46,314 matches
-
Sociale (EHESS). Din anul 1977, activitatea de istoric s-a împletit cu cea de militant în sprijinul opoziției democratice din Europa Centrală și de Est și în special, în susținerea rezistenței față de regimul Ceaușescu din țara natală. După prăbușirea regimului comunist din România, Mihnea Berindei s-a implicat în crearea Grupului pentru Dialog Social și în sprijinirea primelor organizații civice românești. A mobilizat resurse umane și financiare din Franța menite să asiste democrațiile incipiente din România, Bulgaria, Albania, Republica Moldova. În anii
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]
-
și în sprijinirea primelor organizații civice românești. A mobilizat resurse umane și financiare din Franța menite să asiste democrațiile incipiente din România, Bulgaria, Albania, Republica Moldova. În anii 2000, a participat la restituirea pentru istorici și opinia publică a arhivelor Partidului Comunist din România. În primii ani dupa rămânerea să în Franța, Mihnea Berindei s-a dedicat exclusiv cercetărilor în domeniul său de specialitate: Istoria Imperiului Otoman, secolele XV-XVII. A făcut cercetări în Arhivele din Istanbul, a lucrat individual și în echipa
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]
-
de comerț și zona Marea Neagră și regiunile nord-pontice. A fost membru al comitetului de redacție al revistei de specialitate Turcica (1980-1889). După 1977, a participat și la activitatea unor grupuri de cercetare multidisciplinare (istorici, sociologi, economiști, politologi) privitoare la țările comuniste și la relațiile Est-Vest. A fost membru al comitetelor de redacție al revistelor L’Alternative (1979-1985), L’Autre Europe (1986-1994) și până în prezent, al trimestrialului Politique Internaționale. În aceste reviste a sustinut singur sau împreună cu alți cercetători analize asupra opoziției
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]
-
supuși politicii represive a regimului, culegerea de date despre opoziția din România și informarea mass-media și opiniei publice occidentale. După 1990, Mihnea Berindei a continuat activitatea anterioară prin cercetări asupra societăților postcomuniste. A lucrat în fondurile de documente ale Partidului Comunist Român, a organizat seminarii asupra situației din țările aflate anterior sub tutela URSS. Între 1990 și 1992 a fost președintele organizației Biroul de Informații și Ajutor pentru România. În 1992 a devenit vicepreședintele asociației Est Libertés. În perioada 1994 - 1998
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]
-
o serie de programe PHARE ale Uniunii Europene menite să ajute democrația locală și structurarea partidelor politice democratice din Albania, Bulgaria, România, monitorizarea alegerilor din Șerbia, Kosovo, Macedonia și Republică Moldava. A făcut parte din Comisia Prezidențială pentru Investigarea Dictaturii Comuniste din România , iar după publicarea Raportului final, a continuat cercetarea de arhive pentru editarea de documente despre perioada comunistă. Cărți Participări la volume colective Studii Cărți Roumanie, le livre blanc. La réalité d’un pouvoir néo-communiste, Paris, La Découverte, 1990
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]
-
Albania, Bulgaria, România, monitorizarea alegerilor din Șerbia, Kosovo, Macedonia și Republică Moldava. A făcut parte din Comisia Prezidențială pentru Investigarea Dictaturii Comuniste din România , iar după publicarea Raportului final, a continuat cercetarea de arhive pentru editarea de documente despre perioada comunistă. Cărți Participări la volume colective Studii Cărți Roumanie, le livre blanc. La réalité d’un pouvoir néo-communiste, Paris, La Découverte, 1990, 260 p. (en coll. avec A. Combes et A. Planche). Participări la volume colective Studii și articole http://www
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]
-
sec. XIII și de dinastia Manchu din sec. XVIII. După Revoluția Chineză din 1911-1912 a devenit regiune independentă aflată sub influența britanică. Comuniștii chinezi au invadat și ocupat regiunea în 1950. În 1965 a devenit oficial regiune autonomă în cadrul Chinei comuniste. Întinzându-se de la est la vest pe o distanță de circa 2.400 km, iar de la nord la sud pe circa 1.000 km, podișul Tibet este situat între longitudinile 78°24' și 104°47' Est și latitudinile 26°2
