45,107 matches
-
mișei. D. Cantemir scrie despre ciuma adusă la Galați de corăbiile ce au venit dinspre Egipt. Cronicarul Ion Neculce scrie despre necruțătoarea variolă din 1652. în sec. XVIII tifosul exantematic lovește pe românii din Banat, iar cazurile de tuberculoză sunt sesizate în toate straturile sociale. în Istoria hieroglifă, Cantemir îi spune popular oftică și ohtică. în 1785 la Craiova se interzice vânzarea obiectelor decedaților de ftizie. Ca ecou luminist occidental, începe și la noi să crească interesul pentru sănătatea și grija
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din minele ascunse. A făcut pentru prima dată distincție între corpurile care se electrizează sau nu se electrizează prin frecare. Deoarece electroscopul său nu era izolat de pământ nu a putut descoperi acțiunea de respingere a corpurilor electrizate. Gilbert a sesizat că atracția electrică depinde de distanță, că existența unui obstacol oricât de mic împiedică atracția electrică și a elaborat teorii prin care a încercat să explice aceste fenomene. Fizicienii vremii au dispus de exemplul viu a ceea ce înseamnă metoda inductiv-experimentală
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
progresive, ultimii ani de viață i-a petrecut ca șef al Biroului pentru Metrologie. Spre sfârșitul vieții a suferit, ca și tatăl său, de cataractă. A murit la 20 ianuarie 1907. Sistemul periodic al elementelor, o moștenire nepieritoare Mendeleev a sesizat că în acea vreme chimia era o știință mai mult descriptivă. Simpla aglomerare de fapte, fie ea chiar foarte largă, simpla acumulare a acestora încă nu înseamnă o metodă de cunoaștere științifică și nu oferă garanție succeselor viitoare și nici
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S. Wendkos Olds, 1986, p. 310). Există locuri în lume, după cum am arătat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
înțelege relația dintre cauzele multiple și efectele posibile; * abilități de înțelegere a relației exprimate prin simboluri (matematică, fizică, chimie); * utilizarea fină și nuanțată a limbajului; * capacitatea de analiză abstractă și de definire a fenomenelor aparent foarte dificile; * capacitatea de a sesiza ușor absurditatea; 51 * capacitatea de a colecta informații; * capacitatea de a evalua șanse și de a organiza predicții plauzibile (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 200). În ceea ce privește învățarea, Piaget semnalează faptul că, după 10 ani, gândirea are tendința de a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
droguri, a schimbat heroina cu cocaina, mai greu de procurat și mai scumpă, pentru trei grame de cocaină plătea 2500 de franci. Trăia, de patru ani, între dealari și toximani, se droga de trei ori pe zi. Oficialitățile s-au sesizat și lui Béné i s-a intentat proces pentru deținere și consum de droguri, drept urmare, a fost condamnată la patru luni cu suspendare. Atinsese deja un prag limită, ori lua o supradoză pentru a muri, ori renunța la acest viciu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
către efectori (mușchii respiratori). O creștere a activității efectorilor va determina o scădere a informației către creier, de exemplu prin scăderea pCO2 în sângele arterial; acesta este un exemplu de feedback negativ. 18.6.1. Chemoreceptorii centrali In general chemoreceptorii sesizează modificări de compoziție chimică în lichidul cu care vin în contact (interstițial sau intracavitar), care în unele cazuri reflectă nemijlocit modificări de la nivel sanguin. Cei mai importanți chemoreceptori centrali implicați în controlul permanent al ventilației sunt cei situați lângă suprafața
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de izvoare. Concepția că apa izvoarelor se formează în golurile subterane era o consecință a faptului că anticii greci erau familiarizați cu peșterile din ținuturile calcaroase, cu spațiile subterane mari, reci și întunecoase. Marcus Vitruvius (sec î.Cr.) este primul care sesizează că apa subterană provine din infiltrarea apei de ploaie sau a zăpezii topite; el este practic precursorul teoriei infiltrării. Palissy B. este primul autor care, în 1580, elaborează prima lucrare unde arată că apele subterane provin din cele superficiale ce
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
așezăm în contextul său istoric. Pentru majoritatea exegeților, din mai multe rațiuni, acest text a fost conceput și scris în timpul sau, probabil, imediat după exil (586-536 î.C.). Una dintre ele este imposibilitatea de a interpreta Gn 2 fără a sesiza influența mitologiei mesopotamiene. Doar faptul de a descrie lumea de la început ca un „haos acvatic”, adică un univers complet acoperit de ape și scufundat în întuneric (cf. Gn 1,2), este tipic Mesopotamiei, câmpie traversată de două mari fluvii; nu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
