47,628 matches
-
primul vers ușor modificat din poemul lui Verlaine, „Chanson d'Automne”: " „Les sanglots longs des violons de l'automne”" ("Suspinul lung al viorilor toamnei"), ordonând luptătorilor din rețeaua "„Ventrilogul”" din regiunea Orléans să atace ținte feroviare în următoarele zile. Următorul vers " „Bercent mon coeur d'une langueur monotone”" ("Îmi mângâie inima cu melancolie monotonă"), transmis pe 5 iunie, însemna că atacul trebuie executat imediat. Josef Götz, șeful departamentului semnale al serviciului german de contraspionaj (SD) din Paris, a descoperit înțelesul celui
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
d'une langueur monotone”" ("Îmi mângâie inima cu melancolie monotonă"), transmis pe 5 iunie, însemna că atacul trebuie executat imediat. Josef Götz, șeful departamentului semnale al serviciului german de contraspionaj (SD) din Paris, a descoperit înțelesul celui de-al doilea vers al poemului lui Verlaine și a încă nu mai puțin de alte 14 ordine pe care le-a interceptat pe 5 iunie. Serviciul condus de el a interpretat corect că aceste ordine demonstrau că declanșarea invaziei este iminentă și au
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
a fost un fenomen cultural care s-a desfășurat între anii 1973 și 1985 condus de poetul Adrian Păunescu. De la poezia compusă de însuși Adrian Păunescu (uneori și instant, pe scena) și până la versurile recitate din poeziile poeților consacrați, de la muzică timid îngânata de debutanți anonimi, care urcau pentru prima dată pe scenă și până la unele piese deja cunoscute a unor formații sau grupuri muzicale și a unor soliști deja afirmați, a delectat publicul
Cenaclul Flacăra () [Corola-website/Science/309605_a_310934]
-
că nu era „în temă cu violența endemică și politicile rasiale ale guvernului legionar din 1940”. Simpatiile legionare din adolescența lui Mihail Neamțu au reintrat în atenția opiniei publice odată cu lansarea alianței electorale ARD din noiembrie 2012 când a recitat versuri din opera poetului Radu Gyr, fapt ce a dus la delimitarea celorlalți lideri ai ARD față de simbolistica abordată de Neamțu în campanie. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România a dat publicității un comunicat în care a calificat drept
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
lucrează ca redactor responsabil la ziarul local "Bad Vilbeler Stadtanzeiger" fiind și membru al consiliului de redacție al revistei "Matrix". Horst Samson este secretarul general al Clubului Internațional P.E.N.-Exil, secțiunea țări germanice. În total a publicat 8 volume de versuri. În România În Germania Prezent cu poezii în antologii:
Horst Samson () [Corola-website/Science/309692_a_311021]
-
subgen al rock-ului alternativ care s-a format pe la mijlocul anilor '80 în Seattle, Washington. Inspirat din hardcore punk, heavy metal și indie rock, grunge-ul este caracterizat prin chitările electrice distorsionate, contrastând cu intensitatea sonoră a piesei, "growling" și cu versurile apatice ori fără sens. Inesteticul grunge-ului este datorat înfățișării neîngrijită a cântăreților. -ul se formează odată cu casa de discuri independentă Sub Pop, pe la sfârșitul anilor '80. Acesta devine un succes comercial în prima jumătate a anilor '90, odată cu lansarea albumelor
Grunge () [Corola-website/Science/309685_a_311014]
-
nevoia de a compune muzică de succes, dar și totodată pentru a-și verifica posibilitățile, scrie romanțe și tangouri. Primul său tango, compus în 1931, s-a intitulat "Minciuna" (mai cunoscut prin titlul " Pe boltă când apare luna", reprezentând primul vers din refren); în fapt, melodia este o adaptare a unei piese franțuzești, propusă de Nicolae Kirițescu. Versurile în limba franceză au fost înlocuite cu unele noi, scrise de Aurel Felea. În doar câțiva ani, Ionel Fernic a devenit autorul a
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]
-
și tangouri. Primul său tango, compus în 1931, s-a intitulat "Minciuna" (mai cunoscut prin titlul " Pe boltă când apare luna", reprezentând primul vers din refren); în fapt, melodia este o adaptare a unei piese franțuzești, propusă de Nicolae Kirițescu. Versurile în limba franceză au fost înlocuite cu unele noi, scrise de Aurel Felea. În doar câțiva ani, Ionel Fernic a devenit autorul a peste patru sute de șlagăre. Multe dintre compozițiile sale s-au bucurat de faimă în epocă și continuă
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]
-
