46,103 matches
-
fost mutat acolo, la Reghin, la o bancă, dar după ce ne-au comasat la unguri, tata a fost dat afară din serviciu, deci trăiam foarte greu. În ’44, când au intrat nemții În Ungaria, și la noi au Început persecuțiile rasiale, a trebuit să purtăm steaua galbenă. După aceea, Încetul cu Încetul, viața noastră s-a Înrăutățit din zi În zi. S-a făcut ghetoul, la Reghin, În interiorul fabricii de cărămizi, unde am stat o lună de zile. Cum ați ajuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu Nussbaum László (n. 1929) Mihai Vakulovski: Domnule Nussbaum László, cum era familia dumneavoastră Înainte de război și cum ați simțit, atunci, când erați foarte tânăr, legile antisemite? Nussbaum László: E vorba de anii ’40-’44, Ardealul de Nord, Clujul... Legile rasiale au venit una după alta. În 1940-1941 se pare că În Ungaria evreilor le-a fost mult mai bine decât În România. La Început. Însă, Încetul cu Încetul, o serie de legi antievreiești au fost din ce În ce mai dure, așa cum Ungaria s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai iute au fost o serie de guverne mai antisemite decât În România, dacă se poate spune așa. În ceea ce privește viața noastră, am fost destul de greu. Noi - am În vedere familia mea - n-am avut bani strânși, iar În baza legilor rasiale, o serie de profesii, Înainte de toate intelectuale, ca profesor, medic... nu puteau fi continuate, apoi nu puteai face comerț..., așa Încât cei care n-au avut bani și n-au avut ce să vândă au avut o viață din ce În ce mai grea. Mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu ea. Între 1940 și 1944, anul deportării, am studiat la liceul evreiesc din Cluj. A fost un miracol că acest liceu s-a putut Înființa În toamna lui 1940. A fost o necesitate pentru copiii evrei, deoarece, conform legilor rasiale, s-a introdus În școli numerus clausus, iar mai Încolo numerus nullus, adică copiii evrei nu erau admiși În licee. Cu această ocazie, nu pot să nu amintesc că, după umila mea părere (și nu cred că exagerez prea mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fie În stradă!” De nimeni altcineva din această familie nu s-au mai interesat: doar de Francisc, băiatul de 15 ani. De ce l-au căutat numai pe el, de ce numai el era sortit să fie Închis În ghetou? Conform legilor rasiale În vigoare numai acest tânăr era considerat evreu. Mama - catolică, tatăl avusese o soție creștină și un fiu creștin, deci era exceptat, fiul cel mare avea o mamă creștină și din naștere a fost botezat catolic. De fapt, prin această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
naziștilor, dar executarea concretă a operațiunilor aparținuse În exclusivitate regimului maghiar din acea vreme. Pregătirea administrativă a exterminării evreilor a Început cu mult Înainte de ocuparea Ungariei de hitleriști. Evidența populației evreiești s-a făcut cu multă migală, concomitent cu legile rasiale - mai precis, legile antievreiești. Faptul pe care l-am arătat În exemplul de mai sus - ca jandarmul să știe chiar și cine ste evreu În cadrul unei familii - denotă o preocupare deosebită, o muncă asiduă a autorităților În acest sens. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
familii - denotă o preocupare deosebită, o muncă asiduă a autorităților În acest sens. În acest context, ținând cont de harta geopolitică a vremii, trebuie să recunoaștem că nu numai autoritățile maghiare au fost atât de zeloase În privința manifestărilor antisemite. Legi rasiale au fost introduse În toate țările Axei și În țările satelite, printre care și În România. Nu nemții au făcut rebeliunea legionară, masacrele din Iași, Dorohoi, deportările În Transnistria etc. Pe vremea aceea nu s-a știut unde e mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Încercat să facă cunoscute ororile din acest lagăr, nimicirea fizică a deținuților pe scară industrială. Ciudat și oarecum inexplicabil este faptul că papa Pacelli, Pius al XII-lea, papa din acea vreme, care a aflat din surse sigure de genocidul rasial al naziștilor, nu i-a Înfierat, nu a scos nici un cuvânt de condamnare nici măcar Împotriva utilizării camerelor de gazare, prin care crima a putut să ajungă la scară industrială. - Când și cum a avut loc eliberarea dumneavoastră? - În noaptea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
