47,905 matches
-
de 30.5-31 de noduri, fiind înarmat cu 8 tunuri de 381mm L42. Prince of Wales era un cuirasat foarte nou, din clasa King George Vth, echipat abia în martie 1941. Avea un deplasament de 43.000t și atingea o viteză maximă de 29 de noduri, fiind înarmat cu 10 tunuri de 356mm L45. Bătălia din Strâmtoarea Danemarcei În dimineața zilei de 24 Mai, cele două cuirasate britanice au interceptat navele germane, având loc Bătălia din Strâmtoarea Danemarcei. "Hood" și "Price
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
hăituiala în Atlanticul de Nord. 2 portavioane, 3 cuirasate și 40 de nave mai mici (crucișătoare și distrugătoare) au început mișcări convergente înspre ruta estimată a navei germane. Într-o mișcare curajoasă, cuirasatul Prince of Wales, desi avariat și cu viteză limitată la 26 de noduri, a încercat să intercepteze din nou navele germane, escortat fiind de crucișătoarele Suffolk și Norfolk. Bătălia, purtată în seara zilei de 24 mai, s-a purtat între 20 și 30 km, Suffolk fiind încadrat de
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
britanice au reușit încă 2 lovituri cu torpile: 1 în centrul navei, care a cauzat foarte puține avarii, si o a doua fatală, în zona pupă, blocând ambele cârme ale navei. Încercările de deblocare a cârmelor au dat greș, iar viteza navei a scăzut simțitor, la 12-15 noduri. În plus, având cârmele blocate, "Bismarck" se putea deplasa doar ca un tramvai, pe o direcție prestabilita. Din nefericire, aceasta directie era tocmai cea din care se apropiau unitățile grele ale HOme Fleet
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
Starea mării se înrăutăți, o furtună de forță 10 maturând Marea Nordului. Pe la ora 8:00 dimineață, King George Vth și Rodney l-au detectat pe Bismarck. Li s-au alăturat crucișătoarele grele Dorsetshire și NOrfolk Din cauza valurilor de 4-5 metri, viteza lui Bismarck a scăzut și mai mult - la 7-8 noduri - în condițiile în care adversarii se apropiau cu 23-28 de noduri. La 8:40, navele britanice au deschis focul de la 21 km distanță. Bismarck a răspuns imediat, 3 minute mai
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
submarin. Într-adevăr, un U-boot german se află în zonă, dar acesta nu mai avea torpile, deci nu a putut atacă. Desigur că acest fapt nu avea cum să fie cunoscut de comodorul britanic, care a ordonat retragerea cu toata viteza a escadrei din zona periculoasă. Astfel, circa 1400 de marinari au fost lăsați în apă înghețată. Victoria asupra lui "Bismarck" a fost sărbătorită triumfal în Marea Britanie. În Germania, pierderea celei mai mari nave de război l-a determinat pe Hitler
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
de Richard Trevithick, înainte ca acesta să construiască prima sa locomotivă. În 1804, Trevithick realizează o a doua locomotivă asemănătoare. Aceasta a remorcat, la 22 februarie 1804, pe traseul Pen-y-darran - Abercynon (15 km) un tonaj de 15 tone-forță, fiind atinsă viteza maximă de 8 km/h. În 1805, a fost construită, după planurile lui Trevithick, o variantă îmbunatățită a locomotivei din 1804. Deoarece greutatea ei (peste 8 tone) nu-i permitea să circule pe șinele de atunci care erau din lemn
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
avea să fie utilizată ca mașină staționară. La 19 iulie 1808, Trevithick prezintă la Londra, pe o linie circulară demonstrativă, amplasata pe un teren împrejmuit (locodrom), locomotiva "Catch Me Who Can" ("Să mă prindă cine poate"). Aceasta a atins o viteză fabuloasă pentru acea epocă de 20 km/h. După modelul acestei locomotive și după planurile lui Matthew Murray, au fost construite locomotivele "Salamanca", "Prince Regent", "Lord Wellington" și "Marquis Wellington", care au funcționat pe prima linie industrială cu tracțiune cu
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
cu simplă aderență în trei exemplare. Este vorba de "Puffing Billy", care a funcționat timp de 50 de ani, adică până în 1864. Greutatea unei astfel de locomotive era de 9,2 tf, forța de tracțiune era de 675 kgf, iar viteza maximă de 10 km/h. George Stephenson este considerat inventatorul primei locomotive cu abur, în accepția actuală, adica destinată numai căilor ferate și nu altor tipuri de drumuri. George Stephenson (1781 - 1848) realizează în 1814 locomotiva "Blücher" cu simplă aderență
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