nu îndrăzneam să întorc capul; îmi era frică să nu-l văd cum se împrăștie, topindu-se în aer”. Moare, la Lisabona, în 1935, în urma unei ciroze hepatice. A lăsat două "plaquettes" de poeme în engleză, o carte subțire de versuri portugheze și un cufăr plin cu manuscrise. "Cartea neliniștirii", scrisă aproximativ în 1931, este unul dintre cele mai valoroase manuscrise ale sale. Iată ce spune Pessoa în această carte, ce pare o frescă a propriului său suflet: Poeziile lui Pessoa
Fernando Pessoa () [Corola-website/Science/309706_a_311035]
-
care a fost aprobată după doi ani. În 1987 a emigrat în Republica Federală Germania, unde lucrează ca scriitor și publicist liber-profesionist la Berlin. A scris o serie de articole în revista românească Observator cultural. Prezent cu poezii în antologii: Versuri Povestiri Proză scurtă Romane Reportaje de călătorie
Richard Wagner (scriitor) () [Corola-website/Science/309716_a_311045]
-
profesor la Gimnaziul Stephan Ludwig Roth din Mediaș. Va rămâne aici profesor în jur de 40 de ani. A fost și profesorul lui Paul Rampelt, pe care l-a influențat, prin creațiile sale în dialectul săsesc, să scrie și el versuri în dialect. După ce publicase deja cărți în dialectul săsesc, Schuster scoate în 1925 publicația "Bäm Hontertstreoch" ("Beim Holunderstrauch" - La tufa de soc) deasemenea în dialect, publicație care însă va apărea numai timp de doi ani. După 1945 a fost arestat
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
oficial. A fost o persoană plină de umor. Pe piatra sa de mormânt se găsește un epitaf, în limba germană, compus de el însuși, a cărui traducere o alăturăm: În afara acestor volume, a scris lucrări dramatice, librete, piese de teatru, versuri pentru copii și manuale de științele naturii. De exemplu, pe 17.02.1982 la Teatrul 'Radu Stanca' din Sibiu a avut loc premiera piesei "Sann angderm Rehnestarn" pe un text de Schuster Dutz dramatizat de Christian Maurer. În Piața Regele
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
de cultură "Friedrich Schiller", fiind și director onorific al secției germane a Universității populare din București. A debutat în 1956 cu poezii scrise în limba română în cenaclul literar "M. Eminescu" din Brașov. În 1969 a publicat primul volum de versuri în limba germană (“Frage der Concha”) iar în 1970 a publicat prima carte despre țipțerii din Valea Vasărului (Maramureș). După volumul de proză satirică (“Das Saurierfest”) cu referințe critice la reprezentanții societății în parvenire, pe care îi compară cu “saurieni
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
nu practicat niciodată profesiunea de rabin. Întâiul său poem publicat a fost "Progresul", având să fie descris mai târziu în necrologul din "New York Times" ca o pledoarie pentru sionism "avant la lettre". În 1865 a publicat primul său volum de versuri în ebraică intitulat " Zizim u-ferahim", dar după cum aprecia Jewish Encyclopedia din 1906-11, poezia sa în ebraică cu toate „meritele ei considerabile, a fost eclipsată de cea în limba idiș, care, prin forța expresiei și profunzimea de simțire evreiască rămâne de
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]
-
din 1906-11, poezia sa în ebraică cu toate „meritele ei considerabile, a fost eclipsată de cea în limba idiș, care, prin forța expresiei și profunzimea de simțire evreiască rămâne de neconcurat”. În 1866 a publicat Goldfaden primul său volum de versuri în idiș, iar în anul, următor 1867 a lucrat ca profesor la Simferopol în Crimeea. Dar după un an s-a transferat la Odesa, unde a locuit mai întâi în casa unui unchi, unde fiul acestuia, bun pianist, îl ajută
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]
-
cu confratele sau, scriitorul idiș Itzhak Yoel Linetski pe care îl cunoștea de la Jitomir. și l-a intâlnit pe poetul ebraic Eliahu Mordehai Werbel, cu a cărui fiică, Paulina, se va căsători. În această perioadă Goldfaden și-a văzut tipărite versurile în ziarul ebraic „”Kol Mevassér”. Atunci a scris și primele sale două piese de teatru în idiș, „Cele două vecine” - (Di Tzvei Shcheines) și "Mătușa Zose" (Di Mome Zose), pe care le-a inclus, însoțite de câteva versuri, în volumul
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]
-
văzut tipărite versurile în ziarul ebraic „”Kol Mevassér”. Atunci a scris și primele sale două piese de teatru în idiș, „Cele două vecine” - (Di Tzvei Shcheines) și "Mătușa Zose" (Di Mome Zose), pe care le-a inclus, însoțite de câteva versuri, în volumul de un anumit succes „Evreica" (Di Yidene) din 1869, care a fost tipărit în trei ediții succesive în trei ani. Tânăra pereche de căsătoriți trăia în acea vreme din micul său salariu de profesor, de 18 ruble, la
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]
-
