44,928 matches
-
bine să ne gândim, tonul literaturii române e dat de pe acum. Cronicarul (Grigore Ureche) e sfătos și ține să facă «nacazanie, adecă învățătură» către cititor, spre luare-aminte, vorbește în pilde și proverbe, are un limbaj pitoresc și bănuim că numai împrejurarea că a fost nevoit - făcând începătura să scrie despre fapte la care nu a fost martor ocular îl determină să nu vorbească și despre sine. Patima vremii a contribuit la rându-i, întărind valoarea artistică a povestirii, scoțând-o în
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
limpezi ale esențialului din natură“" ("Democrația", 1883) Prezentă în toate confruntările și acțiunile politice și culturale, "elocința" (arta cuvântului) a jucat și la români un rol esențial. Primele noastre manifestații și creații oratorice își găsesc începuturile în cele mai importante împrejurări ale istoriei neamului. De la discursurile lui Gheorghe Lazăr din epoca revoluționară a lui Tudor Vladimirescu se anticipau cele ale lui M. Kogălniceanu și Simion Bărnuțiu, cu un puternic impuls pe care îl dădeau eforturile pentru unirea principatelor și pentru dobândirea
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
transilvănean al cărui autor moral a fost Aron Pumnul. „Cât de clar este, respectând documentele epocii cernăuțene, respectând adevărul istoric atât cât există în ele, cât de cert este că drumul lui Eminescu în Transilvania, departe de a fi o «împrejurare boemă», «un imbold romantic al adolescenței», a fost - în fond - încheierea sublimă a unei lecții pentru toată viața: ideea unității naționale și a culturii române aplicată programatic și sistematic, cu strategie și tactică, după toate normele și canoanele unei campanii
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
acesta e într-adevăr un an nefast“ din cauza bolii și a lipsurilor de tot felul, iar în 8 aprilie a cerut bani pentru a se înscrie în semestrul al II-lea. Se plânge și de lipsa unui pardesiu. În aceste împrejurări a părăsit Viena și s-a întors în țară. În 18 decembrie s-a înscris la Universitatea din Berlin, ajuns aici cu ajutorul unei subvenții lunare de 10 galbeni, din partea "Junimii". De data aceasta Eminescu era înmatriculat ca student, pe baza
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
grup de junimiști. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul "Timpul", organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani. Deși a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-și câștige pur și simplu existența. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educație politică, așa cum își propusese. Pentru Eminescu legea
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
serii de mișcări revoluționare în Europa, care au avut drept rezultat proclamarea republicii în Franța, intelectualii și oamenii de rând au adus revoluția de la 1848 și în Confederația Germană. Speriați, monarhii au acceptat, în primă instanță, cererile revoluționarilor. În aceste împrejurări, regelui Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei i s-a oferit titlul de împărat, dar, întrucât trebuia să renunțe la o parte din puterea politică deținută anterior, acesta a refuzat coroana și a respins constituția propusă, ceea ce, pe atunci
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
prezența românească se numără și două acte emise de regele Béla al IV-lea (1235-1270) în anii 1256 și 1262. Ambele izvoare confirmă prezența românilor, alături de secui, la cumpăna secolelor X-XI pe teritoriul Regatului arpadian, în calitate de "contribuabili la veniturile regale" (împrejurare ieșită din comun dacă se are în vedere că diverși istorici care contestă continuitatea românească susțin că sosirea tardivă a „păstorilor valahi nomazi” ar fi dovedită între altele de absența lor din evidențele plătitorilor de impozite către statul regal ungar
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Magna", care cuprindea o mare parte a Ungariei de azi. Chemați în sprijin de împăratul bizantin Leon al VI-lea, ungurii au trecut în anul 895 Dunărea de Jos și l-au atacat pe țarul bulgar Simeon. Profitând de această împrejurare și în alianță cu bulgarii, pecenegii au atacat împreună cu aceștia în 895/896 așezările ungurești din Atelkuzu (Etelköz). Lipsiți de apărare, ungurii și grupuri de populații asociate, printre care și trei triburi hazare, se refugiază din nordul Mării Negre în 896
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
apăsătoare a gândirii tale », scrie Kafka în "Scrisoare tatălui", « chiar și gândirea mea care nu coincidea cu a ta; de fapt, mai ales aceasta. » Kafka își acuză tatăl că îi impunea cu strictețe (la masă, la templu sau cu alte împrejurări) reguli de conduită pe care nici măcar el însuși nu le respecta. Comanda « Niciun cuvânt de protest! », care i se repeta obsesiv, i-ar fi cauzat scriitorului un « fel de a vorbi șovăitor și bâlbâit », precum și o predispoziție pentru tăcere. Hermann