spre a fi ghicite sunt indicate prin întruchipări onomatopeice sau printr-un singur cuvânt-semnal (un verb sau o interjecție cu valoare onomatopeică). Formulele inițiale și finale alcătuiesc cadrul tabloului poetic al g. Universul tematic al g. românești este covârșitor rural. Sesizând deosebirile dintre lucruri și fenomene, dar și unitatea lor intrinsecă, g. are o surprinzătoare capacitate de a contribui la cunoașterea lumii. Surse: Anton Pann, O șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851, O șezătoare la țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
ce le sunt proprii, multiplică indefinit tiparul. Nu putem spune ce anume este în mai mare măsură: tiparul care se reiterează în fiecare exemplar, ori hotarul fiecărui lucru în virtutea căruia tiparul se afirmă încă o dată; pentru că, în fiecare lucru, noi sesizăm simultan hotarul și tiparul lui, varietatea lui distinctă și uniformitatea și indistincția lui. Pe de-o parte suntem înclinați să vedem excelența ființei în ceea ce este inconfundabil și neînlocuibil, deci în principiul individualului. În acest caz, unicitatea pe care o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
relativității, pentru că nu poate compara. Cel prost cade în proiectul propriu în chip admirativ; întrucât atitudinea lui este eminamente in sistentă, lui îi este refuzată distanța necesară pentru nașterea îndoielii și pentru conștiința eșecului. De aceea prostia nu poate fi sesizată decât din afară; surprinsă dinăuntru, ea se dizolvă de îndată în propria ei recunoaștere. Rămâi prost câtă vreme poți fi contemplat. Fiind o inconștiență lipsită de tresăriri, prostia respiră calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Iorga scrie în "Adevărul ilustrat": "... critica literară nu are nici o valoare dacă nu constituie o simbioză între critic și cel care creează respectiva bucată literară, mult mai importantă fiind dragostea, o dragoste de artă naivă, copilărească și mistuitoare"85. Putem sesiza aici făcîndu-și apariția contururile Sămănătorismului. Relația lui Iorga cu Caragiale s-a stricat. Marele scriitor satiric era puțin angajat după părerea lui: Caragiale nu se identifica cu nici un curent politic sau partid. Critica lui estetică a scenei românești era atît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apoi la Danzig, în nordul Germaniei, unde a cercetat arhivele Ordinului Teutonilor; a trecut apoi pe la Lvov și Cracovia (pe al cărui superb centru istoric Iorga îl considera drept "Ragusa Poloniei"). La Königsberg, Iorga a discutat cu germanii de acolo, sesizînd periculoasa naivitate a Germaniei lui Wilhelm II. Germanii i-au vorbit despre destinul Germaniei "de a fi pe mare și pe oceane". În 1899, Iorga a plecat la Viena, unde dezgustul său față de vienezi a fost compensat de tezaurul de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și organice. Acestea nu sînt legi, întrucît legile sînt prea flexibile, iar istoria universală prea complexă. Pentru istoric, materialele care ar constitui o dovadă incontestabilă a desfășurării legice a proceselor istorice sînt adesea fie incomplete, fie inexistente. Dar Iorga a sesizat similarități între tiparele difritelor națiuni și a tras concluzii din tipare similare atunci cînd materialele doveditoare lipseau. Analizînd aceste similarități, el a căutat să înțeleagă și să reconstituie istoria evenimentele și procesele care au generat-o. Tiparele rezultate din viața
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
român profund convins de adevărul naționalismului cultural românesc. Dacă vrea cineva să-i ceară lui Iorga o soluție la indiferent ce problemă, trebuie să-l întrebăm mai întîi care era interesul României (așa cum îl vedea el) în momentul acela? El sesiza acest interes în cadrul naționalismului său cultural sămănătorist. S-a situat întotdeauna cu modestie în spatele interesului național al poporului român. După întrebarea relativ la interesul național românesc, i-am putea pune multe alte întrebări în privința poziției sale, dar nu trebuie să uităm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
