7,391 matches
-
-l amesteca cu benzină. Dacă s-ar calcula numai consumul energetic cumulat pentru transportul semințelor și importul uleiului s-ar dovedi cât de păguboase sunt deciziile guvernamentale greșite! În tradiția multor localități și în istoria României, din inițiativa domnitorilor moldoveni înțelepți, țara avea nenumărate heleștee și bălți, producătoare de pește „mult și ieftin”. În zilele noastre, Japonia și-a încheiat un program de amplasare de microbazine piscicole în zonele de coastă ale țării pentru a obține pește în regim intensiv, aceasta
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
altă parte se are În vedere numărul impresionant de tranzacții care se impun a fi verificate. În acest caz, profesia a găsit o soluție, nu se știe cât de morală, prin formularea În cadrul raportului de audit a unei fraze, destul de Înțelepte, menită să scutească firma de audit de eventuale responsabilități privind existența anumitor nereguli pe care nu le-a putut sau nu a dorit să le semnaleze. Raportul de audit În care este exprimată opinia auditorului este de forma: În opinia
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cineva ne vorbește sau uităm o idee în timpul conversației atunci când altcineva ia cuvântul etc. Iată de ce trebuie să facem lucrurile atunci când ne gândim la ele, ca să nu uităm foarte repede de ele. Gândirea populară exprimă acest adevăr într-un mod înțelept: „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”... Pentru mai multe detalii Peterson, L.R.; Peterson, M.J., „Short-Term Retention of Individual Verbal Items”, Journal of Experimental Psychology, 1959, pp. 193-198. Memoria dumneavoastră este bine ordonată? Memoria semantică și clasificarea Da, atunci când
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
adversarul, care, în fracțiunea de secundă de neatenție, primește lovitura fatală. În civilizația noastră modernă, puterea omului este înzecită de cea a mașinilor, dar îl poate ucide atunci când, lansat cu 110 sau 130 km/h pe armăsarul său modern, omul înțelept, în principiu (Homo sapiens), ascultă radioul sau vorbește la telefon... Una dintre temele importante ale ergonomiei cognitive sau ale psihologiei muncii este concurența cognitivă sau capacitatea de a îndeplini simultan mai multe sarcini. Multe persoane care cred implicit că un
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
juca cu ea, dacă este un copil, a-i pune la îndemână instrumente necesare creației și acestea și multe altele sunt deziderate ce pot fi transpuse în realitate, indiferent de gradul de cultură și de instruire a oamenilor, pentru că un înțelept spunea o dată: „De data aceasta noi am fost instrumentul de a-i ajuta pe alții, data viitoare vei fi, poate, tu, cel care citești aceste rânduri, nu uita, ceea ce faci pentru alții are o putere mai presus de tine și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și al unei sărbători sacre. Mai puternice literar, mai individualizate sînt peisajele celeste, mai statornică este dragostea lui Heliade pentru „aflările ingenioase”, „ființele aeriene”. În raport cu ele, demersul liric capătă o anumită precizie. Este, Întîi, o frenezie și o vinovăție: „Petreceri Înțelepte, aflări ingenioase Mintea-mi prea obosită grămadă izvodea.” O oboseală foarte fecundă, o Înstrăinare de lucrurile din afară care face posibilă explozia interioară, nașterea marilor proiecte vizionariste. Pe Heliade cel mai profund Îl aflăm aici: În Anatolida, Visul, În fragmentele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o materializează. Însă În orice cădere este o nostalgie de Înălțare. La Heliade căderile și Înălțările alternează și adesea (ca În poemul de firitisire de Anul nou, La Maria) se Împacă pe teren moral. Poetul e din nou bătrîn, adică Înțelept, Părinte. Laudă prieteșugul, pacea, paternitatea și rememorează „delirul tinereții”, văpaia unui „nemernic foc”, „suspinurile fugătoare”, dar fără regret. Grijile lui vin din altă parte: „Soț, tată plin de rane ce Încă sîngerează, Tovaroș bucuriei ș-al timpilor scîrbiți, El, o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aproape perfectă: lui Toporski, veteranul armiei leșești, Îi corespunde bătrînul CÎrjă, Înconjurat, ca și cel dinainte, de feciori și gineri... Ca să ridice pe unul, poetul nu coboară pe celălalt. Românul elogiază pe leah, leahul numește pe român „leu năpraznic”, „minte Înțeleaptă”... Bătrînii Înțelepți se dau la o parte, și În luptă se avîntă, acum, generațiile tinere... Alecsandri arată o mare Îndemînare În a sugera, prin recurența unui număr de vocale și consoane, zăngănitul armelor sau trecerea tumultuoasă a oștirii. Iată un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Toporski, veteranul armiei leșești, Îi