1" avea două osii cuplate prin biele (pentru prima dată se utiliza aceasta soluție), acționate printr-un sistem complicat de balansieri. La inaugurare, locomotiva a transportat 450 de călători și 90 t de marfă, parcurgând traseul Stockton - Brusselton cu o viteză maximă de 19 km/h. În anii care au urmat, traficul de călători și mărfuri pe linia Stockton - Darlington a fost asigurat atât de tracțiune cu locomotive cât și de cea cu cai (locomotivele aveau totuși un randament scăzut). Alte
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
Erau admise și locomotivele cu două osii, dar cu greutatea mai mică de 4,5 tf. La concurs s-au prezentat cinci locomotive: Premiul a fost repurtat de locomotiva "The Rocket", care, cu un tonaj de 12,75 tf, atinge viteza de 47,4 km/h. Circulând izolată, locomotiva a atins 85 km/h. Având o lungime (inclusiv tenderul) de 6,4 m, diametrul roților motoare de 1,42 m și o putere de peste 20 CP, "The Rocket" reunea un ansamblu
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
noului sistem de transport cu tracțiune cu abur în America de Nord, în Europa și în celelalte continente. După proiectele inginerului Daniel Gooch (1816 - 1889), a fost realizată o locomotivă pentru compania "Great Western Railway", care, la 11 iulie 1846, a atins viteza record de 108 km/h. Acest record a fost depășit pe 9 mai 1904, de modelul "City of Truro" al aceleiași companii feroviare, locomotivă care a atins 160 km/h. În paralel cu extinderea rețelei de căi ferate engleze, s-
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
declivități ce ajungeau la 25 ‰. În acest scop, s-au publicat în martie 1850 condițiile unui concurs, dotat cu un premiu de 20.000 de ducați. Locomotivele participante trebuiau să remorcheze, în condițiile unui astfel de traseu montan, cu o viteză de 11,38 km/h, un tonaj de 140 tf. La 31 iulie 1851 s-au prezentat la concurs, în stația Payerbach, 4 locomotive: Concursul a avut loc între 13 august și 1 septembrie 1851. Performanțele atinse de locomotive: Premiul
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
Laboratorului Hiperbar de pe lângă Centrul de Scafandri Constanța în anul 1982, tabelele de decompresie cu aer LH - 82, pentru scufundări cu aer până la adâncimea de 60 m. Decompresia se execută prin paliere din 3 în 3 metri direct în apă, iar viteza de ridicare de la adâncimea de lucru la primul palier este de 15 m/min. Ultimul minut al fiecărui palier va fi utilizat pentru ridicarea la palierul următor. Când se efectuează scufundări cu aer în medii acvatice situate la diverse altitudini
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
Tabelul BÜ-700 este utilizat în cazul scufundărilor în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 0 m și 700 m, iar tabelul BÜ-1500 este folosit pentru scufundări în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 701 m și 1500 m. Viteza de ridicare la primul palier este de circa 10 m/min. În scufundarea profesională anumite tipuri de lucrări subacvatice precum și condițiile hidro-meteo nefavorabile, (valuri mari, hula marină, curenții, frigul cauzat de staționarea îndelungată a scafandrului în apă), nu permit efectuarea
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
clădirea Statului Major (Palatul Saxon) din Varșovia, împreună cu Zygalski și Różycki. Prima lor misiune a fost găsirea unui cod de patru litere utilizat de "Kriegsmarine" (marina germană). Progresul la rezolvarea acestui sistem a fost la început lent, dar a prins viteză după ce a fost interceptat un schimb de mesaje codificate de test—un semnal de șase grupuri, urmat de un răspuns de patru grupuri. Criptanaliștii au ghicit corect că primul semnal a fost întrebarea „Când s-a născut Frederic cel Mare
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
presiune înaltă este trimisă către lancea manevrată de către scafandru, printr-o duză cu formă specială aflată la unul din capete, formând un jet puternic. Cu cât orificiul duzei este mai mic, cu atât jetul de apă are la ieșire o viteză mai mare și fiind mai puternic, efectul de curățare mai ridicat, sporind randamentul lancei de apă. În tabel se dau criterii de alegere a duzei în funcție de diametrul orificiului acesteia, debitul de apă, presiunea jetului de apă lansat din duză, precum și
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
trunchiul'). Pentru a ajunge sus, trebuie urcat pe o scară utilitară, continuă, cu 4 opriri pentru repaus (un fel de scăunele metalice sudate de scară și prinse de zid, la fiecare 20 de metri). Pe vremuri, parașutiștii făceau concurs de viteză pe această scară. Media era de 3 minute, recordul de 2:20. Turnul de parașutism măsoară cât Palatul Parlamentului cu tot cu deal (86 metri) de unde se poate vedea o priveliște superbă asupra întregului oraș.
