46,314 matches
-
Knesset, mai apoi, din 1977- pe locul doi din fracțiunea parlamentară constituită în jurul partidului Rakah -„Frontul pentru Democrație și Egalitate” („Hadash”). Din anul 1976 a fost ales secretar general adjunct, iar între 1989-1993 a fost ales secretar general al Partidului Comunist Israelian care și a reluat intre timp numele de Maki și a rămas cu o majoritate de susținători arabi. În 1993 Tubi a fost înlocuit la conducerea partidului de către deputata Tamar Gozhanski și și-a încheiat cei 41 de activitate
Tawfik Tubi () [Corola-website/Science/322340_a_323669]
-
susținători arabi. În 1993 Tubi a fost înlocuit la conducerea partidului de către deputata Tamar Gozhanski și și-a încheiat cei 41 de activitate parlamentară.Dupa retragerea din viața politică activă, Tawfik Tubi a continuat să scrie și să redacteze publicația comunistă in limba arabă Al Ittihad, devenită cotidian. Între membrii Knessetului Tawfik Tubi a fost depășit doar de Shimon Peres la numărul de ani de activitate în parlament. El a fost și ultimul supraviețuitor dintre deputații celui dintâi Knesset. Tawfik Tubi
Tawfik Tubi () [Corola-website/Science/322340_a_323669]
-
ostilă față de Israel. Când în 1957, după ce s-a aflat de înfierarea crimelor stalinismului de către Hrușciov în discursul secret al acestuia la Congresul al XX-lea al PCUS. Tubi a propus, la o întrunire secretă a Comitetului Central al Partidului Comunist Israelian, să se facă apel la conducerea sovietica pentru ca aceasta să reconsidere sprijinul dat în 1948 întemeierii Israelului ca o greșeală a politicii lui Stalin. Majoritatea membrilor Comitetului Central, care ulterior se vor alătura noii linii independente și prosioniste a
Tawfik Tubi () [Corola-website/Science/322340_a_323669]
-
de la Revoluția franceză la Primul Război Mondial; formula și conceptul de „secol lung”, astăzi folosite frecvent în discursul istoric de pe toate meridianele, au fost introduse de Hobsbawm prin această trilogie), Intelectual implicat politic, Hobsbawm a aderat în 1936 la "Partidul comunist al Marii Britanii" și a colaborat la revista "Marxism Today" până în 1991. Nucleul central al cercetărilor lui Hobsbawm este constituit de probleme precum națiunea și naționalismul în Europa secolelor XIX și XX, precum și inventarea tradițiilor de către națiuni. Născut la Alexandria din
Eric Hobsbawm () [Corola-website/Science/322435_a_323764]
-
sa a trăit primele persecuții antisemite. S-a mutat la Londra în 1933 și a studiat la "St. Marylebone Grammar School" și la King's College din Cambridge, unde a obținut doctoratul în Istorie. În 1936 a aderat la partidul comunist englez. A predat istoria la Birkbeck College al universității din Londra începând cu 1947. În 1976 a devenit membru al British Academy. În anii '80 a colaborat la revista "Marxism Today" și a susținut proiectele de modernizare ale Labour Party
Eric Hobsbawm () [Corola-website/Science/322435_a_323764]
-
devenit membru al British Academy. În anii '80 a colaborat la revista "Marxism Today" și a susținut proiectele de modernizare ale Labour Party al lui Neil Kinnock. a aderat la un grup de tineri socialiși în 1931 și la partidul comunist în 1936. A fost membru al Grupului de Istorici ai Partidului Comunist din 1946 până în 1956. Invadarea Ungariei de către sovietici în 1956 marchează sfârșitul acestui grup și îi determină pe majoritatea membrilor să părăsească partidul comunist britanic. Hobsbawm este singurul
Eric Hobsbawm () [Corola-website/Science/322435_a_323764]
-
Marxism Today" și a susținut proiectele de modernizare ale Labour Party al lui Neil Kinnock. a aderat la un grup de tineri socialiși în 1931 și la partidul comunist în 1936. A fost membru al Grupului de Istorici ai Partidului Comunist din 1946 până în 1956. Invadarea Ungariei de către sovietici în 1956 marchează sfârșitul acestui grup și îi determină pe majoritatea membrilor să părăsească partidul comunist britanic. Hobsbawm este singurul care rămâne în partid, ajungând să justifice în epocă, „cu inima grea
Eric Hobsbawm () [Corola-website/Science/322435_a_323764]
-
1931 și la partidul comunist în 1936. A fost membru al Grupului de Istorici ai Partidului Comunist din 1946 până în 1956. Invadarea Ungariei de către sovietici în 1956 marchează sfârșitul acestui grup și îi determină pe majoritatea membrilor să părăsească partidul comunist britanic. Hobsbawm este singurul care rămâne în partid, ajungând să justifice în epocă, „cu inima grea”, intervenția sovietică. Revenind în 2007 asupra acestei perioade, istoricul spune că nu își făcea iluzii în privința regimului sovietic, dar că se simțea legat ca
Eric Hobsbawm () [Corola-website/Science/322435_a_323764]
-
