45,675 matches
-
Și așéși, precum întâi limba cea lungă îi va zmulge, apoi toate mădularile fără de nice o milă îi va zdrobi, dzicea"9. El știe însă că spaima pe care o provoacă îl va împiedica pe Hameleon, replica sa miniaturală, parodică parcă, să ducă la îndeplinire promisiunea făcută în disperare de cauză. Dintre toate personajele romanului, Crocodilul este, de altfel, singurul pe care vicleanul Hameleon nu cuteză să-l înșele. Acesta va acționa permanent "supt groaza datului cuvânt cătră crocodil"10, va
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
el este, în orice caz, Leviathanul lipsit de concurență. Ei bine, acest simbol al răului absolut are momentele sale de umanitate surprinzătoare, manifestă disponibilități de rațiune și de empatie pe care nu le-am fi bănuit. De pildă, se arată parcă amuzat de întreaga situație caraghioasă a Hameleonului, a cărui fire ticăloasă o sesizează fără greș. Îl întâmpină, la un moment dat, cu dispreț și cu ironie: Ce poate fi aceasta a ta lascavă și voioasă arătare? Oare ție vreun bine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acmu fălcile pentru ca să-l înghiță căscând, Inorogul, toată fața vicleșugului și izbânda vicleanului într-un cuvânt cuprinzând, dzisă: "(Satură-te de singe nevinovat, Coarbe, de carile pururea flămând și nesăturat ai fost)""23. În acest moment, mișcarea se suspendă, scena parcă încremenește, iar Crocodilul devine atent și caută să afle pricina acestei situații, motivația sa etică, în loc să profite de prilejul pe are îl are de a-și devora, rapace, cum îl recomandă absolut toate sursele, prada: "Crocodilul, cuvânt ca acesta de la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sau chiar Talitha. Cele două au numeroase puncte în comun. Poate că sunt mamă și fiică, de vreme ce, prin punte, se călătorește și prin timp? Sau amintirea încețoșează memoria îndrăgostită a lui Egon? Evocarea melancoliei, banală în sine, este întinerită și parcă recreată în acest nou cadru spațio-temporal. 3. Clonele în lumile imaginare ale SF-ului Clonarea este o ramură a manipulărilor genetice moderne. Această tehnică și-a făcut totuși intrarea în literatură printr-un ocol străvechi și foarte neașteptat, amestecând clonarea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pentru multe părți începe la ceafă), tumefierea picioarelor, urinare abundentă, galbenă și foarte roșie, puls rapid și dureri în coapse, adică în șolduri. Vindecarea se face prin anodine: numai sarea împărțită este curativă.” După cum se observă, terminologia folosită este ermetică, parcă voit obscură, contrastând cu descrierea clară pe care Aretaeus o făcuse cu un mileniu înaintea lui. Obsedat de chimism, Paracelsus a observat că după evaporarea urinii pacienților diabetici rămâne o pulbere albicioasă. Întrucât nu a avut inspirația să o guste
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
demonstrarea efectului extractului pancreatic asupra cetonemiei și cetonuriei, adică asupra metabolismului lipidic. În timp ce se pregătea pentru cucerirea acestei ultime redute, ca un trăznet se abate asupra țării furia Primului Război Mondial care oprește brutal șirul minuțioaselor cercetări și a uimitoarelor rezultate obținute. Parcă o forță a răului încerca să oprească descifrarea unuia dintre cele mai bine ascunse secrete ale vieții, declanșând pentru aceasta un devastator război mondial. În câteva luni, viața economică și socială a României este total bulversată. Universitățile se închid. Se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în această etapă fragilă din existența ei. Discuția este cu atât mai bine venită cu cât acum se instalează ceea ce M. Bydlowski (2000), desemna prin „transparența psihică”a gravidei. Este vorba de o stare când cerberii de la porțile conștientului ei parcă și-au relaxat vigilența și un aflux de vestigii dureroase izbucnesc la suprafață, ca o lavă fierbinte: conflicte nerezolvate din copilărie, scene sau fantasme refulate etc. Această ridicare de văl este în sine o încercare dificilă, dar poate constitui și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
volens, apare un antagonism între ei. Serenitatea peisajului este maculată de contracțiile uterine din ce în ce mai nemiloase și mai agresive, într-un uter închis ermetic. Corpul copilului este prins ca într-o menghină, care îl strivește din toate părțile cu o forță parcă inumană. Inevitabil, arterele uterine suferă compresiuni severe, care jugulează primejdios fluxul de oxigen, hrană și căldură către fetus. Este un coșmar claustrofob în care suferința, anxietatea, disperarea și neputința ating paroxismul. Apariția unor monștri arhetipali, devoratori potențează aceste trăiri agonizante