corespunde bătrînul CÎrjă, Înconjurat, ca și cel dinainte, de feciori și gineri... Ca să ridice pe unul, poetul nu coboară pe celălalt. Românul elogiază pe leah, leahul numește pe român „leu năpraznic”, „minte Înțeleaptă”... Bătrînii Înțelepți se dau la o parte, și În luptă se avîntă, acum, generațiile tinere... Alecsandri arată o mare Îndemînare În a sugera, prin recurența unui număr de vocale și consoane, zăngănitul armelor sau trecerea tumultuoasă a oștirii. Iată un vers: „Pămîntul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceasta În cadrul unui dialog) pe vecinul său Balcanul, așa cum Ștefan se opunea lui Albert. Unul (Balcanul) este trufaș, fanatic, „muncit de aspră ură”, ademenit de visuri nebune, simbol, pe scurt, al unei mărimi putrede, oarbe, agresive. Celălalt (Carpatul) e tînăr, Înțelept, hotărît. Unul reprezintă sclavia, celălalt neatîrnarea. Această perdea de simboluri geologice se dă deoparte și pe scenă apare alt rînd de simboluri: doi vulturi ageri, unul ridicîndu-se de pe Carpat, celălalt de pe Balcan. Urmează o bătălie cumplită În aer, din care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
diplomație În rîndurile de mai jos: „Într-aceste cărți, domnilor, puteți găsi destule cusururi, căci, după cum am zis, dascăl mi-am fost singur, pentru care nu mă sfiiesc de dumneavoastră, carii cunoașteți și știți poezie ce va să zică, știind că cei Înțelepți niciodată nu defăima, că mă tem de aceia ce măsoară rîndurile cu compasul sau cu bețișorul și zic că un rînd este mai larg decît altul, că asemenea oameni nu sînt niciodată iertători: Împutez, defăima cum le vin la gură
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
avea un suflet atât de bun, Încât Îi ajuta pe cei din jurul ei, Îngrijea cu drag animalele, vorbea cu florile și cu copacii. Când acești prinți și prințese creșteau, venea vremea să meargă cu toții la imensa bibliotecă, unde un bătrân Înțelept Îi Învăța carte. Atât de mult s-a bucurat prințesa noastră bună la suflet că va merge și ea la biblioteca uriașă! Își dorea să Învețe să scrie, să citească și să se Împrietenească cu toți cei de acolo. A
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
Gavriel în corpul lui Ștefan apoi dispărură. Schimbul se încheiase. Însă un nou Ștefan se năștea dar nu din păntecele unei mame ci din ale cerului. Nu avusese moașă - viața pentru care fusese creat, ci moartea. Uneori nici cel mai înțelept dinte noi nu înțelege căile Domnului sau ale Răului. Tot aici jos după două săptămăni: Noul Ștefan se trezi exact atunci cănd soarele își închise pleoapa speriat de noaptea pustie ce gonea prin răsuflarea sa, nori de portocală săngerii. Încet
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
fii singur că a venit cine nu trebuia. De-aia eu nu m-aș grăbi așa tare... Femeia își mototolea agitată cutele fustei, privind spre coperțile jupuite ale Cărții viselor. — Să mai aștept, zici ? — Eu zic că așa ar fi înțelept. Să așteptăm să se mai micșoreze potul. Să fie și norocul mai cumsecade, mai otova, nu așa, dintr-odată, să nu-l puteți duce... Și cum zice cartea că e mai bine ? — Cartea nu zice, că nu poți să comanzi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
eu. M-am crezut patriot și m-am dezinteresat de viața publică, m-am pierdut în voluptăți intelectualist ice și estetice (Ioanide se sfii, din pudoare, să adauge: și erotice), ca un Hagienuș sau un Suflețel. N-am fost mai înțelept decât Gonzalv Ionescu, care, ca să capete o catedră, ar primi reinstaurarea iobăgiei. Am crezut că arhitectura e totul și n-am priceput că întîi trebuie să te îngrijești de patria și de poporul pentru care construiești. Dacă imperialismul prusac va
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ai făcut în viață edureros. E cum ți-ai vedea casa în flăcări. Sunt fericiți aceia care dispar la timp, proiectând totul în viitor. . - Nu ia foc nici o casă, se supăra madam Pomponescu-ma-mă. Lumea rămâne așa cum au așezat-o bătrânii înțelepți, și dacă zurbagii tineri vor s-o răstoarne, vina e a cui nu-i bate la spate. . Pomponescu nu mai deschise vorba despre aceste chestiuni cu cele două femei, însă lui Hagienuș îi spuse aceste cuvinte semnificative: . - Aș vrea să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
au fost numai rareori inși deasupra mediei umane și adesea au fost chiar sub ea”. Astfel, întrebarea “ Cine trebuie să cărmuiască?” -pe care dorește să o impună Republica lui Platon, al cărui răspuns implicit este “cei mai buni”, “cei mai înțelepți” sau “conducătorii înnăscuți”, căci nu s-ar putea răspunde că “cei mai răi”, “cei mai proști” sau “cei ce sunt din fire sclavi” este inutilă. De aceea, pentru Popper, întrebarea fundamentală este “Cum am putea face să organizăm în așa
