13,635 matches
-
socoteală cam două sute de ani de frământări sociale și politice dela Început, rezultă incredibilul... În aproximativ restul de două sute de ani, au progresat ce nu a reușit țara lui să realizeze În peste două mii de ani de existență istorică și Îndeosebi cu avantajele de bogăție a pământului...! Cine știe, poate peste alte două mii de ani se va găsi cineva să observe diferența folosind resursele țării numai În favoarea sărmanilor locuitori...! Imaginar făcând o comparație Între țara lui ce Încă nu depășise era
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
anume, specială, poate a lui, dar nu era decât una din cele multe ce se auzeau sub ferestre, ale trecătorilor de pe stradă. Deschise și aici ferestrele, perdelele micului salon nu erau albe asemeni celor din sufragerie, ci cafenii. Trecătorii erau îndeosebi tineri, fete, băieți, li se auzeau clar vocile vioaie. Ieși pentru puțin la fereastră să privească; își rezemă coatele de pervaz. Era, în substrat, o evadare din liniștea ce începea să fie din nou apăsătoare, a odăilor. Târziu, când să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de un politician, Nicolae Chirtoacă, un fin analist și cu multă experiență de viață. Din păcate, viața acestui Comitet a fost relativ scurtă, de câteva luni, în principal din cauza opoziției deschise a liderilor de la Tiraspol și din pricina unor rezerve manifestate îndeosebi de Federația Rusă care îi sprijinea, direct sau indirect, pe acești lideri ce se găseau la umbra atotputernică a Armatei a 14-a rusă, condusă, pe rând, de generalii Netkaciov, Lebedev și alții. Un alt mecanism creat de cei patru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sunt ei, ce nație ? Mi-a răspuns prompt: români, ce să fie ! În final, ne-am despărțit prieteni. Mi-a spus, cu năduf, că pe vremea U.R.S.S., în satul sau mai veneau propagandiști de la Chișinău, care le explicau evenimentele, îndeosebi "glastnosti" și "perestroika", ce înseamnă și ce efecte produc. Acum nu mai vine nimeni, nimeni nu le mai spune ce se întâmplă, în realitate, în țara lor! Într-o altă zi, ne-am deplasat în satul Dorotkaia, tot în dreapta Nistrului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
contribuit la elaborarea diferitelor materiale, note diplomatice, scrisori și alte documente diplomatice, inclusiv la redactarea scrisorii adresate secretarului general al O.N.U., prin care Republica Moldova solicita admiterea în Organizația Națiunilor Unite. Am scris, de asemenea, numeroase comunicate de presă, îndeosebi în legătură cu evoluțiile din zona de conflict de pe malul Nistrului. În plus, de mai multe ori eram invitat de președintele Mircea Snegur sau de consilierii săi, pentru a-mi cere părerea față de unele probleme cu care erau confruntați și care reclamau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
multe altele. Mă mai întrebau și despre evoluțiile din Republica Moldova, chestiuni la care evitam cu grijă răspunsuri tranșante. Mulți se minunau că merg pe stradă fără teamă, fără bodyguards. În piețele orașului, mai ales printre precupeții mai mărunți, bărbați și, îndeosebi, femei, eram ușor de recunoscut, lumea mă văzuse la televizor sau fotografiat în ziare. În magazinele mai mari, nu prea stârneam interes. Vânzătorii și vânzătoarele erau de regulă de origine rusă. Mai mult, ei și ele se adresau de obicei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
șefii de stat, au participat miniștri din cele trei țări, inclusiv miniștrii de externe, ambasadorii acreditați în țările în cauză, mulți specialiști etc. În vizita președintelui României în sudul Basarabiei, au fost foarte multe dificultăți de protocol, create de gazde (îndeosebi, accesul președintelui român în satul de origine al mareșalului Averescu). A fost nevoie de dezlegări primite de gazdele ucrainene de la cel mai înalt nivel de la Kiev, pentru ca totul să se desfășoare în condiții normale. Gazdele au oferit un dejun de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
dineul pe o navă maritimă de pasageri reprezentativă a Ucrainei, care era ancorată în Marea Neagră, cel mai probabil pe Canalul Bâstroe. Toți participanții au înnoptat pe această navă. A fost un dineu stropit din belșug cu vodcă, foarte mult apreciată, îndeosebi de localnici. A fost prezentat și un agreabil program artistic. O seară plăcută cu care s-a încheiat prima reuniune a "Trilateralei". O a doua întâlnire la nivel înalt a acestei mini-structuri regionale a avut loc la Chișinău, în anul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și de la Chișinău au colaborat bine, au avut loc mai multe vizite reciproce ale conducătorilor lor, au organizat o reuniune comună a Comitetelor interministeriale care funcționau în cele două capitale și, în general, au dat un impuls semnificativ dezvoltării relațiilor, îndeosebi economice și culturale, dintre România și Republica Moldova. Unul dintre proiectele inițiate de aceste Oficii, finanțate din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova, s-a referit la plata de către Partea română a pașapoartelor eliberate de autoritățile de la Chișinău