Tibet () [Corola-website/Science/325473_a_326802]
-
sunt numai vânătăi, Nada îi pune forțat ochelarii și Frank începe să vadă extratereștrii din jurul lui, precum și panourile cu mesaje subliminale. Frank se alătură lui Nada și amândoi sunt contactați de cineva din grupul de la biserică, grup catalogat ca fiind comunist și terorist de către guvern. Participă în aceea seară la o întâlnire secretă organizată a acestui grup. Membrii grupului ascultă un seminar plin de idei radicale. De exemplu, extratereștrii sunt acuzați pentru creșterea dioxidului de carbon și a emisiilor de metan
They Live () [Corola-website/Science/325469_a_326798]
-
nazistă. Romanul, care a fost tradus în peste 30 de limbi, a fost filmatizat de trei ori până în 2011. Cu toate că romanul fusese tradus în unele limbi străine la puțin timp după publicarea sa în Germania (în special în limbile blocului comunist), primele traduceri în limba engleză au apărut în 2009, el devenind un best-seller. Până în martie 2011 romanul se vânduse în cca 750.000 de exemplare la nivel mondial. Prima ecranizare a romanului a avut loc în 1962 în regia lui
Fiecare moare singur (roman) () [Corola-website/Science/325514_a_326843]
-
des acest moment în care înțelesese că Rock înseamnă mai mult decât muzică. Începe să îl perceapă ca pe o atitudine socială care nu corespundea nici pe departe cu ceea ce învăța el la școală pe atunci în anii izolării culturale comuniste. Din acel moment, toate energiile încep să se canalizeze într-un singur țel: ROCK! În 1982 este luat în armată unde își ia cu el chitara. Șabloanele impuse de regimul militar și lipsa de libertate l-au întărâtat și mai
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
ale vieții științifice și culturale. De-a lungul timpului mai multe personalități au învățat sau predat la Colegiul Național "Unirea", printre care se numără și: Fondul documentar nu păstrează decât o parte din ceea ce exista în anul 1945, când autoritățile comuniste au condamnat cartea veche, expresie a culturii „burghezo-moșierești”. Profesorii de atunci ai liceului „au furat” ceea ce au putut din grămada de cărți destinate dispariției, le-au ascuns și apoi le-au redat proprietarului legitim, bibliotecii liceului. Aceste relicve salvate sunt
Colegiul Național „Unirea” din Focșani () [Corola-website/Science/325950_a_327279]
-
la București - Manfred von Killinger), Ernest Bernea, Matei Socor, Traian Brăileanu, ziaristul Nicolae Carandino, Zaharia Stancu, Radu Gyr, Victor Eftimiu. În grupa a șasea erau internați vagabonzii, prostituatele, proxeneții, hoții de buzunare. Grupa a șaptea cuprindea internații politici comuniști, femeile comuniste fiind internate tot la grupa a șaptea, într-o baracă separată de cea pentru bărbați.Cele mai notabile figuri de comuniști care au trecut prin au fost: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Călău Vasile (un chelner, membru al Sindicatului Chelnerilor, pe
Lagărul de la Târgu Jiu () [Corola-website/Science/325977_a_327306]
-
Merețkov a intrat în Partidul Comunist al URSS în anul 1917 și a servit în Armata Roșie din 1920. În timpul Războiul de Iarnă în calitate de comandant al Armatei a 7-a a URSS el a fost cel care a reușit penetrarea Liniei Mannerheim pentru care a fost
Kirill Merețkov () [Corola-website/Science/325972_a_327301]
-
a primit gradul de Mareșal al Uniunii Sovietice. Părinții lui Merețkov erau țărani și familia trăia într-un sat. Merețkov din 1909 a fost muncitor la Moscova, apoi într-o localitate aproape de Vladimir. El s-a alăturat bolșevicilor (ulterior Partidul Comunist al Uniunii Sovietice în august 1917, și a devenit șef de stat major al miliției Gărzile Roșii, ajutând la organizarea în oraș. În timpul războiului civil rus el a fost șeful de personal al unui regiment, mai târziu la o divizie
Kirill Merețkov () [Corola-website/Science/325972_a_327301]
-
manieră, stil, Mihu alege soluții simpliste, cu rostire „albă” marcând momentele de meditație ale personajului.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Marele singuratic" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Gabriela Nasta a obținut în 1977 Premiul pentru montaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la acest film; premiul a fost decernat ex-aequo și Cristinei Ionescu pentru filmul "Mama".
