46,103 matches
-
de fapt aduce mai multe necunoscute în ecuația complexă a tratamentului uman. Terapia genetică cu un aport imens de resurse încearcă să completeze analiza unui pacient. Deschide noi orizonturi în unele false științe ce se ocupă cu purificarea genetică, purificarea rasială. Această terapie a făcut primul pas. Unul din cei mai mari specialiști în acest domeniu a spus în un interviu că în momentul de față(2008) se cunosc ce sunt 2-3% din componența materialului genetic, restul din structura materialului genetic
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
45 și 64 de ani, fără diagnostic prealabil de diabet, au arătat prevalențe înalte ale sindromului metabolic atât pentru femeile de culoare (40%), cât și pentru femeile albe (30%), comparabile sau chiar mai mari față de persoanele de sex masculin corespondente rasial (28% versus 35%). De asemenea, în acest studiu se remarcă afectarea cu precădere a persoanelor cu un status socioeconomic defavorizat [5]. Fenotipurile sindromului metabolic - expresie a dimorfismului sexual Un studiu recent [2], care a utilizat datele din studiul menționat anterior
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de către specialiști, urmată de lipsa de informare asupra beneficiilor pentru sănătate ale recuperării. Vârsta înaintată este citată ca o altă cauză de neparticipare, deși, la ora actuală, se constată prezența tot mai mare a femeilor vârstnice în aceste programe. Diferențele rasiale sunt un alt factor de inegalitate, numai 12% dintre femeile de rasă neagră cu indicație de recuperare fiind incluse în programe de antrenament comparativ cu 24% dintre femeile albe, iar femeile negre care sunt prezente în aceste programe sunt semnificativ
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
structurată); mediatizarea (negociere facilitată); facilitarea proceselor de rezolvare și a problemelor (mediere între mai multe părți). II.8 Formarea profesorilor din perspectiva competenței interculturale Termenul de „intercultural”, în spațiul educațional, presupune dobândirea de către elevi aparținând unei culturi minoritare (etnice, religioase, rasiale etc.) de informații legate de obiceiurile și istoria culturii majoritare, cu păstrarea dreptului de a avea propria sa identitate culturală, cât și utilizarea acestora în contexte sociale diferite. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, competența interculturală capătă noi valențe. Competența interculturală
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
elevi își vor defini prioritățile în viață în funcție de această stare de frustrare și vor abandona școala. 2.Cauze de ordin sociocultural sau religios.În această categorie se includ indicatorii de putere și status social:apartenența la clasa socială, apartenența etnică, rasială, sexul(de exemplu, unii adulți cred că fetele nu au nevoie de o educație aprofundată, viitorul lor fiind reductibil la rolul casnic-matern), apartenența la comunități de tip rural/urban etc. Referitor la variabila sex, studiile raportează o rată mai mare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
care determină specificul vandalismului școlar, se relevă la nivelul mai multor variabile. 1. Indicele vandalismului școlar diferă de la o școală la alta în funcție de :mărimea școlii; situarea școlii într-o zonă caracterizată de un indice mare al criminalității;compoziția etnică, socială, rasială a populației școlare. 2. Ca distribuție în timp, studiile raportează cea mai mare frecvență a conduitelor de vandalism în timpul week end-ului și al vacanțelor școlare. 3. Motivația specifică include, conform studiului realizat de Kube și Schustcr (1981 ) ; existența unor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
financiare ridicate : incendierea școlii, a bibliotecii, distrugerea rețelei informatice, a altor facilitat.! etc.; costuri sociale scăzute/costuri financiare ridicate : spargerea geanmriJor, becurilor, deteriorarea mobilierului școlar; costuri sociale ridicate/costuri financiare scăzute : acoperirea pereților școlii cu graffiti, conținând mesaje de discriminare rasială, mesaje violente etc. ; 5. Semnificația vandalismului școlar trimite, în majoritatea cazurilor, la o reacție de protest. Vandalismul în școală poate fi interpretat ca o cale de a depăși plictiseala, ca un act de răzbunare împotriva unei situații percepute ca nedreaptă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
contrarii: lucrarea cu mult mai ponderată Freiheit und Form (Libertate și formă) de Cassirer și întortocheatul studiu Erfahrung und Idee (Experiență și idee) al lui Cysarz.30 La unii scriitori germani aceste tipuri ideologice sunt fie strâns legate de tipurile rasiale, fie pur și simplu variante ale acestora: germanul sau, cel puțin, teutonul, este omul sentimentului, în timp ce latinul este omul rațiunii; sau sunt, în ultimă analiză, tipuri psihologice, ca tipurile din obișnuita opoziție dintre demoniac și rațional. În fine, se pretinde
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
