46,103 matches
-
Mexicul. În 1859, tot el i-a luat apărarea lui John Bown, terorist aboliționist. Printre inițiatorii mișcării, Îl mai putem cita pe Ghandi (1869-1948), care a fost avocat În Africa de Sud, unde i-a apărat pe indieni de politica de segregare rasială aplicată În această țară (1893). Întors În India, a lansat la rândul său chemarea la „nesupunere civică” Împotriva puterii britanice. Militând pentru boicotarea produselor importate din Marea Britanie, i-a sfătuit pe compatrioții săi să-și țeasă și să-și confecționeze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caravanseraiuri, pentru cartierele musulmane și orașele cu târguri, cu mulțimile lor pestrițe, mirosurile amețitoare și vacarmul lor, cu suprapunerea lor de limbi și obiceiuri, purtătoare ale tuturor germenilor toxici de promiscuitate criminogenă și de amestecuri care pun În pericol puritățile rasiale. Pentru naziști și adepții lor, burghezul plutocrat și cosmopolit, a cărui perfectă incarnare este „evreul apatrid”, este tocmai opusul arianului legat de pământul natal și grijuliu cu rădăcinile sale, iubind tradițiile imemoriale și veghind la păstrarea pedigriului său. Să nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintre tratamentele preferențiale aplicate anumitor segmente de populație considerate defavorizate și numite, În general, „minorități”. Măsurile luate În Statele Unite În domeniul educației În anii ’60 și ’70 sunt o bună ilustrare În acest sens. „Autobuzul școlar” trebuia să favorizeze amestecul rasial și să atenueze rasismul: școlarii albi și negri erau transportați cu autobuzul În afara cartierului lor, uneori pe distanțe lungi, pentru ca, În școlile publice, reprezentarea copiilor din cele două rase să corespundă cu proporția acestora din urmă la nivelul Întregii populații
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
serie de hotărâri politice și jurisdicționale au condus la desființarea unui mare număr de asemenea măsuri, În special În California, În statul Washington și În Florida. Cu toate acestea, se pare că principiul color-blindness, adică neluarea În considerare a factorilor rasiali, nu se aplică Încă În realitate. Mai multe constatări susțin această idee. În primul rând, trebuie subliniat faptul că, bazându-se pe elemente de procedură, Curtea supremă a reușit până acum să evite să se pronunțe În legătură cu suprimarea tratamentelor preferențiale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
astfel că sunt posibile confuzii. Această dublă experiență arată că perceperea diferențelor nu este legată de pertinența sau de importanța lor intrinsecă, ci rezultă, așa cum subliniază comparatismul, din gradul de familiaritate și de obișnuință cu un ansamblu sau altul. Segregarea rasială sau socială pretinde că se bazează pe diferențe obiective și semnificative, cum sunt culoarea pielii, formele corpului, tipul de păr etc. Aceste diferențe nu constituie Însă decât un număr limitat de elemente dintr-o mulțime foarte largă, majoritatea prea puțin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Streiff-Fenart, 1995, p. 22). Mai exact, este Înregistrată utilizarea lui de către Lloyd Warner În 1941, În Yankee City Series, pentru a desemna apartenența la un alt grup decât cel al anglo-americanilor (natives). Etnicii nu prezintă caractere fizice (cu alte cuvinte, rasiale) clar distinctive, ci doar diferențe culturale (limbă, religie, referințe la alte țări decât Statele Unite etc.) față de modelul anglo-saxon protestant dominant. Devianți față de norma majoritară, ei sunt, Într-un anumit fel, subordonați, iar subordonarea lor ține de singularitatea lor. Raportul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
protejând-o de orice pericol, ba chiar de orice contact, se exprimă pozitiv printr-o dorință de omogenitate, imaginară, dar reprezentată ca reală, și negativ prin teama de metisaj și de contacte, percepute ca dramatice și distructive. Concepția cu privire la igiena rasială aflată la originea genocidurilor comise de naziști este edificatoare. Știm că regimul hitlerist, de exemplu, a alunecat rapid de la sterilizare și eutanasie, practicate la Început asupra bolnavilor, iar apoi În lagăre, la selecții care precedau exterminarea. Aceeași concepție se regăsește
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o fuziune idilică a membrilor componenți. Regula generală este segregarea, astfel că metișii constituie adesea o clasă aparte, un criteriu extern sau altul (de obicei, culoarea pielii) servind drept bază pentru o ierarhizare În conformitate cu niște trăsături presupus determinante pe plan „rasial”. Avem de-a face aici cu prejudecăți care se manifestă deja În terminologia utilizată, pentru că nu-l numim niciodată metis pe copilul unei franțuzoaice și al unui olandez, ba nici măcar pe cel al unei finlandeze și al unui portughez, ci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor. În timpul celui de-al doilea război mondial, eugenia a fost pusă În aplicare de naziști prin diferite măsuri și mai ales prin intermediul unor veritabile centre specializate, menite să perenizeze „rasa