46,103 matches
-
valoarea individualismului (de exemplu, În formule de tipul: «Dacă negrii ar face un pic de efort, ar putea câștiga la fel de mult ca și albii») sunt puternic corelate cu pozițiile pe care albii le adoptă În privința unui anumit număr de chestiuni rasiale” (ibidem, p. 149). Ceea ce nu se poate nega este faptul că predispozițiile, dacă sunt durabile, intervin În formarea reacțiilor, a intențiilor de acțiune și a comportamentelor. Rămâne problematică stabilirea precisă a importanței lor, evaluarea rolului exact pe care Îl joacă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasiste sau nu, neglijând În egală măsură factorii de situație și pe cei care țin de pluralitatea mizelor (Pettigrew și Meertens, 1993; Jackson et alii, 1993), ceea ce implică mai cu seamă faptul că există nu una, ci mai multe chestiuni rasiale, legate de politici publice distincte (de exemplu, protecția sau ajutoarele sociale, egalitatea În drepturi și tratamentul egal, discriminarea pozitivă și conștiința apartenenței rasiale). A interpreta rezistența Întâmpinată de aceste politici drept un indicator al rasismului opiniei publice Înseamnă a acuza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et alii, 1993), ceea ce implică mai cu seamă faptul că există nu una, ci mai multe chestiuni rasiale, legate de politici publice distincte (de exemplu, protecția sau ajutoarele sociale, egalitatea În drepturi și tratamentul egal, discriminarea pozitivă și conștiința apartenenței rasiale). A interpreta rezistența Întâmpinată de aceste politici drept un indicator al rasismului opiniei publice Înseamnă a acuza de rasism marea majoritate a populației americane, care declară că refuză această politică de contra-discriminare. În 1986, 90% dintre persoanele chestionate dincolo de Atlantic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
declară că refuză această politică de contra-discriminare. În 1986, 90% dintre persoanele chestionate dincolo de Atlantic declarau că se opun practicilor de tratament preferențial la „angajare” și la „promovarea” În orice tip de slujbe, iar 76% se declarau Împotriva utilizării „cotelor rasiale” pentru admiterea studenților În universități (Sniderman și Piazza, 1993, p. 131; Schuman et alii, 1997, pp. 170-183). În Franța există o tendință accentuată, În mediile antirasiste, de a acuza imediat de rasism orice protest social Împotriva insecurității din așa-numitele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1997, pp. 170-183). În Franța există o tendință accentuată, În mediile antirasiste, de a acuza imediat de rasism orice protest social Împotriva insecurității din așa-numitele cartiere „nesigure”. Și aceasta este o modalitate de a reformula teza „rasismului instituțional”. Miza rasială În sine nu se poate așadar reduce la o alegere afectivă de genul: a fi pentru negri sau contra lor, a avea simpatie sau antipatie pentru ei (Mayer, 1996, p. 428), a fi pentru maghrebini sau contra lor etc. Știm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și Schneider desprind următorea concluzie: „consensul american se orientează puternic Împotriva discriminării ș...ț. El dispare totuși atunci când este implicată integrarea forțată ș...ț. Numeroși albi sunt profund indignați de eforturile menite să-i constrângă pe ei Înșiși la integrare rasială, nu pentru că s-ar opune egalității, ci pentru că sunt de părere că li se Încalcă astfel libertatea individuală” (Lipset și Schneider, 1978, p. 44). De unde o reinterpretare a faptelor observabile: conflictul fundamental ar avea loc „Între două valori care constituie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu ea (Oleron, 1983, p. 10). Noțiunea de rasă este un exemplu. ν Ni se pare important să propunem o evaluare corectă a acestui concept, pentru a ne elibera În același timp de convingerea că ar putea exista un discurs rasial legitim (opus unui discurs rasist ilegitim) și de iluzia creată de pseudo-terapia care constă În purificarea lexicului În vederea eradicării lucrului numit (cf. Taguieff, 1988, pp. 100-102). Convingere și iluzie care fac eroarea de a purta doar pe terenul biologiei discuția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
eradicării lucrului numit (cf. Taguieff, 1988, pp. 100-102). Convingere și iluzie care fac eroarea de a purta doar pe terenul biologiei discuția teoretică privitoare la rasă. Aceasta, după cum vom Încerca să arătăm, posedă o realitate esențialmente socială. Despre valabilitatea clasificărilor rasiale La nivelul judecății comune, noțiunea de rasă desemnează o subdiviziune a speciei umane. Această Întrebuințare este Însoțită totuși, din secolul al XVIII-lea și până În secolul XX, de o puternică nesiguranță În ceea ce privește clasificările rasiale, atât În legătură cu numărul raselor, cât și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