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
o societate în care obiectivele umane erau în mod artificial îngustate și micșorate -după Tocqueville -, în “simple animale muncitoare”, o societate în care (...) “mediocritatea colectivă” sufoca lent originalitatea și talentele individuale.” Dacă anticii legitimau drept stăpăn absolut pe cel mai înțelept, pe cel ce deține adevărul și dreptatea, pentru moderni, chiar dacă noțiunea platoniciană a “regelui-filosof” este lipsită de conținut, filosoful nu este exclus din societate, fiind tolerat, indiferent dacă convingerile sale sunt absurde sau nebunești, întrucăt “individul nu este răspunzător în fața
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
poseda ușor, începuturile (punctele de plecare), în timp ce aceea care nu are nimic (i.e. nici «că»-ul, nici «de ce»-ul ), să asculte cuvintele lui Hesiod: Omul desăvărșit e cel ce știe totul el însuși Bun e și acela care accept sfatul înțelept al altuia; Dar omul care nici nu știe el însuși, nici nu pune la inimă Cele spuse de alții, acela nu e bun de nimic (1095b,2-21). M.S. Burnyeat crede că Aristotel pune aici în contrast a ști sau a
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
înțeleptului practic. Ele au asociate penalizări care duc, cu mai multă sau mai puțină aproximație, la formarea unui caracter bun. Tocmai de aceea Aristotel e partizanul metodei spartane de educare morală a comunității prin legi ferme, impuse de un rege înțelept și deplănge lăsarea fenomenului educației morale la voia întămplării, așa cum se întămplă sin păcate în majoritatea cetăților. Cu precizarea că nici educația prin legi generale nu i se pare cea mai bună soluție posibilă, căci ea riscă să ignore particularitățile
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
o ființă culturală realizănd saltul ontologic de la animalitate la umanitate. Numai omul își poate forma o conștiință filosofică. După cum spunea filosoful grec, Aristotel Demnitatea constă nu din a poseda onoruri, ci din conștiința că le merităm”. Pornind de la acest citat înțelept deducem că nu este important să deții funcții, să fii de fapt ceea ce nu ești cu adevărat, să fi conștient de meritul pe care îl ai dacă ai fost capabil să deții toate acestea sau doar te-ai mulțumit să
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
este, fără îndoială, determinat, din moment ce noi nu știm care este el, nici ce este prevăzut sau datorat, trebuie să ne facem datoria conform rațiunii pe care ne-a dat-o Dumnezeu.” Practic, înțeleg că trebuie să trăiesc prezentul întrun mod înțelept și responsabil, luănd în considerare atăt experiența dobăndită din trecut căt și prezența factorului exterior lumii limitate în care trăiesc, în vederea unui viitor în care să nu îmi regret deciziile luate; în felul acesta, fiecare dintre noi vom avea parte
Predestinare sau liber arbitru?. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
speră ca Statele Unite să se aleagă cu un ochi învinețit din cauză că am devenit atât de antipatici, atunci vom fi cu totul paralizați."122 În urmă cu un secol, Teddy Roosevelt spunea că atunci când ai în mână un băț mare, este înțelept să vorbești cu blândețe. Altfel ajungi să-ți irosești puterea blândă. În câteva cuvinte fie spus, deși este adevărat că mărimea Americii îi impune să conducă și face din Statele Unite deopotrivă ținta resentimentelor și a admirației, atât substanța, cât și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a unui important segment antiamerican în rândul populației. El rezistă echilibrând concesiile și revenirile asupra acestora. Dacă Statele Unite ar exercita mai multă forță de atracție asupra populației Pakistanului, în cadrul acestui echilibru s-ar observa o sporire a concesiilor. Nu este înțelept să reducem puterea blândă la o chestiune de imagine, relații publice și popularitate efemeră. După cum am argumentat mai sus, ea este o formă a puterii adică o modalitate prin care putem obține rezultatele dorite. Dacă reducem importanța atractivității noastre față de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
cade peste amăndoi deopotrivă, și peste înțelept, și peste nebun, egalizănd nedrept devenirea fiecăruia prin aneantizare, ștergănd orice diferență, duce la o retorică a descurajării: ”dacă și eu voi avea aceeași soartă ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai înțelept?” Și cade din nou cumplita concluzie: „Și aceasta este o deșertăciune.” Tipul acesta de demers îl vom regăsi oarecum la Descartes, în căutarea ideilor clare și distincte, aflate în exterioritatea îndoielii. Descartes urmărea o întemeiere a cunoașterii, iar prin metoda
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]