germanică”, unde indivizi selectați pe baza unor pretinse criterii rasiale (ofițeri SS merituoși și tinere de „rasă pură”) erau Încurajați să se reproducă. Ideologia a utilizat datele geneticii În sens invers În cazul lîsenkismului. Refuzând datele biologiei „burgheze”, LÎsenko și succesorii săi, cu sprijinul total al lui Stalin, au ridicat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Peasant 1 (1918-1920), se sublinia că menținerea caracteristicilor particulare ale societății de origine era răspunzătoare pentru dezordinile observate. De aceea, „asimilarea este pe cât de inevitabilă, pe atât de necesară”. Robert Park a stabilit, În acest sens, un „ciclu al relațiilor rasiale” care avea drept obiectiv descrierea drumului parcurs de aceste populații În cadrul societății americane. Este vorba despre un ciclu de interacțiuni etnice În patru etape: competiția, conflictul, compromisul și asimilarea. Așa cum se poate constata, spre deosebire de modelul propus de Durkheim, dezorganizarea nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ă și mulatrul chiar mai mult decât acesta ă este mai curând un fel de bastard social. Se știe că, până aproape În zilele noastre, acești indivizi suscitau judecăți depreciative. Am putea remarca totuși că, În ochii partizanilor unei viziune rasiale asupra umanității, este vorba despre o ameliorare a rasei considerate inferioare, fie ea indiană sau neagră. În schimb, pentru rasa socotită superioară, metisajul este o degradare. Sub regimul nazist, un Mischling, născut dintr-un părinte „arian” și din partenera/partenerul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ghetouri, unde riscă să se instaureze o obligație de omogenitate ce se opune eterogenității cerute populației În ansamblul său. Metisajul ar duce atunci la o reafirmare a ipseității de așa natură Încât fiecare Volksgeist ar deveni o esență națională sau „rasială” care ar refuza orice compensare În spațiul public pe care se bazează construcția democratică. Desigur, tabloul Înfățișat aici este În mod intenționat zugrăvit În culori Întunecate. Este la fel de probabil ca sloganul metisajului să se dizolve Într-o situație intermediară, În cadrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Internațional privind drepturile civile și politice În 1966, În special a articolului 27 al acestuia (www.unhchr.ch/french/html/menu3/b/a ccpr fr.htm), minoritățile au Început să facă obiectul unor dispoziții specifice În instrumentele juridice internaționale. Grupurile „naționale, etnice, rasiale sau religioase” sunt menționate apoi În mai multe alte texte referitoare la drepturile omului (reunite În special pe site-ul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite; vezi www.unhchr.ch/french/html/menu6/2/fs18 fr.htm), iar pe baza acestei Convenții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și poate cauza concordiei și democrației și a constituit baza succesului laicității. Religia fiind astfel „privatizată”, nu mai este necesară nici o dispoziție, În afara unor drepturi negative, ca nediscriminarea, care să ia În calcul diversitatea corpului social (Koubi, coordonator, 1992). Diversitatea „rasială” ă dacă acceptăm, În lipsa unui termen mai adecvat, să ne servim de acest adjectiv pentru a desemna aspectul fizic ă nici nu ar necesita mai mult: sigur, punerea În aplicare a unei politici eficiente de nediscriminare nu este ușoară și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nimic mai puțin virulent. În majoritatea cazurilor, este vorba, cel puțin În societățile democratice occidentale, despre un rasism integrat În naționalismul xenofob, care vizează În special imigrația. A apărut un rasism centrat pe identitatea culturală mai curând decât pe categoriile rasiale, pe diferența de grup mai curând decât pe inegalitatea determinată de rasă. Iată ceva ce Lévi-Strauss, atent doar la rasismul biologizant clasic (Lévi-Strauss, 1983, p. 15), nu și-a putut imagina că va apărea (Taguieff, 1997, pp. 44-50). Acestea sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se Întâmplă În cazul xenofobiei implicate de naționalismul șovin clasic, ci un fel de „națiune În națiune”, o comunitate minoritară despre care se presupune că este neasimilabilă și periculoasă pentru societatea percepută ca majoritară și normală. La fel ca anti-negrismul rasial În stil american sau ca antisemitismul rasial În stil european din ultima treime a secolului al XIX-lea, răul numit „rasism anti-imigranți” se prezintă ca o heterofobie internă și selectivă, dar, spre deosebire de cele două „isme” anterioare, nu funcționează pe baza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naționalismul șovin clasic, ci un fel de „națiune În națiune”, o comunitate minoritară despre care se presupune că este neasimilabilă și periculoasă pentru societatea percepută ca majoritară și normală. La fel ca anti-negrismul rasial În stil american sau ca antisemitismul rasial În stil european din ultima treime a secolului al XIX-lea, răul numit „rasism anti-imigranți” se prezintă ca o heterofobie internă și selectivă, dar, spre deosebire de cele