51,037 matches
-
un punct mort, se deteriora... Nu rămânea decât să secundăm acest proces... În mod potențial, ceea ce poate figura ca pasiv pe termen scurt, poate pe termen lung să se transforme într-un stimulent... — Dar eu văd lucrurile altfel decât voi... Intenția mea era cu totul alta... Eu elimin lumea într-alt fel... - protestez eu și mă gândesc: „Dacă-și închipuie că mă pot folosi pentru scopurile lor, se înșeală!“ Abia aștept să fac marșarier, aducând înapoi lucrurile din lume, unul câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mă gândesc: „Dacă-și închipuie că mă pot folosi pentru scopurile lor, se înșeală!“ Abia aștept să fac marșarier, aducând înapoi lucrurile din lume, unul câte unul, sau toate împreună, contrapunând substanța lor pestriță și tangibilă, ca un zid compact, intențiilor lor de dispariție generală. Închid ochii și-i redeschid, sigur că mă voi afla în mijlocul forfotei Bulevardului, cu felinarele care la ora asta ar trebui să fie aprinse, iar ultima ediție a ziarelor să apară pe tejghelele chioșcurilor. Dar: nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mireasă fericită, spuse Adriana. Leigh ridică din nou din umeri. — De ce să mă stresez din cauza datei? O să ne căsătorim la un moment dat, deci ce contează când se va întâmpla asta? — Vai, Leigh, mă omori cu atâta romantism, spuse Emmy. Intenția ei fusese să mai îndulcească puțin situația cam jenantă, dar comentariul ieșise total aiurea. Se grăbi să schimbe subiectul. Așadar, cum mai merge treaba cu domnul Chapman? Ai cunoscut-o pe nevastă-sa? Leigh lăsă bețișoarele jos, își îndoi picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nu Înghit nici măcar eu. Să fim serioși, suntem În prima linie la aruncat cu noroi În oamenii buni... Cum vrea unul să facă bine sar ceilalți și Îl trag În jos, ca-n bancul cu românii din Iadul pavat cu intenții bune... Sandu Șpriț nu se lasă cu una cu două: Eu zic așa! Și zic bine! Dacă urli că Geoană este un impostor și un mincinos, atunci nu te aliezi cu el, nu faci afișe colorate, nu-i ridici mingi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vârste, totuși... Gicu ridică din umeri. Ronțăie un fir de ceapă verde și murmură, Împreună cu Maria Lătărețu, melodia „Doi voinici din lumea mare”. Rahat cu apă rece. Cică e Calul Troian, așa am auzit. Traian, Gore, Traian, a fost cu intenție și direcție. Asta nu e tot o firmă de prezervative? Cine, mă președinția? Ai căpiat sau ai devenit obsedat, vezi că saiturile icsicsics or să apară pe factura de la cablu și nu mai halești mâncare caldă de la draga de nevastă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
CELE MAI AUTORIZATE ASUPRA VIITORULUI EPIDEMIEI; SĂ SPRIJINE ÎN COLOANELE LUI PE TOȚI CEI CARE, CUNOSCUȚI SAU NECUNOSCUȚI, SUNT DISPUȘI SĂ LUPTE ÎMPOTRIVA FLAGELULUI; SĂ SUSȚINĂ MORALUL POPULAȚIEI, SĂ TRANSMITĂ DIRECTIVELE AUTORITĂȚILOR ȘI, ÎNTR-UN CUVÂNT, SĂ GRUPEZE TOATE BUNELE INTENȚII ÎNTR-O LUPTĂ EFICACE ÎMPOTRIVA NENOROCIRII CARE NE LOVEȘTE. ÎN REALITATE, ACEST ZIAR S-A MĂRGINIT FOARTE CURÂND SĂ PUBLICE ANUNȚURI DE NOI PRODUSE, INFAILIBILE ÎN PREVENIREA CIUMEI. Către orele șase dimineața, toate aceste ziare încep să se vândă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
mai văzut obrazul până în clipa când au fost înăuntru, la bătrânul astmatic. Chiar din ziua următoare, Tarrou s-a apucat de treabă și a constituit o primă echipă care avea să fie urmată de multe altele. Nu este totuși în intenția naratorului de a acorda acestor formații sanitare o importanță mai mare decât au avut-o. Este adevărat că, astăzi, mulți dintre concetățenii noștri ar ceda tentației de a le exagera rolul. Dar naratorul este mai curând ispitit să creadă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
preț decât pentru că sunt rare și că răutatea și indiferența sunt motoare mult mai frecvente în acțiunile oamenilor. Aceasta este o idee pe care naratorul n-o împărtășește. Răul care este în lume vine aproape întotdeauna din ignoranță, și bunele intenții, dacă nu sunt luminate de conștiință, pot să facă tot atâtea stricăciuni ca și răutatea. Oamenii sunt mai curând buni decât răi, și, în realitate, nu asta e problema. Ei sunt însă mai mult sau mai puțin neștiutori și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Tarrou, că vă ocupați cu aplicarea măsurilor profilactice. Nici nu știți cât de mult vă aprob. Credeți că maladia se va extinde, domnule doctor ? Rieux spune că trebuia sperat că nu, iar judecătorul a repetat că trebuie totdeauna să sperăm, intențiile Providenței sunt de nepătruns. Tarrou l-a întrebat dacă evenimentele îi aduseseră un spor de activitate judiciară. \ Dimpotrivă, numărul cazurilor pe care le numim de drept comun scade. Nu am mai cercetat decât abateri grave de la noile dispoziții. Nicicând vechile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