colo oamenii se regrupează, își adaptează cultura la provocările orei, își folosesc în mod creativ trecutul pentru a încerca să-și găsească locul și să obțină câteva avantaje. Antropologul poate deconstrui aceste ideologii, arătând că exclusivismul, sub toate formele sale rasiale, etnice, de clasă, religioase, sexuale sunt prezentate în mod fals ca fiind calități esențiale, dar el trebuie să muncească și în calitate de istoric pentru a studia condițiile de apariție a lor. Mesajului transmis de istoricul Eric Hobsbawn, care remarca, acum douăzeci
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
naționale, oricare ar fi dificultățile. O foarte bogată literatură latino-americană și străină oferă informații despre viața triburilor indiene sub diferite aspecte: rudenie, cosmologie, migrații, ecologie, economie politică. La scară mai mare, o întreagă serie de cercetări se referă la prejudecăți rasiale, ierarhie, individualism, antropologia orașului, formele familiei, educația, drogul, violența, raporturile dintre știință și societate, relațiile dintre psihanaliză și antropologie, înnoirile religioase, cultele afro-americane. Dar specificitatea acestor antropologii se referă mai ales la o teoretizare a conflictului, a "frontierei", a contactului
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
motivează un comportament conștient față de sine, față de existența socială și care a generat particularități socio-culturale. El este generatorul sistemului social-economic, suprapus/integrat celor naturale. Specie unitară, rezultat al unei evoluții recente, omul se distinge printr-o mare varietate de tipuri rasiale, suprapuse unei diversități culturale la fel de mari, rezultat al unei adaptări continui la condiții de existență dintre cele mai diverse. Comunitățile umane formează astfel societăți complexe, cu o mare capacitate de intervenție asupra geosistemului. Această capacitate este extrem de variabilă, corespunzător densității
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
exprimarea istoricului Gh. Brătianu „o enigmă și un miracol”. Fără îndoială religia ortodoxă a fost elementul esențial al acestei uimitoare rezistențe dar tot ortodoxismul a delimitat și locul românilor pe continent. Elementul cultural creștin a fost mai trainic decât cel rasial sau geografic și afilierea unor români la Roma catolică a modernizat mijloacele rezistenței culturale și etnice mai întâi prin Școala Ardeleană, consecință imediată a legăturii lor latine. Dealtfel ideea latinității la români reprezintă substanța orientării spre occident ca singura alternativă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dezvoltare în trecut în favoarea foștilor cuceritori sau stăpânitori generează permanente surse de tensiune. Aici intervine politica de stat de a crea șanse egale de dezvoltare pentru toți cetățenii săi. Amestecul altui stat în susținere a conaționalilor fie pe considerentul superiorității rasiale de tip fascist sau în virtutea mesianică a panslavismului internaționalist a dus cum știm la intoleranță, segregare, violență. Libertatea de afirmare a unor minorități nu poate merge până la nerecunoașterea statului unitar, a suveranității și integrității teritoriale. Drepturile omului nu presupun autodeterminare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
care întrevede, intermitent, în curs de formare, o nouă specie de om, homo planetarius, sau Mircea Eliade, în ultimul său interviu: Simt aici ceva, nu cosmopolit, ci universal. În Chicago sunt americani de tot felul, diferiți nu numai etnic sau rasial, dar și cultural; aceasta însă nu-i împiedică să formeze o unitate; iată un fapt care mă fascinează. Ce se întâmplă aici se va petrece oriunde pe planetă în următoarele trei sau patru sute de ani. Într-o astfel de perspectivă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
legătura strânsă și permanentă dintre părinți și copii, rolul părinților nu 64 poate fi neglijat, iar educarea lor devine o necesitate. „Autoritatea părintească reprezintă o indispensabilă garanție împotriva numeroaselor plăgi sociale, cum ar fi: delicvența, insuccesul școlar, intoleranța națională și rasială, alte diverse forme de contradicții și prejudecăți.” (H.H., Stern, 1972, p. 36) Colaborarea dintre familie și școală nu se desfășoară de la sine, școal ar trebui să explice familiilor implicate în educația copiilor ce preconizează aceasta să realizeze, iar părinții să
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
avocat în Baroul Ilfov (1919- 1940), fiind și autor al unor lucrări juridice. Membru al Partidului Național Țărănesc, este ales vicepreședinte al filialei București, iar în 1932 deputat de Ilfov. În timpul celui de-al doilea război mondial, în urma aplicării legilor rasiale ale guvernării mareșalului Ion Antonescu, i se interzice să mai pledeze. Din 1948 se stabilește în Franța. Debutează precoce, în 1908, la numai cincisprezece ani, la „Noua revistă română”. Din 1913 e prezent cu articole în „Viața românească”, unde deține
WEISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290676_a_292005]
-
lui 1942 lovește și familia Weissglas, care va fi deportată până în primăvara anului 1944 în diferite lagăre transnistrene (Cariera de Piatră, Obodovca). Tatăl său, reprezentant de opinie al unui lot de deportați, a scris o relatare detaliată despre perioada prigoanei rasiale, apărută postum (Steinbruch am Bug. Bericht einer Deportation nach Transnistria, Berlin, 1995), iar W. a situat în centrul creației sale poetice moderniste - Kariera am Bug (1947), Der Nobiskrug - Hanul din urmă (1972), un prim volum, datat 1947, Gottes Mühlen in
