în cazul în care unul dintre membrii primului grup nu este acuzat de crim], membrii celui de-al doilea grup vor încerca s] își fac] singuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de la ei, așa cum punctează teoriile învățării sociale. De asemenea, din sociologie se pot valorifica în domeniul educației adulților o serie de teorii și rezultate ale unor cercetări referitoare la: - diviziunea muncii, mobilitatea socială, relațiile dintre diverse grupuri etnice,religioase, rasiale, mecanisme de presiune socială și acțiunea acestora (de exemplu, de la sistemele de semnificații - prejudecăți, stereotipuri, clișee, standarde, tipare preconceptuale, modele culturale - până la modă, limbaj sau modalități de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bază tradiția marxistă, nume de referință pentru acest grupaj fiind Th. Adorno, E. Fromm, H. Marcuse, E. Bloch și J. Habermas. Analizele se focalizează asupra contextului în care învățarea are loc (deplasând accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii, ale alienării și manipulării maselor, perpetuarea lor în câmpul educațional și efectele lor asupra individului/grupurilor sociale. Sunt analizate mai ales instituțiile care perpetuează obstacolele în calea emancipării, cele educaționale numărându-se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), Comisia Națională în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați (CONES), cu filiale județene, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care luptă împotriva oricărei discriminări, fie ea de natură sexuală, culturală, rasială sau religioasă. • Institutul Intercultural din Timișoara, în cei peste zece ani de existență, a devenit un nume de referință în domeniul educației interculturale, al dialogului intercultural, derulând, de exemplu, o serie de proiecte pentru integrarea și susținerea afirmativă a etniei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de la ei, așa cum punctează teoriile învățării sociale. De asemenea, din sociologie se pot valorifica în domeniul educației adulților o serie de teorii și rezultate ale unor cercetări referitoare la: - diviziunea muncii, mobilitatea socială, relațiile dintre diverse grupuri etnice,religioase, rasiale, mecanisme de presiune socială și acțiunea acestora (de exemplu, de la sistemele de semnificații - prejudecăți, stereotipuri, clișee, standarde, tipare preconceptuale, modele culturale - până la modă, limbaj sau modalități de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bază tradiția marxistă, nume de referință pentru acest grupaj fiind Th. Adorno, E. Fromm, H. Marcuse, E. Bloch și J. Habermas. Analizele se focalizează asupra contextului în care învățarea are loc (deplasând accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii, ale alienării și manipulării maselor, perpetuarea lor în câmpul educațional și efectele lor asupra individului/grupurilor sociale. Sunt analizate mai ales instituțiile care perpetuează obstacolele în calea emancipării, cele educaționale numărându-se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), Comisia Națională în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați (CONES), cu filiale județene, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care luptă împotriva oricărei discriminări, fie ea de natură sexuală, culturală, rasială sau religioasă. • Institutul Intercultural din Timișoara, în cei peste zece ani de existență, a devenit un nume de referință în domeniul educației interculturale, al dialogului intercultural, derulând, de exemplu, o serie de proiecte pentru integrarea și susținerea afirmativă a etniei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spre lumea culturii populare pentru a descoperi aici temeiuri de legitimare a dezideratelor lor politice, ei consemnează, În diverse scrieri, interdicția matrimonială de natură etnică. Cărturarii subliniază insistent această trăsătură, exagerează chiar, uneori, pentru a demonstra, cu ajutorul respectivului argument, „puritatea rasială” a românilor, faptul că aceștia au supraviețuit peste veacuri, necontaminați de atingerea malefică a străinilor. Evident, era o idee de natură să servească foarte bine ideologia naționalistă a epocii, care punea accentul pe diferențiere și pe separarea de Celălalt. Intelectualul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