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deznodământ care se traduce inițial printr-un sentiment de neantizare, de anihilare totală, pentru ca, apoi, să se metabolizeze într-un binecuvântat sentiment de biruință, de îndată ce copilul este proiectat într-o lume nouă, scăldată de o lumină diafană, somptuoasă, cu irizații parcă celeste și străjuită de curcubee magnifice și de arabescuri minunate, asemenea cozilor imperiale de păun. Scena devine și mai fascinantă datorită unor apariții arhetipale benefice și proiectarea unor tărâmuri feerice. E o suită de emoții elixirante, care alungă toate tenebrele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să se-ncrețească; Nu mai este ce era. Acea pieliță ca crinul, Acei ochi ce schinteia, Cele buze ca rubinul, Cea dintură ce sticlea Ca nălucul se trecură: Sunt ca flori ce-au veștjit! N-au lăsat nicio trăsură, Moartea parcă le-a pălit. ... Dar sunt armele zdrobite De ast timp afurisit, De ast timp ce ne trimite Brazdele de îngrozit; De ast timp care pălește Orice-n drumuri va călca, Ș-urmele ce tipărește Nu-i putință-a se spăla
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vin rușii să se dea drumul la apă. Domnule, nemții au fost ei cum au fost, dar atunci au dat căruțe, tancuri, tanchete pe marginea digului și ne-au făcut semn să trecem. Și atunci au tras o rachetă luminoasă, parcă văd și astăzi, care făcea lumină ca ziua. Ei, așa a fost. C. I.: Așadar n-ați ajuns la Murgeni după refugierea din Basarabia. S. Ț.: Ba da, am fost la Murgeni, dar după seceta din 1946 am mers în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să umilească sau să facă mizerii suplimentare deținuților, să-i bată sau să deranjeze pe cineva. Era un om liniștit și trecea aproape neobservat când era tura lui. În schimb, când era de serviciu Guzgă...! Ăla avea toată dantura îmbrăcată parcă în argint, arăta ca o pasăre de pradă. Am intrat în camera în care fusesem repartizat și a apărut cineva care mi s-a recomandat ca fiind Mircea Marin 8. Avocat de meserie, a căzut prizonier după două săptămâni de la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fost. Am stat și cu Georgescu-Bârlad, șeful Partidului Liberal Bârlad din județul Tutova. O personalitate! Avea 79 de ani la vremea aceea și avea o memorie impresionantă: povestea cu lux de amănunte ani, persoane. Când vorbea pe subiecte istorice parcă se transfigura integrându-se în timpul respectiv și printre personalitățile istorice ale neamului nostru, cele despre care vorbea. A fost condamnat pe viață ca fost șef de partid, un tip foarte periculos pentru noua orânduire.A murit în detenție, dar nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
denunțat pe Mosanc, care a fost arestat. La proces l-au adus ca martor și Chiorpec, într-un moment de sinceritate, a răspuns la întrebarea judecătorului: "Da! A spus că nu-i ajung banii, dar, tovarășe procuror și onorată instanță, parcă dumneavoastră sau mie ne ajung banii? Dar noi ne ținem gura!" La care procurorul a spus: "Treci în boxa acuzaților!" C. I.: Adică s-a interpretat politic această remarcă chiar în timpul procesului ca o ofensă la adresa judecătorilor și a procurorului
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
apoi am turnat betonul care n-a mai intrat printre pietre. C. I.: Dar n-ați avut supraveghetori la lucrare? S. Ț.: Nu, pentru că era chiar gard în gard cu colonia. La Luciu Giurgeni era comandant atunci maiorul Ionescu, care parcă era permanent absent: mergea cu capul în jos, nu deranja pe nimeni. În fine, în această manieră am ajuns cu construcția noastră la suprafața terenului și am pus un strat vizibil de 20 de cm de beton. Am făcut un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fost!" Sunt momente pe care le-ai trăit cu intensitate, cu toată intensitatea posibilă. A fugit către taică-său și dintr-o turelă s-a tras și l-au împușcat. L-au împușcat și, bietul tată, aplecat asupra lui, parcă-l văd!, așa aplecat cum era, s-a ridicat și, privind către cer, a ridicat mâinile a rugăciune: "Doamne, de ce mă pedepsești?" Sunt momente tragice, niște crime care depășesc putința de a crede că românii au putut să facă ceea ce