două „isme” anterioare, nu funcționează pe baza ideii de rasă, și nici pe baza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau chiar polemică Împotriva reducției psihopatologice a rasismului, care presupune la rândul ei reducerea cognitivă a rasismului la o prejudecată irațională. În urma cercetărilor asupra „personalității autoritare”, a apărut tendința de a atribui manifestările de discriminare sau de afirmare a inegalității rasiale unei minorități de indivizi „de rasă albă” dotați cu o „gândire În clișee”, legată de tulburări de personalitate care, se presupunea, ar explica iraționalitatea „prejudecăților” lor. Era un mod de a vedea În rasism o trăsătură proprie subculturii patologice a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În același timp, mijloc de izbăvire. Speranța utopică intra În rezonanță cu imaginarul unei epoci marcate de tiermondismul revoluționar și mesianic, În care figura Proletariatului tindea să fie Înlocuită de cea a „minorităților” oprimate, Întruchipate În special de grupuri numite rasiale sau etnice, care au fost Între timp Înlocuite, În țările bogate (sau, cum se spune, „gazdă”), de figura Imigrantului, figură a dezmoștenitului, a victimei totale (cei numiți În Franța „sans papiers” etc.). „Victimizarea” negrului american putea, Într-adevăr, să apară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
câțiva americani albi care erau rasiști (ei și numai ei), ci America albă În Întregime era rasistă. Rasismul Însemna puterea albă, care domnește În mod obișnuit În societatea albă, și, În același timp, apărarea dominației albilor, legitimarea subordonării unui grup rasial față de altul (Carmichael și Hamilton, 1967, p. 3; Blauner, 1972, pp. 9-10). Această abordare a făcut obiectul unor discuții pe cât de numeroase, pe atât de rodnice (Henriques, 1984). Recunoaștem aici o variantă a modelului colonialist de rasism, ceea ce permite redefinirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Valul antitotalitar din anii ’70 și ’80, „delegitimând” referința la marxism-leninism, a provocat marginalizarea mișcării antirasiste revoluționar-comuniste, ai cărei partizani și militanți s-au reconvertitîn mare parte la o formă sau alta de mobilizare identitară, de etno-naționalism separatist cu bază rasială și culturală (mai exact: religioasă), pentru care „Națiunea Islamică”, mișcare condusă și Întruchipată astăzi de liderul carismatic Louis Farrakhan, este cea mai vizibilă ilustrare. Antirasismul de rezistență identitară, lansat de minorități active, a devenit astfel un contrarasism de masă, organizat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o parte, și, pe de altă parte, valorile individualiste, care constituie cele mai Înalte valori În imaginarul nord-american. În 1981, Sears și Kinder pornesc de laconstatarea că „America albă a devenit, cel puțin În principiu, egalitară din punct de vedere rasial” (Kinder și Sears, 1981, p. 416). Însă recunosc totodată că rezistența la schimbarea rasială persistă. Pe scurt, putem aproba ideea egalității rasiale și, În același timp, să rezistăm tentativelor de a o concretiza În domeniul relațiilor sociale. Cea mai mare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
valori În imaginarul nord-american. În 1981, Sears și Kinder pornesc de laconstatarea că „America albă a devenit, cel puțin În principiu, egalitară din punct de vedere rasial” (Kinder și Sears, 1981, p. 416). Însă recunosc totodată că rezistența la schimbarea rasială persistă. Pe scurt, putem aproba ideea egalității rasiale și, În același timp, să rezistăm tentativelor de a o concretiza În domeniul relațiilor sociale. Cea mai mare parte a teoreticienilor „noului rasism” sau „rasismului simbolic” interpretează opoziția față de acțiunea afirmativă ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Kinder pornesc de laconstatarea că „America albă a devenit, cel puțin În principiu, egalitară din punct de vedere rasial” (Kinder și Sears, 1981, p. 416). Însă recunosc totodată că rezistența la schimbarea rasială persistă. Pe scurt, putem aproba ideea egalității rasiale și, În același timp, să rezistăm tentativelor de a o concretiza În domeniul relațiilor sociale. Cea mai mare parte a teoreticienilor „noului rasism” sau „rasismului simbolic” interpretează opoziția față de acțiunea afirmativă ă adică față de politica de tratament preferențial a „minorităților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
concretiza În domeniul relațiilor sociale. Cea mai mare parte a teoreticienilor „noului rasism” sau „rasismului simbolic” interpretează opoziția față de acțiunea afirmativă ă adică față de politica de tratament preferențial a „minorităților victimizate” ă ca un indicator al reformulării contemporane a prejudecății rasiale (Stoker, 1998, p. 136). Mai trebuie remarcat, de asemenea, că acești teoreticieni presupun că există predispoziții simbolice care, interiorizate ca efect alunei socializări precoce, nu s-ar modifica mai târziu decât foarte puțin (regăsim aici tema rezistenței stereotipurilor la schimbare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]