culoare, de regulă de un negru intens, la fel ca și culoarea ochilor. În cazul românilor din Muntenia, remarcile călătorilor maghiari cu privire la pigmentația acestora merg până la a-i asemăna cu țiganii. Totuși, aceste observații nu sunt exploatate Într-un sens rasial de către intelectualii maghiari, așa cum fac, de obicei, autorii occidentali, pentru care pielea de culoare Închisă reprezintă un atribut al Orientului și, În consecință, un semn de inferioritate. Imaginea dominantă rămâne cea a „frumuseții” tipului fizic românesc. Chiar În puținele cazuri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Vestul Mijlociu și de Sudul S.U.A., precum și majoritatea scrierilor consacrate regionalismului nu sunt altceva decât expresia unor speranțe pioase, a mândriei locale și a resentimentului față de puterea centralizatoare. Orice analiză obiectivă se cuvine să distingă cu grijă problemele privind originea rasială a autorilor și problemele sociologice referitoare la proveniență și mediu de problemele privind influența reală a peisajului și de problemele tradiției și modei literare. 84 Problemele de "naționalitate" devin deosebit de spinoase atunci când trebuie să ne pronunțăm dacă literaturile scrise în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
bănuit de violarea unei albe, este linșat, potrivit declarațiilor făptui torilor, după modelul inspirațional din Nașterea unei nați‑ uni. Ku Klux Klan- ul, aflat în adormire de decenii, cunoaște, odată cu triumful filmului, o adevărată renaștere pe întreg teritoriul Americii. Tulburările rasiale majore care vor marca SUA în următoarele decenii sunt cauzate și de imaginile din Nașterea unei națiuni. Nu întâmplător, filmul a fost studiat la fotogramă de marii cineaști ruși ai anilor ’20 însărcinați de partid cu propaganda bolșevică în cinema
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
caustice privind pretenția Aliaților de a apăra civilizația europeană cu combatanți de culoare. Când trupele franceze au ocupat cursul Rinului, nemții au început să răspândească povești terifiante despre violurile și crimele comise de soldații Legiunii Străine. Această campanie de demonizare rasială a influențat pe termen lung opinia publică germană, pregătind-o pentru propaganda nazistă privind supremația rasei ariene în raport cu rasele „inferioare”. Datorită cinematografului, fenomenul de contrapropagandă a fost posibil să apară și fără contribuția dușmanului. Discursul oficial al Franței îi prezenta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
actualitate angajat politic : Marlon Brando s-a retras pentru cîtva timp din cinematografie, pentru 6 luni, și a renunțat la rolurile care i-au fost date, ca să facă politică. A făcut acest lucru ca să se poată consacra activității de luptă rasială. Noi sîntem într-o țară socialistă și nu avem astfel de probleme. Eu am dat exemplul de mai sus ca să arăt cum artiștii se preocupă pentru problematica politică. Intelectualii din apus fac foarte multă politică. Sînt și foarte multe greșeli
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o parte, și cele cu colegii sau subordonații, relații ce pot fi tensionate, neprietenoase, încordate, lipsite de încredere, egoiste, fățarnice. Și se mai impune discutarea unei categorii de stress la locul de muncă determinat de procesul de hărțuire: sexuală, profesională, rasială, religioasă. Hărțuirea afectează dreptul fiecăruia dintre noi de a ni se respecta demnitatea personală la locul de muncă. Când colegii și în special superiorii, fie că li se spune “Turbatul”, “Uscatul”..., ne supun la presiuni exagerate care în mod evident
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
sau umilitor pentru persoana vizată de comportamentul respectiv”. Atenția cea mai mare a fost acordată hărțuirii de natură sexuală, pe care femeile - în principal, dar nu în exclusivitate - o suferă din partea bărbaților. Hărțuirea se poate însă declanșa și din cauza prejudecăților rasiale sau religioase, a apartenenței sau neapartenenței la un anumit sindicat, precum și din cauza atitudinilor manifestate față de tineri, persoane handicapate sau membri ai altor grupuri minoritare. Angajatorul poate lua următoarele măsuri: - elaborarea și publicarea unei declarații clare de politică în privința acestei chestiuni
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
iubire pătimașa pentru Vidra, si un patriotism fierbinte (-Fie pâine cât de rea / Tot mai dulce mi se pare / Când o știu din țara mea!-); slăbiciunea pentru putere și mărire, sub influența Vidrei, duc la căderea fulgerătoare cu sentimentul inferiorității rasiale (Țigan!...Țigan!...). Hașdeu îmbogățește literatura română cu un personaj feminin de referință, reflectând ideile înaintate ale autorului. Vidra este un personaj complex, viguros, o femeie voluntară, ambițioasă, cu gustul măririi. Aparținând neamului acelui groaznec bărbat / Care numai c-o-mvâncire patru domni
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]