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
al publicației "Limbă și literatură", editată de Societatea de Științe Istorice și Filologice din R.P.R., sub titlul "Prezentare succintă a istoriei literaturii române", a pus în aplicare interesele politice ale epocii proletcultiste în literatură, înțeleasă ca un instrument al ideologiei comuniste, promovând deschis lupta de clasă împotriva burgheziei. În "prezentarea succintă", el disocia tranșant între „forțele progresiste" și „pozițiile reacționare", considerând, de pildă, drept „curente diversioniste" și „retrograde" nu doar sămănătorismul și poporanismul, dar și simbolismul. În acest spirit sunt „reconsiderați
Emil Boldan () [Corola-website/Science/326016_a_327345]
-
Muntenia. Numărul perechilor de cormoran mic atingea 10000, fără a fi luată în calcul populația existentă în Delta Dunării. Populațiile de cormoran mic în România cunosc un declin abrupt în special în anii 60, când ca urmare a politicii agrare comuniste au fost asanate Insula Mare a Brăilei și părți importante din Balta Ialomiței, pentru a fi redate agriculturii, astfel fiind distruse habitatele multor specii de păsări acvatice. În prezent, cormoranul mic este întâlnit în Delta Dunării, pe Balta Jijia Larga
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
propriile trăiri interioare, nu s-a simțit obligat să respecte normele ideologice sau estetice ale acestei mișcări. Din anul 1935 s-a retras la casa lui de la Cernica unde a scris nuvele suprarealiste. Cu această transformare și cu instaurarea regimului comunist, cariera sa publică a luat sfârșit, el lucrând pentru sine sau cunoștințe, ca orice artist care nu încetează să creeze, fără să mai expună lucrările. Valoare binecunoscută a avangardei românești, artistul Corneliu Michăilescu constituie o prezență singulară în pictură românească
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
amestec de suprarealism și expresionism, demonstrând interesul său din ultima parte a vieții pentru mister și lumea visului. Din anul 1935 se retrage la casa lui de la Cernica unde a scris nuvele suprarealiste. Cu această transformare și cu instaurarea regimului comunist ,cariera sa publică ia sfârșit ,el lucrând pentru sine sau cunoștințe,ca orice artist care nu încetează să creeze ,fără să mai expună lucrările. Permanentă sursă de inspirație pentru creația lui Michăilescu, lumea actorilor de comedie constituie principalul motiv pentru
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
locuitorilor sunt ortodocși (53,53%), cu o minoritate de penticostali (43,94%). Pentru 2,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Din punct de vedere religios a fost un sat ortodox cu pește 95% din populație, însă în perioada comunistă își face apariția penticostalismul, insă comună rămâne în continuare majoritar ortodoxă. La sfrșitul secolului al XIV-lea, boierul Giurgiu (Giurgea) de la Volovăț a construit o curte boiereasca și o biserică, ale cărei temelii se păstrează și azi. Fundațiile bisericii vechi
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
și Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, fiind angajată în serviciul diplomatic al Republicii Moldova. Din 1997 până în 2001, a fost șef adjunct al Departamentului pentru securitate europeană și afaceri politico-militare al Ministerului Afacerilor Externe. În perioada guvernării comuniste, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Austria (2002 - 2006), totodată și Reprezentant Permanent pe lângă OSCE și alte organizații internaționale cu sediul la Viena. În perioada 2006 - 2009 Natalia Gherman a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova
Natalia Gherman () [Corola-website/Science/324481_a_325810]
-
primar al comunei Scânteia din județul Iași. În această calitate, în anul 1984, a înființat Cenaclul "Mihail Sadoveanu" și un muzeu al satului, iar în anul 1986, a inițiat Tabăra de sculptură în piatră "Poiana cu Schit", interzisă de autoritățile comuniste în 1988, pentru că "eram prea mulți oameni acolo în pădure, de capul nostru, fără radio, fără televizor, si se bănuia că o s-o luăm razna"... În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul Piatră Șoimului (apărut la Editură Porus din
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
din populația satului, satul pierde o serie de instituții importante (judecătorie și spital) și cea mai mare parte a industriei reprezentată de fabrica de cherestea, încetând, practic să mai existe. Biserica construită în centrul satului este dinamitată din ordinul conducerii comuniste, deși se intenționase păstrarea ei. Ruinele acestei biserici sunt vizibile când nivelul lacului scade. Cum localnicii au fost strămutați în zona satului Audia, care a devenit reședința comunei Hangu și în 1968 a preluat denumirea de "Hangu".
Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/324502_a_325831]
-
regizorul Ion Popescu-Gopo. S-a născut la 3 ianuarie 1926, în București. A urmat trei ani de studii la Facultate de Fizică-Chimie, fiind angajat în 1949 la „Romfilm”. A colaborat ca operator de sunet la primul film făcut în epoca comunistă, "Răsună valea" al lui Paul Călinescu. Lucrează apoi ca asistent de operator la filmul "În sat la noi" (1951) al lui Jean Georgescu și Victor Iliu, director de imagine fiind Wilfried Ott. În anul 1951 devine asistent la catedra de
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem), care străpunge cordonul litoral ce le desparte de larg (în română "perisip", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă коса - "kosa"). Limanele sunt specifice Mării Negre. În România comunistă denumirea de "limane" pentru acest ansamblu a fost considerată învechită de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul denumirii de "liman" se folosește adesea în mod impropriu cuvântul "lac" și s-au generalizat, pentru limanele legate
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]