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
edificiu politic instituit în 1866, asigurau un succes consistent coaliției grupărilor conservatoare, marcându-se astfel un moment important în viața politică românească, prin depășirea instabilității guvernamentale și inaugurarea unei perioade de ordine constituțională și construcție legislativă. Pierzând puterea în asemenea împrejurări, cu o poziție șubredă în corpurile legiuitoare, liberalii radicali, în special, își intensifică eforturile în vederea realizării unor acțiuni concertate la scară națională. Deoarece posibilitatea lor de activitate politică se diminuase, nefăcându-se simțită în corpurile legiuitoare unde posedau un număr
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
o mult apreciată profesoară de pian. Ea a găzduit un salon muzical în care se interpreta săptămânal atât muzică clasică instrumentală cât și fragmente din opere, de asemenea cânta uneori ca pianistă solistă la concerte ale orchestrei locale. În aceste împrejurări, Edvard a avut ocazia, de mic copil, să se familiarizeze cu muzica unor compozitori clasici ca Mozart și Beethoven, dar și cu cea a romanticilor ca Weber, Chopin sau Mendelssohn. Începând din 1849 mama i-a fost și cea dintâi
Edvard Grieg () [Corola-website/Science/298316_a_299645]
-
este o figură complexă a mitologiei grecești. s-a născut din dragostea incestuoasă a Mirrhei pentru tatăl ei, Cyniras. Legenda lui Adonis simbolizează cel mai bine trecerea la alt anotimp. S-a născut în împrejurări dramatice, mama sa fugind până în Arabia de blestemul tatălui ei. Acolo, zeii, înduioșați de situația ei, au metamorfozat-o în arbustul numit mirt. Or, la capătul gestației, arborele s-a întredeschis și nimfele pădurii au adoptat copilul și l-au
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
nume pentru că, spre deosebire de alți sfinți, mângâie și ajută pe acei care, din vina sau fără vina lor, au pierdut lucruri scumpe sau folositoare și vor să le găsească. Fapta care l-a arătat puternic pe Sfântul Anton în astfel de împrejurări e următoarea: Pe când Sfântul Anton era la Montpellier (Franța), i s-a furat un manuscris în care el comentase Psalmii. Sfântul ținea mult la această operă a sa, și de aceea se îndreptă cu rugăciuni fierbinți către Dumnezeu ca să-l
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
s-o găsească. Minune! Pe când hoțul trecea un pod înalt, îi ieși înainte un individ furios care îl amenință cu sabia, poruncindu-i să ducă înapoi manuscrisul. Fără întârziere, Sfântul Anton și-a dobândit manuscrisul. Puterea rugăciunilor sale în toate împrejurările de acest fel s-a arătat într-adevăr minunată. Așa că astăzi toți evlavioșii față de Sfântul Anton au convingerea fermă că tot ce se poate pierde se poate și afla prin Sfântul Anton. La convingerea că Sfântul Anton găsește lucrurile pierdute
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
în 1833, îi găsește pe călugări, în capelă, stând fiecare cu picioarele pe câte un manuscris folio, pentru a se feri de frig, aceștia având și ei un pod plin cu manuscrise aflate în toate gradele de descompunere, iar relatarea împrejurărilor în care von Tischendorf găsește "codex Sinaiticus" (anume în coșul pregătit cu material de ars în sobă) e binecunoscută. Laicii iubitori de literatură care au donat continuu colecții personale de cărți, în ciuda notoriului dezinteres al călugărilor pentru literatura nereligioasă, știau
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
anihilat. Ca orice mișcare socio-culturală, și Renașterea, după o perioadă de apogeu, cunoaște un declin, în care ideile înnoitoare lipsesc iar epigonii realizează, în cel mai bun caz, lucrări de imitație. Declinul Renașterii a fost favorizat și accelerat de două împrejurări: Ideile Renașterii nu pot fi însă înăbușite, ele sunt apărate de oameni curajoși ca Erasmus din Rotterdam, Francis Bacon sau René Descartes (1596-1650), filosoful olandez Baruch Spinoza (1632-1677), care își propun ca obiectiv fundamental transmiterea unui mesaj eliberator și purtător
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
slujească timp de doisprezece ani lui Eurystheus. La cererea acestuia, care îl pune la felurite munci, Heracle săvârșește cele douăsprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile (isprăvile) lui Heracles. În afara acestor isprăvi, eroul a săvârșit, în diferite împrejurări, numeroase alte acte de curaj și vitejie, care i-au adus faima și l-au făcut renumit. Printre ele se numără: 1. Expediția întreprinsă împotriva Troiei. Laomedon, regele Troiei, a refuzat să îi dea lui Heracles răsplata cuvenită pentru faptul