Balzan pentru istorie europeană de la 1900 în special „pentru strălucita sa analiză a dureroasei istorii a Europei secolului XX și pentru abilitatea sa de a împleti profunzimea analizelor istorice cu un mare talent literar”. Susținerea acordată de Eric Hobsbawm regimurilor comuniste, inclusiv după zdrobirea insurecției de la Budapesta și a Primăverii de la Praga, a suscitat numeroase critici. Oliver Kamm, editorialist la "The Times", consideră că Hobsbawm nu a pierdut nici măcar o ocazie de a justifica ideologia staliniană și de a ascunde realitatea
Eric Hobsbawm () [Corola-website/Science/322435_a_323764]
-
după zdrobirea insurecției de la Budapesta și a Primăverii de la Praga, a suscitat numeroase critici. Oliver Kamm, editorialist la "The Times", consideră că Hobsbawm nu a pierdut nici măcar o ocazie de a justifica ideologia staliniană și de a ascunde realitatea regimurilor comuniste. Tot în "Times", jurnalistul Michael Gove îl califică de apologet al totalitarismului. Universitarul american Bradford DeLong, criticând "", consideră că viziunea cărții este deformată de angajamentul marxist al autorului: „Pe planeta Hobsbawm, căderea Uniunii Sovietice a fost un dezastru, iar revoluțiile
Eric Hobsbawm () [Corola-website/Science/322435_a_323764]
-
Liberă" (România), "Meridianul românesc", "Terra Nova Magazine", agenții de presă precum Reuters, Vocea Americii, dar și posturi de radio (CBC) și de televiziune (EastLink, Televiziunea Publică Poloneză). În decembrie 2009, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la prăbușirea regimurilor comuniste, ea a acordat mai multe interviuri unor ziare americane și televiziuni occidentale, participând și la dezbaterea organizată de France 24, principalul canal de știri televizate francez, si moderată de Mark Owen.
Lavinia Stan () [Corola-website/Science/316913_a_318242]
-
fost dezvelită o troiță în memoria luptătorilor anticomuniști, realizată din lemn și aflată pe un soclu din piatră. Pe soclu se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: "„In memoriam pentru cei care au suferit în temnițele și lagărele comuniste în perioada anilor 1944-1989. 20.09.1992.”" Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 2750 din 30 decembrie 1956, Penitenciarul a fost mutat în municipiul Botoșani, iar spațiul rămas disponibil a fost atribuit admnistrației locale. În acest imobil s-a
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
economic de tip socialist. În anii 1947-1957, în care Războiul Rece ajunsese la paroxism, teoreticienii conspirației dreptului american secular și creștin au amplificat unele temeri nefondate față de francmasoni, Iluminați și față de evrei că ar constitui forța motrice a unei conspirații "comuniste internaționale". Amenințarea comunismului mondial, sub forma unui stat ateu cu guvern mondial birocratic colectivist, demonizat ca "Amenințarea Roșie", a devenit principala preocupare a conspiraționiștilor apocalipsei milenare. De aproape două milenii, teologii creștini și mirenii se tem de o conspirație globalistă
Noua Ordine Mondială () [Corola-website/Science/316962_a_318291]
-
din anul 1987 a fost o acțiune de protest împotriva politicilor economice și sociale impuse în RS România de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu. Semințele revoluției române din 1989 au fost plantate încă spre sfârșitul anului 1986, pe măsură ce muncitorii români au început să se mobilizeze împotriva politicilor economice ale liderului comunist Nicolae Ceaușescu. Conflicte de muncă spontane, dar limitate ca intensitate, au
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
împotriva politicilor economice și sociale impuse în RS România de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu. Semințele revoluției române din 1989 au fost plantate încă spre sfârșitul anului 1986, pe măsură ce muncitorii români au început să se mobilizeze împotriva politicilor economice ale liderului comunist Nicolae Ceaușescu. Conflicte de muncă spontane, dar limitate ca intensitate, au avut loc în centre industriale majore precum Cluj-Napoca (noiembrie 1986) și platforma Nicolina din Iași (februarie 1987), culminând printr-o grevă masivă în Brașov. Măsurile draconice luate de Ceaușescu
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
lucrătorilor, conducând spre ceea ce politologul Vladimir Tismăneanu numea „nemulțumire generalizată” și făcând ca România să devină „cea mai vulnerabilă țară din Blocul Estic la o revoluție”. Deși România va fi ultima țară din Europa de Est care se va scutura de regimul comunist, prin Revoluția din 1989, aceasta a avut drept una din cauze volatilitatea socială și economică a țării de la sfârșitul anilor '80. reflectă această instabilitate; mai mult, a fost una din primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceaușist. Localizat în
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
