45,023 matches
-
o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni, pajiști naturale, stepe, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală din sud-vestul Podișului Transilvaniei. Situl se întinde în bazinul hidrografic superior al râului Olt (brăzdat de cursurile văilor: Slimnic, Șarba, "Valea Plopilor" și "Valea Șerpuită") și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în Depresiunea colinară a Transilvaniei. Acesta include rezervația naturală Dealul
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Yahudan") este o zonă geografică semideșertică și deșertică în regiunea istorică a Țării Israelului sau Palestinei, azi în Israel și Cisiordania, care se întinde în lățime de la vest la est pe 15-25 km, între Munții Iudeei de o parte și Valea Iordanului și Depresiunea Mării Moarte,către care coboară în mod abrupt, de altă parte. Pe axa sud-nord se întinde din nord-estul deșertului Neghev cu depresiunea Arad, până la răsărit de munții Hebron și Beit El pe o lungime de 85-90 km
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 7.174 hectare. Acesta include rezervația naturală Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei. Situl a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri de fag de
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
cel mai mare număr de pacienți supuși unei terapii substitutive renale: Hinova - 4 pacienți hemodializați și unul cu dializă peritoneală, Erghevița - 5 pacienți hemodializati, Bistrița - 5 pacienți hemodializati, Husnicioara - 4 pacienți hemodializați, Corcova - 4 pacienți hemodializați, Șimian - 5 pacienți hemodializati, Valea Izvorului - 3 pacienți hemodializați și 2 pe dializă peritoneală, Vânjuleț - 2 pacienți hemodializați si 1 pe dializă peritoneală; Rogova - 4 pacienți hemodializați si 1 cu dializă peritoneală. Din cei 74 de pacienți hemodializați la Centrul de Hemodializă din Drobeta-Turnu Severin
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
cel al Mariei Tănase, cu care a colaborat și cântat frecvent, începând cu anul 1954, când artista a imprimat cu orchestra sa la Radio România cântecele „Dodă, dodă”, „Mă dusei să trec la Olt”, „Moțule cu țundră neagră” și „Pe vale, țațo, pe vale”. Cu acompaniamentul orchestrelor conduse de (Radio, „Dezrobirea”) au înregistrat la Electrecord și la Radio România artiști ca Maria Tănase, Maria Lătărețu, Gică Petrescu, Rodica Bujor, Mia Braia, Ileana Constantinescu, Victoria Darvai. Cunoscutele piese ale Mariei Tănase „Am
Ionel Banu () [Corola-website/Science/332514_a_333843]
-
Tănase, cu care a colaborat și cântat frecvent, începând cu anul 1954, când artista a imprimat cu orchestra sa la Radio România cântecele „Dodă, dodă”, „Mă dusei să trec la Olt”, „Moțule cu țundră neagră” și „Pe vale, țațo, pe vale”. Cu acompaniamentul orchestrelor conduse de (Radio, „Dezrobirea”) au înregistrat la Electrecord și la Radio România artiști ca Maria Tănase, Maria Lătărețu, Gică Petrescu, Rodica Bujor, Mia Braia, Ileana Constantinescu, Victoria Darvai. Cunoscutele piese ale Mariei Tănase „Am iubit și-am
Ionel Banu () [Corola-website/Science/332514_a_333843]
-
este o trecătoare situată în Carpaților Orientali la altitudinea de 1298 m (1295 m după altă sursă), la limita dintre Munții Gârbova (Baiului) (aflați la vest) și Munții Grohotiș (aflați la est) și, care face legătura dintre Depresiunea Brașovului (prin valea Doftanei Ardelene) și sudul României prin valea Doftanei Prahovene. Trecătoarea este situată pe axa N → S, la nivelul porțiunii de contact dintre "Piciorul Predelușului" (1483 m, din "Munții Neamțului" − subunitate a Munților Baiului, respectiv 1486 m după altă sursă), aflat
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
la altitudinea de 1298 m (1295 m după altă sursă), la limita dintre Munții Gârbova (Baiului) (aflați la vest) și Munții Grohotiș (aflați la est) și, care face legătura dintre Depresiunea Brașovului (prin valea Doftanei Ardelene) și sudul României prin valea Doftanei Prahovene. Trecătoarea este situată pe axa N → S, la nivelul porțiunii de contact dintre "Piciorul Predelușului" (1483 m, din "Munții Neamțului" − subunitate a Munților Baiului, respectiv 1486 m după altă sursă), aflat la vest și, "Muntele Prisciu" (din "Munții
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
de contact dintre "Piciorul Predelușului" (1483 m, din "Munții Neamțului" − subunitate a Munților Baiului, respectiv 1486 m după altă sursă), aflat la vest și, "Muntele Prisciu" (din "Munții Grohotiș", 1557 m). Pasul este parcurs de "DJ102I" Săcele (DN1A) - Pasul Predeluș - Valea Doftanei - Câmpina (DN1). Acesta este neasfaltat deocamdată (2014) pe porțiunea Valea Doftanei-Săcele. Cea mai apropiată gară (în termeni de acces rutier) este pe Magistrala CFR 300 la Dârste (Brașov). Cele mai apropiate aeroporturi se află la București respectiv Sibiu. În