obligatorie În cadrul armatei. Acest lucru s-a petrecut până spre sfârșitul lui 1944, când (voi reveni asupra acestui fapt), printr-o relație, am primit așa-zisul Schutzpass. Asta era ... trebuia să fie un act care să mă protejeze de urmăririle rasiale maghiare. Dar acest act - ulterior am aflat - a fost fals, am fost dus la Budapesta și de acolo, În 4 decembrie, am fost dus În lagărul de la Bergen-Belsen din Germania. În aprilie 1945 am fost dus de la Bergen-Belsen În Theresienstadt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lagăr... Numai noi două. Am făcut școala elementară În comună, după aceea am făcut gimnaziul de fete la Bistrița și În 1940 am plecat la Cluj, În clasa a V-a, la liceul evreiesc, care s-a Înființat din cauza legilor rasiale: numerus clausus și apoi numerus nullus. Asta a fost până În 1944. Am dat bacalaureatul Înainte de scadență, pentru că pe 26 mai am fost internați În ghetou. - Cum adică Înainte de scadență? - DAVIDOVICI: Păi, trebuia să dăm bacalaureatul În iunie și noi l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
limbi și a cărui specialitate erau greaca veche și sanscrita veche, și care preda istoria și latina. Un savant cu totul ieșit din comun și cu un renume mondial bine format la ora aceea. Deci spun o măgărie, Însă legile rasiale ungurești, sub acest raport, cel puțin până ne-au băgat În lagăr, au fost favorabile, pentru că am avut ocazia să studiem la niște școli absolut extraordinare. - Toate aceste somități culturale au venit și au predat la acest liceu În Cluj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se Întâmplă În Ungaria sau În Cehoslavacia. Știai, sigur, că a Început războiul... Asta se auzea, dar amănunte despre viață nu știai nimic. Noi habar n-aveam ce Însemna viața evreiască În Ungaria - nici măcar nu aveam idee ce sunt legile rasiale din Ungaria, că există... Era incomparabil mai rău decât ce era În România. - Chiar mai rău? - Sigur că da, mult mai rău. În România, de exemplu, legislația antievreiască apăruse, din 1940, În formă de germeni. În Ungaria avea o bază
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
eu, de la cer la pământ. Era cu totul altceva. De aceea primul șoc pe care l-am resimțit În 1940 a fost foarte puternic și foarte grav. Încetul cu Încetul ne-am Învățat cu el. În ce constau lucrurile? Legile rasiale... Noi oarecum eram Învățați. De ce? Bunicul meu din partea mamei, care lucra la o societate germană, În 1934 a fost dat afară. Când a venit Hitler la putere, În ’33, până când s-au lămurit ei ... deci În ’34. După un an
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
s-au lămurit ei ... deci În ’34. După un an de zile nu a mai rezistat fără serviciu și s-a mutat la noi. El a murit Înainte de lagăr. Deci pe noi, din punct de vedere pecuniar, dacă vrei, legile rasiale ne-au atins din 1934. Nu mai vorbesc că ne-au atins și sub alte rapoarte, că era dificil să scoți o autorizație de nu știu ce dacă erai evreu, mai ales pentru transporturi. Ce se Întâmpla? Este o chestie complicată... Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a ținut să Învăț - asta a fost o lovitură teribilă, și nu doar În casa noastră, ci În general. A doua chestie era că mantaua protectoare a relațiilor și mai ales a șpăgii mai putea atenua În România niște legislații rasiale. Și În Ungaria putea, dar sumele care se cereau nu ne erau accesibile. Adică până ajungeai la ăla ca să-i dai bani trebuia să dai la alții. Era ceva foarte complicat. Sistemul de corupție În Ungaria exista și era foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lui David). Sigur că naționalismul, Într-o țară mulținațională, atrage În mod automat o căutătură strâmbă spre celelalte națiuni sau naționalități. - Care a fost statutul militar al evreilor? - În România este foarte simplu: făceau armata ca oricine. Până la apariția legilor rasiale. Evreii În loc de armată făceau muncă. Vreau să spun că și În România, și În Ungaria existau organizații paramilitare de stat. În România se chema premilitărie, la unguri - levente. Aceste organizații aveau uniforme și făceau instrucție militară premergătoare armatei. În timpul acestei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
început erau parte din regulile și îndrumarul de credință al Cărții Sfinte. De aceea Biblia, cea mai cuprinzătoare carte a lumii, a celor văzute și nevăzute dintre cer și pământ este universală și nu poate cuprinde regionalisme, provincialisme, sectarisme, preconcepții rasiale sau religioase. Trei mari religii și peste o sută de altele mai mici își au obârșia în paginile ei. Omului, descendent ancestral i se adresează Dumnezeu, Tată al fiecăruia în parte. În ochii Săi rasele sunt egale, iar titlurile și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și Cărțile Sacre au devenit îndrumarul dogmatic spre mai mult. Biblia este o carte ale cărei margini nu pot fi cuprinse, asemănător lumii. Coperțile sale sunt precum cerul și pământul. În esența ei nu poate accepta provincialismul, sectarismul, prejudecățile sexuale, rasiale, religioase sau politice. Trei mari religii și multe altele mai mici au izvorât din paginile sale. În Biblie oamenii nu sunt despărțiți prin nimic. Ei sunt oamenii cărora li se adresează, ființe de același sânge din timpuri ancestrale. Dumnezeu este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