Turnul de parașutism din București () [Corola-website/Science/314105_a_315434]
-
V-2 au fost lansate de către Wehrmachtul german împotriva unor ținte Aliate în cursul războiului, cea mai mare parte vizând Londra, iar ulterior Antwerpen și Liège. Racheta avea o rază de acțiune de 400 de kilometri și se deplasa cu viteză supersonică. Distrugerile pe care le provoca erau imense. Potrivit unui documentar difuzat de BBC în 2011, atacurile au provocat moartea a aproximativ 9.000 de civili și militari, iar în timpul producerii armei au murit ale aproximativ 12.000 de persoane
V-2 () [Corola-website/Science/314123_a_315452]
-
Wasserfall a avut trei variante, W-1, W-5, W-10. Wasserfall W-1 Prima lansare a W-1 a avut loc în data de 28 februarie 1944, din poligonul de la Greifswalder OIE, însă fără succes; la cel de-al doilea test, racheta a atins viteza maximă de 2772 km/h în zbor vertical. Wasserfall W-5 Wasserfall W-10 Ultima lansare a unei rachete W-10, a avut loc în data de 30 octombrie 1944.
V-2 () [Corola-website/Science/314123_a_315452]
-
fundamentele fizicii. Modelul după care oamenii explicau fenomenele ce aveau loc la scara lor de spațiu și de timp eșua în a explica fenomenele ce au loc la scară foarte mică, foarte mare sau cele care au loc cu o viteză extrem de ridicată. Modul de a privi universul prin ochii unui observator uman obișnuit a fost transformat în observații și teorii care preziceau corect fenomene care explicate prin fizica clasică generau rezultate imposibile. Însă astfel s-a creat imaginea unui univers
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
clasică generau rezultate imposibile. Însă astfel s-a creat imaginea unui univers care intra puternic în contradicție cu tot ceea ce oamenii știau până atunci. La nivelul macrocosmosului, teoria relativității le-a arătat oamenilor că timpul nu se scurge cu aceași viteză pentru toți observatorii, că materia poate fi transformată în energie și vice-versa, că două obiecte care fiecare se mișcă cu o viteză mai mare decât jumătate din viteza luminii nu se pot apropia unul de altul cu o viteză egală
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
până atunci. La nivelul macrocosmosului, teoria relativității le-a arătat oamenilor că timpul nu se scurge cu aceași viteză pentru toți observatorii, că materia poate fi transformată în energie și vice-versa, că două obiecte care fiecare se mișcă cu o viteză mai mare decât jumătate din viteza luminii nu se pot apropia unul de altul cu o viteză egală sau mai mare decât viteza luminii, că timpul se scurge mult mai încet în apropierea obiectelor masive, etc. Lucrurile în univers pur
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
relativității le-a arătat oamenilor că timpul nu se scurge cu aceași viteză pentru toți observatorii, că materia poate fi transformată în energie și vice-versa, că două obiecte care fiecare se mișcă cu o viteză mai mare decât jumătate din viteza luminii nu se pot apropia unul de altul cu o viteză egală sau mai mare decât viteza luminii, că timpul se scurge mult mai încet în apropierea obiectelor masive, etc. Lucrurile în univers pur și simplu nu funcționează în modul
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
aceași viteză pentru toți observatorii, că materia poate fi transformată în energie și vice-versa, că două obiecte care fiecare se mișcă cu o viteză mai mare decât jumătate din viteza luminii nu se pot apropia unul de altul cu o viteză egală sau mai mare decât viteza luminii, că timpul se scurge mult mai încet în apropierea obiectelor masive, etc. Lucrurile în univers pur și simplu nu funcționează în modul în care experiențele noastre cotidiene ne fac să credem ci într-
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
materia poate fi transformată în energie și vice-versa, că două obiecte care fiecare se mișcă cu o viteză mai mare decât jumătate din viteza luminii nu se pot apropia unul de altul cu o viteză egală sau mai mare decât viteza luminii, că timpul se scurge mult mai încet în apropierea obiectelor masive, etc. Lucrurile în univers pur și simplu nu funcționează în modul în care experiențele noastre cotidiene ne fac să credem ci într-un mod cu totul diferit. La
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]