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
țări în curs de dezvoltare, care au o natalitate foarte mare. Dacă tot vorbim de o nouă economie vom pute vorbi în curând și de un nou creștinism. Nu atât din punct de vedere dogmatic, ci mai degrabă al repartizării rasiale. Suprapunând această realitate peste efectele globalizării și al ascensiunii islamului, vom putea asista revenirea la acel sistem al ordinii transnaționale din evul mediu, care a dispărut prin apariția sistemului statelor naționale și ascensiunea secularismului. Pacea de la Westfalia de după Războiului de
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
lagărului capitalist, fracțiunea fascistă poate fi izolată prin făurirea unei forțe antifasciste care să depășească cu mult forța comuniștilor și a simpatizanților lor. Totuși, această definiție „de clasă” a fascismului ocultează vreme îndelungată, în sfera comunistă - ortodoxă sau stângistă -, dimensiunea rasială a ideologiei nazismului și natura persecuțiilor la care sunt supuși evreii*. Politica antifascistă înregistrează două formidabile succese, în Franța în mai-iunie 1936 și, mai ales, în Spania unde războiul civil* favorizează o intensă mobilizare mondială, în care comuniștii se vor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sovieticilor și al chinezilor, el definește obiectivele: asistență acordată mișcărilor de eliberare națională, mai ales celei palestiniene; intensificarea luptei, inclusiv armate, pe cele trei continente; susținerea Cubei; lichidarea bazelor militare străine; lupta împotriva armelor nucleare, a apartheidului și a segregației rasiale. întrunită în ianuarie 1966 la Havana - în absența lui Ben Barka, asasinat în 1965 - Conferința tricontinentală își propune ca scop suprem „eliberarea totală”. Aici lansează Guevara apelul său la crearea a „două sau trei Vietnamuri”, invocate în mod ritual de către
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ierarhizare și de discriminare nu sunt genetice, ele admit totuși caracterul finalmente transmisibil al unor trăsături nefaste pentru „construirea socialismului”: „originea socială nesănătoasă”. Ideologia* de clasă împiedicându-i pe comuniști să perceapă natura specifică a politicii de exterminare pe criterii rasiale dusă de naziști - îndeosebi în cadrul Shoah -, ei nu-i opun acesteia niște directive specifice. Astfel, în timpul atacului german contra URSS*, nu au existat măsuri anume de evacuare a evreilor sovietici. Iar dacă în mișcarea de Rezistență* din Franța, evreii comuniști
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a-i defini pe compatrioții lor considerați nedemni de a aparține la poporul khmer și deci condamnați să dispară. După victoria lor asupra khmerilor roșii, comuniștii vietnamezi evocă această tragedie în termeni de „genocid” pentru a-i sublinia doar dimensiunea rasială - „fascistă” deci - și pentru a nu păta imaginea mișcării comuniste; și asta, în ciuda faptului că liderii khmerilor roșii au fost formați în sânul PC indochinez și al PCF. în ce o privește, IC* nu ezită să ațâțe conflicte suflând în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
împotriva umanității: deportări și împușcări în masă, foame organizată (artificială) etc. Altele, în sfârșit, țin de genocid, definit astfel de Convenția ONU din 1948: „actele comise cu intenția de a distruge în totalitate sau în parte un grup național, etnic, rasial ori religios, în această calitate”. Totuși, inventatorul termenului și al noțiunii, în 1944, juristul polonez Rafael Lemkin, nu ezita să-și extindă definiția la grupul social. Or, din 1917-1918, Lenin cheamă la „exterminarea sângeroasă a bogătașilor” și ordonă fișarea lor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Ceea ce totalitarismul poate reuși numai prin forță, fraudă și deificarea statului, democrațiile trebuie să reușească prin libera interacțiune a forțelor populare, călăuzite de un guvern înțelept și responsabil. Acolo unde guvernul este incapabil să prevină degenerarea în conflicte de clasă, rasiale sau religioase, tinzând să dividă comunitatea națională în grupuri militante, moralul național va fi probabil scăzut, cel puțin printre grupurile victimizate dacă nu în rândul populației ca întreg. Politicile Franței înainte și în timpul celui de-al doilea război mondial ilustrează
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau nu în politicile lor interne și externe, ele exercită un efect direct asupra calității lor de lideri și deci și asupra puterii lor, fapt valabil și pentru alte națiuni. De pildă, un stat care aplică o politică de discriminare rasială nu poate evita pierderea luptei pentru conștiințele populațiilor de culoare ale lumii. O națiune subdezvoltată care poate spori surprinzător sănătatea, educația și standardele de viață ale cetățenilor săi va obține, în consecință, o creștere considerabilă a puterii sale în alte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]