50 de ani, ca și motivele pentru care această prosperitate nu o să se perpetueze automat și În următorii 50. De etnie afroamericană, Jackson s-a născut În Washington D.C., În 1946. A urmat grădinița Într-o unitate școlară publică segregată rasial, dar școala ei a fost printre primele În care elevii au beneficiat de pe urma desegregării, ca rezultat al verdictului Curții Supreme În cazul Brown contra Ministerul Educației. Chiar când era pe punctul de a urma o școală mai bună, rușii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
fost martorii unui proces de segregare de facto În școli, pentru că majoritatea familiilor de albi cu copii au părăsit În bloc orașele, lăsând În urmă ceea ce astăzi ne apare drept o comunitate urbană și mai segregată (din punct de vedere rasial și social). Toate aceste evoluții postbelice au concurat la crearea unor mari zone metropolitane În Statele Unite, Înconjurate de suburbii, care pot fi ordonate după o foarte precisă scară gradată, a rasei și a clasei sociale, având, În majoritatea cazurilor, districte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a scos așa adânc! Nemții își ajunseseră scopul. Puteau să-l șantajeze pe Antonescu pentru a subjuga armata și economia românească în susținerea frontului. Scopul lor ultim nu era înlăturarea comunismului și instaurarea credinței și dragostei creștine, ci a ideii rasiale a pangermanismului. Noi așteptam din zi în zi să fim arestați și trimiși în fața instanțelor militare. Antonescu declarase stare de război, punând în funcție tribunalele militare. Toate in stituțiile au fost militarizate. Curțile marțiale ale Corpurilor Teritoriale condamnau zi și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
istorie, ridicată la statutul de adevăr, a făcut ca rușii să rămână la stadiul de hoardă până în ziua de astăzi; infatuarea i-a făcut pe francezi să devină liber cugetători; exacerbarea biologicului i-a prăbușit pe germani în păcatul mândriei rasiale; desconsiderarea legalității a dat naștere în societatea italiană la apariția mafiotismului; mercantilismul englez a provocat dezastrul economic multor popoare; libertinajul spiritual a creat societatea satanizată americană. Toți au schimbat obiectul de adorație. Hristos a devenit un ins oarecare, mai elevat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
naționaliștilor". Aceste școli filosofice revizioniste încearcă să pătrundă pînă și în istoriografie, respingînd importanța trăsăturilor naționale 8. Ei uită în ce constă diferența dintre șovinism și faptul de a fi conștient de trăsăturile naționale. Drept urmare a exceselor unui anumit naționalism rasial din timpul secolului al XX-lea, unii intelectuali ignoră și disprețuiesc aceste realități, refuzînd să facă distincție între diverse aspirații naționale și minimalizînd existența diferențelor naționale (adică culturale). Totuși, în scrierea istoriei, astfel de tendințe, alături de ideologii și birocrații omniprezenți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vorbeau românește, ci nemțește, se îmbrăcau altfel și aveau o ură neîmpăcată pentru gentili. Erau străini și cuceritori, neavînd nici un sentiment față de România și nu făceau nici un sacrificiu față de ea. Iorga nu considera toate acestea drept o persecuție religioasă sau rasială, pe care, personal, le detesta. Pentru el erau în joc existența națională și caracterul românesc al României 20. Iorga (chiar și Cuza) și mulți alți români îi simpatizau pe evreii sefarzi din România. Iorga și-a manifestat întotdeauna preferința față de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Codreanu, a lui Moța sau a ardeleanului Ion Banea! Codreanu nu avea nici un respect pentru democrație, egalitate sau pentru partidele politice, alegeri, politicianism sau "programe de partid". Legiunea era antisemită, dar Codreanu nu-i respingea pe evrei din motive rasiale. Ortodoxia excludea orice abordare rasistă. Antisemitismul lui Codreanu era însă patetic, purtînd toate semnele antisemitismului fără rasismul lui Hitler. În viziunea lor alb-negru, membrii Legiunii proslăveau națiunea română și istoria ei bimilenară. Karl Marx prefigurase o societate în afara națiunii, Albert
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]