unde era vechiul pașă de Silistra Cara Mustafa”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor. Monarhii, vol. VI, Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 243 footnote>. Duca vodă rămâne strâns legat de Cetățuia, dar nu prin războaie. Deși se vede la tot pasul intenția ce o avea de a folosi Cetățuia ca loc întărit la vremuri de încercare, el se îngrijește mai mult să-i dezvolte latura religioasă. „Pentru incapacitate probabil, Antonie, căruia Duca-i impusese ca hatman pe cumnatul Buhuș, fu mazilit apoi
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
celor două turle, sobră dar frumoasă, iar în interior decorarea nervurilor ce susțin bolțile și arcurile dublouri cu torsade, în formă de frânghie, pe care se aplică rozete cu decorațiuni geometrice sau vegetale de tip baroc, pun în lumină totuși intenția vădită de fast ce s-a acordat locașului de cult din cadrul unei viitoare reședințe domnești”179. Ca și la Galata sau la Trei Ierarhi, planul bisericii comportă o tindă de formă dreptunghiulară, înaltă și luminată de două ferestre mari cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vinovăție, dacă nu tocmai unul sau mai mulți dintre supraviețuitori? S-ar fi putut, Întîlnind vreunul dintre ei, ca starea să se amplifice sau Thomas să aibă un comportament imprevizibil, care să aducă numai rău părților. Discreția era deja Încălcată: intențiile erau primii pași. Ce mare lucru? Cineva Își vîra mai mult sau mai puțin nasul În ciorba altuia ori nu respecta o anume confidențialitate, se Întîmpla des așa ceva. Dezvăluirea unui secret putea, uneori, să ducă și la o pedeapsă capitală
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cazuri - făcea avort. Nu se spunea În ziar ce culoare ar fi avut urina dacă ar fi fost vorba de gemeni de sex diferit. Albastră, probabil. Thomas nu era prea mirat, mai totul ajungea sub lupă, chiar și sexul nenăscuților. Intenția Consiliului, chiar și Îndreptățită, era, la rîndul ei, tot o formă de control, cineva veghea; dar ce mai era ca odinioară? Unde erau virtuțile despre care Încă mai aminteau, uneori, bătrînii? Credința, Speranța, Milostenia. Trei, potrivite sfinților. Li se zicea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
figurat, destui. Suferințele amoroase nu puteau fi suportate de oricine. Și nici bucuriile iubirii; mai rău: dragostea trecea, dospind, deseori, ură, mierea ajungea venin; nimic nu era așa cum la Început părea să fie. SÎnt și ceea ce fac alții din mine, intențiile lor bune mă distrug... De parcă Îl vîrÎse cineva cu binișorul ori cu forța În patul primelor prostituate sau Îl obligase să bea votcă ori să fumeze țigări blestemate - nu, drogul fusese doar o scurtă experiență, nu vroia chiar să se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
termina vremea. Înainte și după se contopeau, devenind un punct zero În care nu se mai petrecea nimic. Înviere, Judecată de Apoi, rai erau termeni necesari pentru a face viața mai suportabilă. Iadul era În mintea Antoniei. Acolo - măcar În intenție - arsese și ultima genă umană, păcatul fusese definitiv stîrpit, nici măcar Dumnezeu nu izbutise asta, pentru că din celălalt iad, paralel, cel adevărat Ă?), mereu, se vede, scăpa cineva teafăr din catranul fierbinte și totul pornea de la capăt, nu te pui cu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
că voi doi sunteți făcuți unul pentru celălalt. Am tras adânc aer în piept. —Mamă, eu sunt sigură că micuțul conte n-o să mă poată suferi de cum o să dea ochii cu mine. În plus, n-am nici cea mai mică intenție să-mi petrec toată viața într-un castel în care să mă tragă curentul, în timp ce mă uit la oi. Oricum, sunt convinsă că Zach o să vă placă ție și lui tata. Ce sunt părinții lui, iubito? — Habar n-am. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ai de gând să te măriți cu un... fotograf? Vreau să spun, lumea se logodește tot timpul fără să intenționeze să se căsătorească, în special cu persoane creative, ca logodnicul tău, murmură stânjenită. Personal, n-am nici cea mai mică intenție să mă mărit cu Tommy. Iâh, dezgustător! Mergem să vorbim cu tipul tău? Dumnezeule, uită-te la el, e-așa o scumpete. Betthina porni spre Zach. Am tras-o înapoi și i-am șoptit: —Știi, hm... te superi dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