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
a Munților Baiului, respectiv 1486 m după altă sursă), aflat la vest și, "Muntele Prisciu" (din "Munții Grohotiș", 1557 m). Pasul este parcurs de "DJ102I" Săcele (DN1A) - Pasul Predeluș - Valea Doftanei - Câmpina (DN1). Acesta este neasfaltat deocamdată (2014) pe porțiunea Valea Doftanei-Săcele. Cea mai apropiată gară (în termeni de acces rutier) este pe Magistrala CFR 300 la Dârste (Brașov). Cele mai apropiate aeroporturi se află la București respectiv Sibiu. În apropiere se găsesc spre vest respectiv est, pasurile Predeal și Bratocea
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
la Fototeca Centrului de Documentare Museomontagna Privind spre Alpi Privind spre Alpi, nu este doar titlul acestei expoziții; este obișnuința adânc înrădăcinată a fiecărui piemontez care, ca prin magie, ridicând ochii descoperă la orizont o perdea de culmi și de văi. Sunt munții ce înconjoară regiunea Piemont și care o caracterizează atât de bine, încât devin parte din numele regiunii înseși. Expoziția este o propunere de a descoperi, dar și de a reflecta asupra istoriei celei mai recente a lumii, din
Italia la a doua ediție a Alpin Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105839_a_107131]
-
din Șerbia; Ion Omoran — vicepreședinte Comunitatea Românilor din Șerbia, redactor șef al revistei Cuvântul românesc. Din Timoc, au fost premiați: Slavoljub Gacovic — etnograf, profesor de istorie și arheologie; Filip Paunelovici — etnograf, specialist în dansuri populare, costume, obiceiuri ale românilor din Valea Timocului; Ștefan Radovanovic — artist popular, instrumentist, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale. Din Bulgaria, au fost premiați: Lucica Gheorghiev — coordonator proiecte sociale, culturale și educaționale din partea Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, principala asociației românilor din Bulgaria; Milena Petrova — lector
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
a fost sfințită cu mare solemnitate, în ziua de 2 octombrie 1864, de către episcopul Antonio Pluym, în cinstea Imaculatei Concepțiunii, a cărei icoană a fost pictată de către pictorul în anul 1864, cu ocazia șederii sale la Ploiești. Populația catolică din Valea Prahovei a crescut până la 1.400 de credincioși în 1872, fiind parohul Julius Hering între anii 1889-1903. În acest timp biserică a fost îmbunătățită neîncetat: au fost executat șase vitralii, s-a adus un orgă din Bavaria, a fost înzestrată
Biserica Cristos Rege din Ploiești () [Corola-website/Science/333925_a_335254]
-
poezii), sub îndrumarea fostului profesor Iancu State Ciuboțel, participând la discuțiile literare și politice de la Terasa Oteteleșanu. La sfaturile unor medici care-i tratau o boală de ficat, Amelica pleacă în vara anului 1914, împreună cu Ionică, în stațiunea Tarasp de pe valea Engadina din Elveția. Tânărul se împrietenește acolo cu studenta poloneză Ewunia, implicată în activitatea subversivă antiaustriacă și antirusească și care îl instruiește în politica externă europeană, oferindu-i cunoștințe filozofice și de literatură rusă. Legătura dintre cei doi se întrerupe
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
-și vândă via și să-și ipotecheze casa de la Constanța. În august 1916 România intră în război de partea Antantei, iar doctorul este mobilizat ca maior și trimis în linia întâi a frontului din Transilvania. După o mobilizare scurtă pe valea Oltului, regimentul de artilerie din care făcea parte slt. Ion Sântu este trimis în Dobrogea. Luptele grele, înfrângerea rapidă și retragerea înspre Moldova îi oferă ocazia lui Ionel să observe mizeria adusă de război. Oprit la Târgu Bujor, tânărul ofițer
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
Slavonski Brod) etc. Și în Ungaria există organizații rome locale care cuprind și băieși. Printre altele s-a adoptat și un imn al băieșilor. În România nivelul de organizare este mai puțin semnificativ. Se poate aminti ca exemplu Asociația Rudarilor Valea lui Stan (Brezoi). În Serbia situația este asemănătoare. În 2004, în suburbia Ripanj a Belgradului exista o asociație pentru cultivarea și cercetarea trecutului cultural al băieșilor, a folclorului tradițional, a limbii, care căuta colaborarea cu asociații și organizații românești din