realitate esențialmente socială. Despre valabilitatea clasificărilor rasiale La nivelul judecății comune, noțiunea de rasă desemnează o subdiviziune a speciei umane. Această Întrebuințare este Însoțită totuși, din secolul al XVIII-lea și până În secolul XX, de o puternică nesiguranță În ceea ce privește clasificările rasiale, atât În legătură cu numărul raselor, cât și cu criteriile folosite. Această nesiguranță constituie indiciul arbitrarului ce a caracterizat elaborarea lor, În ciuda folosirii principiilor de clasificare a speciilor introduse de Linné. Se presupunea că tipurile reținute, variabile ca număr și conținut, ordonează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o rasă. Această concluzie nu poate reprezenta totuși ultimul cuvânt al demersului tipologic. Acesta a găsit un suflu nou datorită progreselor taxonomiei numerice și ale geneticii populațiilor. Realizările acestor două discipline pun totuși definitiv În pericol orice proiect de clasificare rasială. Taxonomia numerică se bazează pe măsurarea distanței biologice (sau a diferenței dintre populații) pentru un ansamblu de caractere a căror variație este În totalitate sau În mare parte de natură genetică, delimitând astfel „aglomerate” de populații. Or, omenirea actuală neconstituind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
geneticienilor specializați În studierea populațiilor merg În aceeași direcție: subîmpărțirea În rase nu exprimă decât În mică măsură diversitatea genetică proprie speciei umane. Concluzia se impune de la sine: În absența, probabil definitivă, a acestui instrument, nu este posibilă nici o clasificare rasială eficientă a rasei umane (Hiernaux, 1981 și 1991). La aceeași concluzie ajunge și Jean Gayon. După ce amintește că generații Întregi de antropologi au Încercat, În secolele al XIX-lea și XX, să definească rasele umane bazându-se pe criterii morfologice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Își manifestă acordul cu spiritul acestora: „Între oameni există, În mod obiectiv, diferențe care rezultă din istoria trecută a grupurilor ca atare (adaptarea la o climă, migrație, izolare etc.), dar aceste diferențe nu ne dau dreptul să vorbim de tipuri rasiale disjuncte” (ibidem, p. 37). Nici n-am putea să ne exprimăm mai bine. Trebuie Însă să adăugăm imediat că, dacă biologii ar ajunge să stabilească o legătură de cauzalitate Între diferențe genetice și inegalități fundamentale și să dea astfel o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conceptului de rasă, acest lucru n-ar trebui să antreneze nici o consecință asupra modului de tratare a indivizilor care fac parte din rase diferite. O evidență a judecății comune Oricât de neutră ar părea o cercetare tipologică bazată pe diferențierea rasială, ea dă naștere unor „efecte metaforice nestăpânite și, poate, prin definiție de nestăpânit” (Taguieff, 1988, p. 99). Riscul de esențializare a diferențelor ă aici dintre identitățile rasiale ă este Înscris În forma umană de sociabilitate. Ideea că există cu adevărat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
judecății comune Oricât de neutră ar părea o cercetare tipologică bazată pe diferențierea rasială, ea dă naștere unor „efecte metaforice nestăpânite și, poate, prin definiție de nestăpânit” (Taguieff, 1988, p. 99). Riscul de esențializare a diferențelor ă aici dintre identitățile rasiale ă este Înscris În forma umană de sociabilitate. Ideea că există cu adevărat rase diferite În specia umană face parte, după cum remarcă Pierre-André Taguieff, „din stocul inepuizabil de evidențe comune, dincolo de clivajele dintre rasiști și antirasiști”. Rasa, continuă el, „rămâne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modernă, caracterizată printr-o mobilitate socială relativ puternică (În comparație cu societățile neindustrializate), asistă la pierderea bazei eterogenității și, astfel, la intensificarea spaimei de celălalt. Distrugând raporturile ierarhice tradiționale, ea face necesară instituirea unor diferențe arbitrare cu scopul menținerii identității sociale. „Diferențele” rasiale Îndeplinesc perfect această funcție. Rasismul, din această perspectivă, apare ca rezultatul căutării unor diferențe substitutive (Tinland, 1978, pp. 23-33). Ar exista deci o legătură Între rasism și modernitate politică, așa cum credea și Louis Dumont (a se vedea totuși, Într-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
așa cum credea și Louis Dumont (a se vedea totuși, Într-o perspectivă critică asupra analizelor acestuia, lucrările lui Alain Renaut sau Dominique Schnapper, În special La Relation à l’autre). O categorie socială Din imperfecțiunea instrumentelor și din ezitările clasificărilor rasiale, putem deduce că „rasa nu este un element spontan al percepției și al cunoașterii” (Guillaumin, 1981, p. 59). De altfel, practicile discriminatorii se pot lipsi foarte bine de o categorisire biologică. Existența unui „rasism fără rasă” o dovedește Îndeajuns. Descriind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasa constituie Înainte de toate „o categorie ș...