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era niște fân. M-am ascuns în fân și am privit prin crăpăturile scândurilor care închideau podul. Câinele lătra și mai agresiv și am înțeles că venise cineva în zonă. Când am privit prin crăpături, poliția! Veniseră imediat după mine! Parcă văd și astăzi, că nu am cum să uit, cum unul dintre polițiști și-a pocnit palmele a surpriză parcă zicându-și: "unde dracu a dispărut domnule?!" Nu s-au urcat pe scară pentru că le era imposibil să se apropie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai agresiv și am înțeles că venise cineva în zonă. Când am privit prin crăpături, poliția! Veniseră imediat după mine! Parcă văd și astăzi, că nu am cum să uit, cum unul dintre polițiști și-a pocnit palmele a surpriză parcă zicându-și: "unde dracu a dispărut domnule?!" Nu s-au urcat pe scară pentru că le era imposibil să se apropie din cauza câinelui. Probabil așa au judecat și ei că ar fi fost logic că nu m-aș fi putut urca
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zidărie într-un subsol, peste care turna o placă și mai departe își ridica clădirea, o casă cel mai probabil. Am tras două zile astfel încât i-am făcut zidăria la subsol, că lucram cu niște cărămizi mari, când puneai una parcă puneai zece din cele obișnuite. Cel care ne angajase ne-a întrebat cum să ne plătească: săptămânal sau zilnic? Eu am zis săptămânal, ca să iau niște bani grămadă, adică sâmbătă, pentru că nu mi-am imaginat că o să plec așa repede
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vreo lună, două înainte de momentul arestării, prin ianuarie-februarie 1948. M-am dus cu mama acasă la primarul ăla, și când am ajuns acasă la el încă nu se sculase, avea un copil pe care-l ținea legat de o buturugă, parcă-l văd și acum. A vorbit mama: "măi, Cuțâcă, de unde să vă mai dau, măi, restul de cotă, că nu mai am de unde? Mai am vreo doi saci de gozură. V-o dau și pe asta?" "Dați-o și pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mai țineți minte numele comuniștilor din sat care stăteau atunci pe afară? Vă rog să-mi spuneți numele lor. R. R.: Îi știu. Erau unul Ștefan Rusu, care a și murit în perioada în care am fost deportați, altul Pantazi parcă îi spunea. Pe Pantazi l-am găsit când am revenit din deportare și se gudura pe lângă noi, încerca să ne "perie". Eu n-am vorbit deloc cu el. A vorbit fratele meu care era mai diplomat. Mai era Dumitru Racoviță
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
despre familia dumneavoastră. Biroul tovarășului de la cadre era în incinta intreprinderii? R. R.: Da, acolo era. C. I.: Tovarășul Dumitriu era secretarul de partid? R. R.: Da, era secretar de partid, șeful cadrelor, comunist afurisit, am aflat după aceea. Și parcă mi-a dat Dumnezeu tărie, că l-am luat un pic mai tare și i-am zis că eu vin de la Râmnicu Sărat și că n-am nicio legătură cu Ralea, moșierul care deținea și moară. Dacă nu ziceam treaba
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am nicio legătură cu Ralea, moșierul care deținea și moară. Dacă nu ziceam treaba asta cred că mă lua la întrebări mai amănunțit să vadă unde m-am născut, unde am făcut școală, să verifice pe la miliție și securitate, dar parcă i-a luat Dumnezeu mințile și nu m-a mai întrebat nimic. C. I.: Dar la dosar nu era obligatorie o autobiografie? R. R.: Ba da, dar nu cred că a citit tot dosarul și de fapt nici nu prea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plătite 3 miliarde de lei. A fost în aceeași situație ca noi: ridicat noaptea, deportat. C. I.: Spre deosebire de dumneavoastră, acel domn a găsit inventarul care s-a făcut în acea noapte a deportării. R. R.: Exact, a găsit inventarul. Dar parcă eu nu m-am străduit? Am fost la Galați, la Berești, la cel care a fost șeful I.A.S Berești, Grecu, care mi-a zis să aduc inventarul și-mi va da tot ceea ce ni s-a luat atunci
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plecat la dormitoare iar brigadierul și cu Petrică Burchișan au intrat în camera de gardă. Iar acolo în camera de gardă ce-or fi vorbit, nu știu! Dar cât am stat acolo a trecut un ofițer, un sublocotenent, un bărbat, parcă-l văd și acum, de 23-24 de ani, foarte tânăr, foarte elegant, foarte curat, cu cizme și zice: "Cu dumitale ce-i aici?" Păi, uite așa, și așa...". "Din ordinul meu, pleacă la baracă!" "Da, dar domnul...". "Din ordinul meu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]