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Carpații Olteniei și sud-vestul Transilvaniei, până la nord de Mureș, Săcărâmb, Zlatna. În România este un element montan, în regiunea de deal se întâlnește în mod excepțional (Deva). Trăiește pe coastele stâncoase cu vegetație de acoperire din clisura Cazanelor și pe văile afluenților Dunării și Cernei, pe Valea Nevei. A fost semnalată și pe dealul cetății Deva, precum și în Munții Retezat până la altitudinea de 2184 m. Trăiește pe pantele stâncoase cu arbuști, adesea aproape de malul apelor (de ex. Valea Cernei) și în
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
nord de Mureș, Săcărâmb, Zlatna. În România este un element montan, în regiunea de deal se întâlnește în mod excepțional (Deva). Trăiește pe coastele stâncoase cu vegetație de acoperire din clisura Cazanelor și pe văile afluenților Dunării și Cernei, pe Valea Nevei. A fost semnalată și pe dealul cetății Deva, precum și în Munții Retezat până la altitudinea de 2184 m. Trăiește pe pantele stâncoase cu arbuști, adesea aproape de malul apelor (de ex. Valea Cernei) și în pădurile de foioase (de la poalele munților
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
Cazanelor și pe văile afluenților Dunării și Cernei, pe Valea Nevei. A fost semnalată și pe dealul cetății Deva, precum și în Munții Retezat până la altitudinea de 2184 m. Trăiește pe pantele stâncoase cu arbuști, adesea aproape de malul apelor (de ex. Valea Cernei) și în pădurile de foioase (de la poalele munților Domogled). Îi place să stea la soare pe stânci. Se cațără cu ușurință pe ramuri arbuștilor pentru a se încălzi la soare. Pe teren deschis se mișcă greoi. Se adăpostește mai
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bârnova și include rezervațiile naturale: Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conserva o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
În 1511 s-a construit pe actualul amplasament, prin ordin al conchistadorului Alonso Fernández de Lugo, un schit închinat Sfintei Fecioare Maria. Există indicii că în acel loc a existat o necropola guanșă. De asemenea, este cunoscut faptul că întreaga vale Aguere (pe care se întinde orașul) și mai ales laguna sau lacul care se află în acest loc era un loc de pelerinaj al aborigenilor de pe întreaga insulă. Aceasta biserică a fost înlocuită ulterior, în 1515, cu un edificiu mai
Catedrala din San Cristóbal de La Laguna () [Corola-website/Science/334010_a_335339]
-
Dabija. Divizia era dislocată în zona Petroșani-Deva, în dispozitivul de luptă al "Grupului de Sud". La declanșarea acțiunilor militare postbelice din Transilvania, la 15 aprilie 1919, Divizia 2 Vânători a primit misiunea generală de a înainta cu coloana principală pe valea Crișului Alb și cu o coloană secundară pe valea Crișului Negru, având ca prim obiectiv atingerea aliniamentului Beiuș-Sebiș-Radna. Brigada 3 Vânători, comandată de Constantin Paulian a fost desemnată să acționeze pe Valea Crișului Alb. În ziua de 16 aprilie, trupele
Constantin Paulian () [Corola-website/Science/334007_a_335336]
-
de luptă al "Grupului de Sud". La declanșarea acțiunilor militare postbelice din Transilvania, la 15 aprilie 1919, Divizia 2 Vânători a primit misiunea generală de a înainta cu coloana principală pe valea Crișului Alb și cu o coloană secundară pe valea Crișului Negru, având ca prim obiectiv atingerea aliniamentului Beiuș-Sebiș-Radna. Brigada 3 Vânători, comandată de Constantin Paulian a fost desemnată să acționeze pe Valea Crișului Alb. În ziua de 16 aprilie, trupele brogăzii ocupă localitătile din zona Almaș și Gurahonț. În
Constantin Paulian () [Corola-website/Science/334007_a_335336]
-
generală de a înainta cu coloana principală pe valea Crișului Alb și cu o coloană secundară pe valea Crișului Negru, având ca prim obiectiv atingerea aliniamentului Beiuș-Sebiș-Radna. Brigada 3 Vânători, comandată de Constantin Paulian a fost desemnată să acționeze pe Valea Crișului Alb. În ziua de 16 aprilie, trupele brogăzii ocupă localitătile din zona Almaș și Gurahonț. În dimineața zilei de 17 aprilie, brigada ocupă localitatea ""Kokaro"", căreia Paulian dispune să i se schimbe numele în Joia Mare, fiindcă în acea
Constantin Paulian () [Corola-website/Science/334007_a_335336]
-
cu o denumire mai veche "Lacerta taurica taurica"). În România este foarte numeroasă în Dobrogea, rară în câmpia Dunării (Roșiorii de Vede) și reapare mai frecvent în Banat, de la Baziaș până la Vârciorova, în Oltenia pe dunele de la Ciupercenii Vechi, pe valea Jiului la sud de Craiova, și pe valea Oltețului, lângă vărsarea în Olt. Are o talie relativ mică (până la 20 cm), cu capul relativ mic, botul ascuțit cu profil dorsal drept sau convex, gulerul dințat, corpul relativ comprimat dorso-ventral, coada
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]