ț de excludere și de ucidere” (Guillaumin, 1981, p. 65). Faptul că realitatea ei se situează pe terenul simbolicului, și nu al biologicului o face cu atât mai redutabilă. Și dacă negarea faptului rasial, permisă În stadiul actual al științei, nu ajunge pentru a lupta Împotriva rasismului, motivul este acela că realitatea rasei e Înainte de toate socială. Nu suntem siguri că cei care, fără nici o rea intenție, caută să-i dea o aparență legitimă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comună și În discursul obișnuit. Vom distinge, mai Întâi, rasismul clasic, biologic și inegalitar (Banton, 1987), și neorasismul, diferențialist și cultural, care nu biologizează diferitul (Taguieff, 1988, p. 14 și urm.). Primul este axat pe afirmarea și menținerea unei superiorități rasiale pe care și-o atribuie dominanții, În timp ce al doilea presupune cultul identităților particulare și al purității lor, de unde stereotipurile negative ale imigrației ca „invazie” și „poluare”. Trebuie, apoi, să facem distincție Între rasismul de tip universalist, fondat pe o negare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și nu poate recunoaște În consecință o demnitate umană egală membrilor tuturor grupurilor deoarece neagă originea comună a oamenilor (ar putea fi numit heterofil, datorită pasiunii sale declarate pentru diferențe). Rasismul diferențialist se exprimă, În forma sa dură, prin intoleranță rasială, iar În forma sa blândă, prin teza incomunicabilității radicale a culturilor. Trebuie, de asemenea, să nu confundăm rasismul de exploatare (ilustrat de colonialismul european sau de sistemul sclavagist modern), deci un rasism ideologic a cărui principală funcție este aceea de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chestiunea, foarte spinoasă, a criteriilor de identificare sau de recunoaștere a formelor rasismului atunci când acesta nu este flagrant (injurii sau discriminare la dobândirea unui loc de muncă sau a unei locuințe ă discriminare revendicată ca atare, din cauza originii sau Înfățișării rasiale). Trebuie mai Întâi să examinăm caracterul pluridimensional al fenomenului (Banton, 1967; Taguieff, 1988). Acesta, după cum este Înțeles, cel puțin În majoritatea cercetărilor savante, cuprinde mai multe fațete: 1) atitudinile (opinii, credințe, prejudecăți, stereotipuri): acesta este rasismul (sau antisemitismul) de doxa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moduri de stigmatizare (injurii, insulte, instigare la ură, amenințări etc.) (Allport, 1958; Schuman et alii, 1997); 2) comportamentele sau practicile sociale (de la evitare la discriminare și la persecuție, cu sau fără legătură cu mobilizările de masă), relațiile numite etnice sau rasiale (Rex, 1986); 3) acțiunile instituționale de tip „excludere” sau discriminatorii, care nu sunt Întotdeauna recunoscute ca atare (de la sistemul de apartheid la „rasismul instituțional”) (Mason, 1970; Miles, 1989); 4) discursurile ideologice, legate sau nu de programe politice și pretinzând cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și de justificarea lor. Reducția istoricistă face din „rasism” un lucru din trecut, care este de acum total depășit de starea cunoașterii științifice și, de la sentințele pronunțate la Nürnberg, universal condamnat. Lévi-Strauss Întărește astfel Declarația UNESCO despre rasă și prejudecățile rasiale din 26 septembrie 1967, care enunță Încă o dată vestea cea bună În articolul 3, prin care fenomenul este redus la o paranteză istorică ce ține de patologia cunoașterii: „Experții reuniți la Paris, În septembrie 1967, au recunoscut că doctrinele rasiste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de definiție face să dispară rasismul din orizontul contemporan, cel puțin ca fenomen semnificativ din punct de vedere social și politic; În același timp Însă, În Statele Unite, apariția recentă a unor lucrări care reactivează tezele rasialismului biologizant și ale eugenismului rasial a relansat controversa (Herrnstein și Murray, 1994; Jacoby și Glauberman, 1995). Pe de altă parte, definiția lui Lévi-Strauss conduce la definirea ca o evidență a poziției antirasiste pe baza principiului egalității În diferență, ba chiar a datoriei de a păstra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adică de cvasi-animale. Inventarea „subumanității”, „etichetată” de știința clasificatoare, este fața Întunecată a umanismului modern, reversul său negativ, legitimat de ideologia progresului, apoi de evoluționismul cultural de la sfârșitul secolului al XIX-lea (Poliakov, 1971, și Taguieff, 2002). Dacă definim prejudecata rasială În modul cel mai larg cu putință, prin afirmația sau convingerea că „celelalte popoare ne sunt inferioare În măsura În care sunt diferite de noi” (Pettigrew, coordonator, 1980, p. 51), atunci putem susține că această prejudecată este sau o componentă a atitudinii etnocentriste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de prejudecată nu reprezintă rasismul În totalitatea sa și nu-i epuizează conținutul. Căci rasismul nu este doar opinie, el Înseamnă și comportament, practici, forme instituționale și, bineînțeles, ideologie, viziune asupra lumii (Banton, 1967; Taguieff, 1988). În consecință, reducerea prejudecății rasiale la un aspect (modern) al atitudinii etnocentriste, oricât de justificată ar fi, nu implică reducerea rasismului la etnocentrism. Teoria modernitară extinsă a rasismului și mitul „sângelui pur” Presupunem deci că rasismul nu se poate reduce la atitudini saucomportamente etnocentriste, pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]