să-l creeze, imaginează-ți - dar, de când m-am mutat aici, Bradley e călare pe mine. Îmi trimite flori, bijuterii, blănuri - cam trist, ar trebui să știe că momentan sunt adeptă a protecției animalelor - dar, știi, cred că-mi demonstrează intenția lui clară de-a salva legătura noastră. Și eu vreau să fim din nou împreună. Dar, evident, n-o să-i spun asta imediat. Las’, mai întâi, să transpire puțin. Întotdeauna am spus, ce-i scris, aia se-ntâmplă, și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în cel superior, al orientării spre transcendență. Prezența, uneori până la abuz, a acestor narații imbricate era un procedeu larg folosit în proza Secolului de Aur, printre altele, la un nivel strălucit, în Don Quijote I, de unde îl împrumută și Unamuno, cu intenția de a-și lărgi orizontul narației și de-a face legătura cu alte compartimente ale operelor sale. Într-un text foarte concis și epurat cum e cel al Ceții, prezența altor mlădițe sau trunchiuri narative e foarte lesne sesizabilă. Rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
roman de-a dreptul autobiografic, dar meticulos elaborat timp de vreo zece ani: Pace în război, una din puținele cărți pe care le-a produs ca scriitor ovipar. Celelalte romane și nuvele, în grade diverse de reușită literară, părăsesc orice intenții de construcție realistă și psihologică, se dezlănțuie în schițarea unor tablouri în tușe ample de situații morale paradigmatice sau de mari pasiuni de insprație biblică: să ne gândim la parabola invidiei cainite din Abel Sánchez. Una historia de pasión (1917
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
piruetă! Dar și pentru că mă irită și mă scot din sărite cuvintele subliniate și culese cursiv. Înseamnă să-l insulți pe cititor, să-l socotești tare de cap, să-i spui: ia aminte, dom’le, ia aminte, aici e o intenție! Și tocmai de-aia îi recomandam unui domn să-și scrie articolele numai în cursive, pentru ca publicul să-și dea seama că erau absolut intenționate, de la primul până la ultimul cuvânt. Cursivul ăsta nu-i decât pantomima scrierilor, voința de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pe care o socotesc eronată; nu e însă cazul să deschid o atare discuție aici, în prefața aceasta, cu prefațatul meu. Dar, spre ușurarea conștiinței mele, trebuie să consemnez totuși convingerea mea profundă că Augusto Pérez, punându-și în fapt intenția de a se sinucide, pe care mi-a împărtășit-o în ultima noastră întrevedere, s-a sinucis cu adevărat și efectiv, nu doar ideal și deziderativ. Cred că am dovezi incontestabile în sprijinul opiniei mele; dovezi atât de multe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Imposibil! - își spuse din nou Augusto -. Se-ntoarce viața. Și odată cu ea, dragostea... Și ce-i dragostea? Nu-i oare distilarea tuturor acestora? Nu-i oare secreția plictisului? Să ne gândim la Eugenia: ora e propice.“ Și închise ochii cu intenția de a se gândi la Eugenia. A gândi? Gândul acesta i se diluă, topindu-i-se, și-n scurt timp nu mai era decât o polcă. Sub fereastra dormitorului său se oprise o flașnetă și cânta. Iar sufletul lui Augusto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
asta e în stare să arunce și bombe! — Și chiar și-așa de-ar fi... - insinuă Augusto. — Asta nu! Asta nu! - zise unchiul. — Și ce dacă? — Don Augusto! Don Augusto! — Eu cred - adăugă mătușa - că nu trebuie să renunți la intențiile dumitale din pricina celor petrecute... — Evident că nu! Așa e cu atât mai meritoriu. — La atac deci! Și ai reținut că suntem de partea dumitale și poți veni la noi acasă de câte ori vrei, indiferent dacă e sau nu pe placul Eugeniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
don Augusto o aștepta pe doamna. — El? Du-te! Nu vreau să-l văd. Spune-i că eu una mi-am spus ultimul cuvânt. — Gândește-te oleacă, fetițo, calmează-te; n-o lua chiar așa. N-ai știut să interpretezi intențiile lui don Augusto. Când Augusto se văzu în fața doñei Ermelinda, începu prin a-și cere scuze. Era, după cum spunea el, profund afectat; Eugenia nu știuse să-i interpreteze adevăratele intenții. El, în ce-l privea, anulase formal ipoteca pe casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]