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
orientală, ceea ce în ochii romanilor însemna pe plan social ceva josnic. Nu există atestări suficiente pentru confirmarea unei relații amoroase cu Nicomedes. Practic, aceeași incertitudine persistă cu privire la toate celelalte colportări. Cert este că povestea lui Nicomedes s-a bazat pe împrejurarea din tinerețe a șederilor sale cu regele. Cezar însuși nu a încercat să dezmintă acuzațiile, dar nici nepotul Augustus nu a confirmat vreo relatarea privind relația cu Nicomedes. Marc Antoniu a susținut că Octavian ar fi fost adoptat de Cezar
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
politică ce o fac partidele și bărbații noștri de stat, de patruzeci de ani încoace.”" Barbu Delavrancea i-a scris emoționat prietenului său: Tot atunci i-a trimis lui Mateiu, prin Delavrancea, o scurtă scrisoare, din care amintim aceste cuvinte: "„Împrejurările prin care a trecut și trece țara noastră și care-mi întristează așa de adânc bătrânețele mie să-ți fie îndemn în dragoste pentru patrie. Dumnezeu să-ți facă ție parte de vremuri mai bune la bătrânețe! Noi am început
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
Alexandru Cazaban). Calendarul "Moftului român", pe anul 1908, de I. L. Caragiale, a apărut la București. Caragiale a fost atras de contactul cu publicul, arătând o predilecție deosebită pentru participarea la conferințe și șezători literare, frecvente în epoca sa. În acele împrejurări și-a manifestat calitățile de "„causeur”" fermecător și inteligent, de interpret neîntrecut al textelor sale. La Ateneul Român, instituție fondată în 1865 din inițiativa unor cărturari patrioți (Constantin Esarcu, dr. Nicolae Kretzulescu, Vasile Alexandrescu-Urechia) și care își propunea - programatic - să
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
reușit o reluare a colaborării la "Convorbiri literare", conștient de locul uriaș deținut în cultura noastră de prestigioasa revistă ieșeană, Caragiale a încercat în anul următor (1909) "„o nouă și ultimă expresie a unei «mea culpa»“" : Maiorescu consimțise în aceste împrejurări doar o reluare a relațiilor literare, nu și a celor personale, cu cel care îl insultase. Despre aceste manifestări ale lui Caragiale, Titu Maiorescu a relevat într-o scrisoare către Duiliu Zamfirescu simbioza interesantă dintre o mare inteligență și nestatornicia
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
sprijinul și protecția polonezilor, și-a îndreptat eforturile diplomatice către Ungaria. La 11 februarie 1450, Bogdan emite în „târgul de jos” Roman un hrisov de recunoaștere a suzeranității lui Iancu de Hunedoara, căruia îi făgăduiește sprijin și ajutor, în orice împrejurare, pentru ca în schimb „iubitul nostru părinte să ne ocrotească sub mâna sa și să ne apere de orice dușmani ai noștri”. La sfârșitul actului, unde sunt enumerați martorii care girau acel document este menționată, imediat după domn "credința iubitului meu
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
oastea cea mare doar de două ori, în campaniile antiotomane din 1475 și 1476. Când erau chemați la oaste răzeșii erau obligați să se prezinte și ei la vileag, "dacă nu călări și întrarmați ca vitejii, măcar cum ii ajutau împrejurările", pregătiți pentru a lupta pedestru. Orășenii aveau obligația ca, în caz de război, să înarmeze un număr de oameni pe cheltuiala lor și să-i pună la dispoziția domnului. O categorie militară distinctă era reprezentată de „străjeri” și „călărași”, locuitori
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
o cale de prevenire a bolii, dar diagnosticarea și tratarea din timp pot fi benefice. Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy - MSP), cunoscut și sub numele de sindromul lui Polle (Polle era fiul baronului Münchhausen, mort în anii copilăriei în împrejurări neelucidate), este o tulburare psihică a unui adult (în majoritatea cazurilor, mame) descrisă și denumită în 1977 de medicul pediatru englez Roy Meadow, care a publicat un caz de abuz al unei mame față de propriul copil prin provocarea deliberată de
Sindromul Münchausen () [Corola-website/Science/297238_a_298567]
-
străpunge toate obstacolele nu în mod direct, prin forță, ci indirect, prin maleabilitate și fluiditate. În I-ching simbolismul apei este folosit în mod pregnant în hexagrama 29 - Abisul, apa - una ea este simbolul atitudinii umane care se adaptează condițiilor sau împrejurărilor de viață într-o manieră fluidă și fără a-și denatura substanța, autenticitatea interioară. Sursele principale ale acestui mod de viață numit "taoism" sînt lucrările clasice ale corifeilor taoismului ca de pildă: Tao Te Ching, "Chuang-tzu" și "Lieh-tzu". Temele care
Taoism () [Corola-website/Science/298214_a_299543]