aceleiași ceremonii, Keys a avut un recital împreună cu Lenny Kravitz și Stevie Wonder, interpretând piesa „Higher Ground”. La finele anului 2004 interpreta a publicat propriul roman, intitulat "Tears for Water: Songbook of Poems and Lyrics", o colecție de poezii și versuri. Titlul cărții este, conform propriilor sale declarații, fundația poeziilor sale, pentru că „toate poeziile pe care le-am scris până acum provin din lacrimile mele de bucurie, durere, suferință, depresie”. Cartea a devenit un succes comercial în S.U.A., adunând peste 500
Alicia Keys () [Corola-website/Science/309978_a_311307]
-
piesa principală a albumului. A urmat lansarea cântecului „New Day”, la care a colaborat cu Dr. Dre și care a fost produs de 50 Cent. Următoarea piesă, „Not Even the King” a fost încărcată direct pe VEVO ca piesă promoțională. Versurile, scrise de Emeli Sandé, far referire la o dragoste adevărată pe care nici regele nu și-o poate permite. În septembrie 2012, Keys a colaborat cu Reebok la lansarea propriei colecții de teniși. În octombrie Keys a anunțat un parteneriat
Alicia Keys () [Corola-website/Science/309978_a_311307]
-
succesul timpuriu. Revista "Jet" este de părere că Alicia „prosperă” prin „măiestria pianului, cuvinte și o voce melodioasă”. Ziarul britanic "The Independent" îi examina stilul muzical, spunând că este compus din „muzică blues măgulitoare, susținută prin ritmuri hip-hop”, observând că versurile ei „foarte rar se abat de la chestiuni amoroase”. Revista "Blender" o numea pe Keys „prima interpretă de muzică pop a noului mileniu care este capabilă să producă o schimbare.” Profilul vocal al interpretei se încadrează în categoria altistelor, iar întinderea
Alicia Keys () [Corola-website/Science/309978_a_311307]
-
critici au simțit că glasul său este „fabricat din punct de vedere emoțional”, interpreta cântând adesea în afara tessiturii naturale. Compozițiile Aliciei Keys au fost de multe ori criticate pentru lipsa de profunzime, abilitățile sale de textieră fiind puse la îndoială. Versurile pieselor sale au fost numite „generice, clișee care gravitează în jurul banalităților.” Jurnalistul Greg Kot, de la "Chicago Tribune", spunea despre muzica interpretei că „țintește spre statutul de hit, neavând nicio viziune artistică”. Totuși, Jon Pareles de la revista "Blender" a declarat că
Alicia Keys () [Corola-website/Science/309978_a_311307]
-
care gravitează în jurul banalităților.” Jurnalistul Greg Kot, de la "Chicago Tribune", spunea despre muzica interpretei că „țintește spre statutul de hit, neavând nicio viziune artistică”. Totuși, Jon Pareles de la revista "Blender" a declarat că liniile melodice ale cântecelor sale compensează existența versurile slabe, iar Gregory Stephen Tate de la "The Village Voice" compara compozițiile lui Keys cu muzica anilor 1970. Joanna Hunkin de la ziarul "The New Zealand Herald" a participat la unul dintre concertele Aliciei Keys, în public aflându-se și cântăreața Kylie
Alicia Keys () [Corola-website/Science/309978_a_311307]
-
de șansonetiștii francezi Edith Piaf și Yves Montand. În România, Sergiu Cioiu s-a făcut cunoscut în anii timpurii 1960 ca un interpret unic al compozițiilor unor autori totali, așa cum au fost Alexandru Mandy, sau ale unor cântece scrise pe versurile glumeț-ironice ale unor poeți precum cele compuse pe versurile lui Marin Sorescu. De-a lungul anilor 1960 și timpurii 1970, Sergiu Cioiu a interpretat, înregistrat și itinerat în diferite concerte, spectacole sau recitaluri atât în România cât și în străinătate
Sergiu Cioiu () [Corola-website/Science/309993_a_311322]
-
România, Sergiu Cioiu s-a făcut cunoscut în anii timpurii 1960 ca un interpret unic al compozițiilor unor autori totali, așa cum au fost Alexandru Mandy, sau ale unor cântece scrise pe versurile glumeț-ironice ale unor poeți precum cele compuse pe versurile lui Marin Sorescu. De-a lungul anilor 1960 și timpurii 1970, Sergiu Cioiu a interpretat, înregistrat și itinerat în diferite concerte, spectacole sau recitaluri atât în România cât și în străinătate cântecele scrise și compuse de Alexandru Mandy. Printre acestea
Sergiu Cioiu () [Corola-website/Science/309993_a_311322]
-
al Bibliotecii Naționale (1971-1990), după 1990 redactor de pagina culturală la cotidianul "Dimineață" și apoi la săptămânalul "Baricada" (1991-1996); în prezent colaborează la câteva reviste literare, între care "Luceafărul de dimineață", "România literară", "Hyperyon" etc. Debutul editorial: un volum de versuri de Mimmo Morina, "Insula regăsita", traducere din limba italiană, cuvânt înainte de Marin Sorescu (1987). La începutul lunii noiembrie 2008 participa la o serata de poezie româno-italiană găzduită de Accademia di România în Romă, prilej cu care au fost lansate în
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]