semnul egal între naționalism și conservatorism. Referitor la antisemitismul lui Iorga pînă la primul război mondial, ne putem face o imagine despre natura complexă a chestiunii evreiești din România. Pentru Iorga, evreii constituiau un element străin care invada orașele. A sesizat eforturile lor sincere de a supraviețui în mediul rural. Îl înfuria încăpățînarea evreilor de a nu se asimila, cum făcuseră în Ungaria. Numai că asimilarea evreilor nu era facilitată de împrejurările respective. După primul război mondial, Iorga va recunoaște acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru evrei, sperînd că va fi urmat și de alți evrei. Ceva mai tîrziu va milita pentru acceptarea evreilor. Oare nu s-a uitat Iorga peste granița cu Ungaria și nu a văzut dorința evreilor de a deveni unguri? A sesizat-o, dar a văzut și că în Transilvania (și în Bucovina) evreii erau cei mai înverșunați dușmani ai naționalismului românesc. Era totodată supărat, pentru că văzuse că pînă și după unirea României cu Transilvania, evreii susțineau menținerea școlilor cu limba de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
urmare, dat fiind că istoria omenirii constituie o unitate, trebuie să căutăm trăsăturile comune reprezentative. Odată găsite, istoricul trebuie să le evalueze. Dar aceste trăsături comune nu sînt legi. Iorga nu recunoaște nici o interpretare metafizică a istoriei. El căuta să sesizeze în experiența omenirii paralele, repetiții și felul în care au fost rezolvate acestea. Credea în dictonul: "Istoria se repetă" doar într-un mod foarte restrîns. Istoria (după opinia lui Iorga) "nu se repetă"; istoria continuă. Prezicînd viitorul unei țări nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
politica sa ilustrează și mai bine lipsa lui de înțelegere față de schimbările dinamice din economia secolului al XX-lea. Dat fiind faptul că înțelegerea sa istorică se baza pe elementele "permanente" nu prea flexibile ale evoluției culturale, Iorga nu putea sesiza modificările pe care Toynbee le-a numit "accelerarea istoriei". Nu considera cunoștințele sale sărace în domeniul economiei ca fiind un handicap; așa cum spunea în 1934: "A fost norocul țării mele și propriul meu noroc (sic!) faptul că n-am ajuns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rămînă anonim pentru a nu da apă la moară celor din "cercul intim" al lui Iorga. Șeicaru a angajat poeți și jurnaliști. Tirajul a urcat imediat la 2 000 de exemplare. A apărut un singur incident: G. Vlădescu-Răcoasa, care a sesizat implicarea "cercului intim", l-a atacat violent pe unul dontre editori. Reacția lui Șeicaru a fost promptă: l-a concediat. La întoarcere, Iorga a fost încîntat de schimbările operate de Șeicaru. A aflat de gestul lui Titus Enacovici, căruia i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
salute oaspetele. Era atît de gelos cu timpul său încît cu cei apropiați își permitea să continue să citească (sau să facă însemnări) în timpul conversației. După plecarea musafirului își relua lucrul. Tehnicile utilizate de el la citit erau fenomenale. Ca să sesizeze laitmotivul, citea adesea o carte din patru în patru pagini, uneori necatadicsind nici măcar să taie foile. Își făcea mereu însemnări, indiferent dacă era în tren sau într-un restaurant; îi dicta secretarului său sau nota cîteva cuvinte pe fețe de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
armate ale Germaniei sau Austro-Ungariei?) Oare est-europenii nu puteau să-și dea seama de motivele comportării diferite a evreilor? (Iorga nu a mai apucat să fie martor la înființarea Forțelor de Apărare ale Israelului). Chiar și în timpul Primului Război Mondial, Iorga a sesizat atitudinile diferite ale evreilor francezi și italieni și i-a îndemnat pe evreii români să ia exemplu de la aceștia. Întrebat ce părere are despre acordarea de drepturi cetățenești evreilor din Franța și Italia, Iorga a răspuns: Atunci cînd vor arăta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
italieni de confesiune mozaică; ei nu cunosc nici o altă limbă, nici alte tradiții, nici alte veșminte decît cele italienești și nu au avut în trecut și nu au nici în prezent relații cu dușmanii Italiei"35. Nu poți să nu sesizezi complexitatea acestei probleme grave. Oare Iorga nu-și dădea seama de ce refuzau evreii să se identifice cu România? Ba da, și-a dat seama și își va schimba complet atitudinea după 1918. Dar, ca naționalist eminescian, la o adică, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cu toate cărțile pe care le scrisese despre comerț și industrie, Iorga avea puțină înțelegere pentru poverile pe care o economie capitalistă le impunea agriculturii, mai ales în perioada de tranziție de la o economie tradițională la una industrială. Iorga a sesizat efectele, dar nu a prea înțeles cauzele: cum de protecționismul pauperiza circa 80% din populație, dar era necesar pentru o industrializare forțată și rapidă. Totuși, nu exista nici un plan sistematic pentru implementarea industrializării. Povara industrializării rapide a fost clar pusă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]