a Transilvaniei, Brașovul era unul din cele mai dezvoltate centre industriale urbane, cu mai mult de 61% din forța de muncă angajată în industrie. O clasă muncitoare bine pregătită se formează în perioada anilor '60 prin strămutarea forțată de către guvernul comunist a mii de țărani moldoveni pentru operarea fabricilor brașovene. În anii următori Brașovul devine unul din cele mai puternice centre muncitorești din țară, aici dezvoltându-se platforme industriale mamut precum Rulmentul Brașov, IAR Ghimbav, Tractorul Brașov sau Steagul Roșu. Muncitorii
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
inclusiv pe primarul Calancea, acesta fiind bătut și fiindu-i spartă o arcadă. Unul din milițieni a fost bătut, apoi dezbrăcat în pielea goală, iar uniforma i-a fost sfâșiată de mulțime. Manifestanții au incendiat tot ce amintea de regimul comunist, iar un rug uriaș, alcătuit din înregistrări de propagandă și documente de partid, a ars ore bune în piața din centrul Brașovului. La sosirea serii forțele de Securitate și armata au înconjurat zona centrală a orașului și au împrăștiat prin
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
300 de protestatari au fost arestați. Totuși, deoarece regimul ceaușist a ales să trateze protestele ca pe „cazuri izolate de huliganism”, sentințele nu au depășit trei ani de închisoare fără privare de libertate, o sentință relativ moderată în codul penal comunist. Instanța a cerut însă executarea pedepselor la locul de muncă și deportarea din oraș a celor condamnați. După 1990 au putut fi documentate de către cercetători circa 100 de sentințe în Brașov, în timp ce alți manifestanți au fost condamnați în urma unor procese
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
de Informații Externe a Securității, Ristea Priboi fusese deconspirat opiniei publice de către CNSAS. Fostul prim-ministru Adrian Năstase, protectorul lui Priboi, i-a acuzat pe membrii CNSAS, în martie 2001, că „ling dosarele până la Burebista”. Ristea Priboi promovase în perioada comunistă până în fruntea U.M. 0225, serviciul care se ocupa de „Europa Liberă” și relația cu exilul românesc, serviciu aflat în subordinea generalului Pleșiță, înlocuindu-l în funcție pe colonelul Vasile Buha. Senatorul PNL Radu F. Alexandru l-a acuzat pe Priboi
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
unde li se stabilise domiciliul forțat. Deși revolta de la Brașov nu a condus în mod direct la Revoluția din 1989, ea a fost o lovitură puternică pentru regimul lui Nicolae Ceaușescu și încrederea pe care acesta o avea în sindicatele comuniste. Revolta a reflectat ceea ce istoricul Denis Deletant numea „inabilitatea lui Ceaușescu de a detecta semnalele de alarmă date de tensiunile crescânde în sânul muncitorilor, acesta continuând orbește cu aceleași măsuri economice, aparent indiferent față de consecințele lor”. Prin urmare, revolta de la
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
continuând orbește cu aceleași măsuri economice, aparent indiferent față de consecințele lor”. Prin urmare, revolta de la Brașov a subliniat nemulțumirea tot mai mare în rândul clasei muncitoare împotriva regimului Ceaușescu; în plus, ea a prefigurat mișcarea populară care va doborî sistemul comunist din România. Brașovul a cunoscut din nou revolta în decembrie 1989, când românii au alungat definitiv regimul Ceaușescu și l-au executat pe acesta. După 1990, Gheorghe Robu, Procurorul General al României, s-a deplasat la Brașov și s-a
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
foștii protestatari. Conform lui Florin Postolachi, unul din cei anchetați în 1987, Gheorghe Robu le-a declarat: Cu toate acestea, până în prezent nimeni nu a fost anchetat, judecat și condamnat pentru abuzurile comise în acele zile de organele de represiune comuniste. Unii dintre torționari au ocupat sau continuă să ocupe funcții influente în aparatul administrativ sau legislativ al statului.
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
-ul, (i i Lekë Dukagjinit) este un cod de legi dezvoltat de Lekë Dukagjini și folosit cu precădere în Albania de Nord și Kosovo, începând cu secolul 15, până în secolul 20. De curând, a cunoscut o „revigorare”, după căderea regimului comunist la începutul anilor ’90. Acest cod de legi era unul obișnuit, transmis din generație în generație. A fost scris abea în secolul 19 de către Shtjefën Gjeçovi. "Kanun-ul" îi este atribuit prințului albanez Lekë Dukagjini, însă regulile au evoluat și codul
Kanun () [Corola-website/Science/316977_a_318306]
-
armată de la Nucșoara, numit și ""Haiducii Muscelului"", format în 1949 împreună cu col. Gheorghe Arsenescu. Grupul a fost sprijinit activ de mai bine de 100 de persoane, printre care Elisabeta Rizea. Mulți dintre ei au fost arestați și torturați de autoritățile comuniste. A fost executat în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, la penitenciarul Jilava. Gruparea a organizat cea mai puternică și lungă rezistență anticomunistă din Europa. În anul 1942 a fost admis la Școala de Ofițeri de Cavalerie „Regele Ferdinand
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]