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ocazia. De subliniat că atitudinea neprietenoasă de la Chișinău nu fusese în nici un fel provocată de vreo poziție oficială mai năstrușnică adoptată de Guvernul de la București! Dimpotrivă, reacția ciudată a Chișinăului venea pe fondul unei vădite ascensiuni a raporturilor bilaterale, rezultată îndeosebi după vizita președintelui Vladimir Voronin în România! Ca urmare a acestor poziții cel puțin neprietenești a conducerii Republicii Moldova, a urmat o perioadă de înghețare, practic, a raporturilor bilaterale dintre cele două guverne, partea română așteptând cu răbdare scuzele Chișinăului, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și spirituală a acesteia în structurile europene, astfel încât locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului să se regăsească, în perspectivă, în marea familie europeană. Acestui scop i-a fost consacrat un număr însemnat de vizite reciproce și de acțiuni concrete, legate îndeosebi de permeabilizarea frontierei. A fost creat un mecanism guvernamental comitet interministerial menit să monitorizeze relațiile directe dintre Republica Moldova și România; au avut loc contacte și consultări permanente pe linia ministerelor de externe ale celor două țări. Au fost încurajate investițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
România a fost mai precaută în problema situației din Transnistria / Republica Moldova, în sensul că nu se putea implica de o manieră hotărâtoare, deschisă în rezolvarea acestui conflict, prin ajutor militar sau de altă natură. Chiar și așa, au existat voci, îndeosebi din partea autorităților de la Tiraspol, pretinzând existența unui asemenea sprijin, acuzații care au fost ferm respinse de România. Am sprijinit, însă, în permanență poziția Republicii Moldova în eforturile de soluționare pe cale pașnică, politică a crizei. Acest sprijin a fost acordat în cadrul mecanismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sprijin, însă perioada pentru folosirea mecanismelor de prevenire a conflictelor de care dispuneau cele două foruri era deja depășită. Neimplicarea decisivă a comunității internaționale în faza pre-conflict ar putea fi explicată prin următoarele: * Comunitatea internațională, în perioada respectivă, era preocupată, îndeosebi, de evoluția crizei din Golf și din spațiul ex-iugoslav; * Noile mecanisme ale C.S.C.E./O.S.C.E. pentru prevenirea și gestionarea conflictelor erau în faza de elaborare; * Preocupat de evoluția situației din spațiul ex-sovietic, urmare a dezintegrării U.R.S.S., occidentul a ezitat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mecanisme ale C.S.C.E./O.S.C.E. pentru prevenirea și gestionarea conflictelor erau în faza de elaborare; * Preocupat de evoluția situației din spațiul ex-sovietic, urmare a dezintegrării U.R.S.S., occidentul a ezitat să facă presiuni asupra Rusiei. Politica externă a țărilor occidentale, îndeosebi S.U.A., era dominată de "menajarea" Federației Ruse și menținerea unor relații bune cu aceasta, ceea ce a dus la unele reacții critice, exprimate oficial sau neoficial, la adresa României, în contextul conflictului din partea de est a Republicii Moldova. "Suntem extrem de îngrijorați în legătură cu recenta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
O.S.C.E., U.E. și S.U.A., conform căreia trupele Rusiei trebuie să fie retrase necondiționat, potrivit angajamentelor de la Istanbul, și că forțele de menținere a păcii rusești trebuie să fie înlocuite cu o misiune internațională de observare. Poziția Rusiei privind Moldova, îndeosebi după aderarea României și Bulgariei la N.A.T.O., vizează obiectivul prevenirii lărgirii N.A.T.O. În acest context, Rusia declară, în mod oficial, că poziția în problema reglementării conflictului va depinde de menținerea statutului de neutralitate a Moldovei, statut stipulat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în mod oficial, că poziția în problema reglementării conflictului va depinde de menținerea statutului de neutralitate a Moldovei, statut stipulat în Constituția țării. Această prevedere a Constituției este folosită de Rusia pentru a se opune politicii Moldovei de integrare euro-atlantică (îndeosebi N.A.T.O.) ceea ce face ca Moldova să nu poată exprima explicit opțiunea de integrare în N.A.T.O., care ar însemna o provocare directă pentru Rusia. Totodată, Rusia nu este, în principiu, împotriva perspectivei europene a Moldovei, deși se teme de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să precizăm dacă avem în vedere să ne modificăm poziția față de Tratatul de pace din 194713. De aceea, România nu putea, indiferent de guvernele care s-au succedat, să acționeze altfel decât în cadrul politic general acceptat pe plan european, exprimat îndeosebi prin Actul final al O.S.C.E. și Carta de la Paris pentru o nouă Europă, precum și alte documente internaționale care au fost adoptate ulterior și care reconfirmau principiile integrității teritoriale a statelor și inviolabilitatea frontierelor. În ceea ce privește Ucraina, conflictul transnistrean era o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de ambasadă la 9 mai 1974. Afinitățile bazate pe latinitatea comună a celor două popoare, apropierea, cooperarea și prietenia dintre cele două țări, realizate între cele două războaie mondiale, au permis, chiar în condițiile întreruperii relațiilor diplomatice, continuarea schimburilor bilaterale, îndeosebi pe plan comercial și cultural. În ultimul deceniu al secolului trecut și în primii ani ai noului mileniu, relațiile dintre România și Brazilia au cunoscut o intensificare în toate sectoarele de activitate. Preocupările asemănătoare pe plan intern în cele două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
comercial și cultural. În ultimul deceniu al secolului trecut și în primii ani ai noului mileniu, relațiile dintre România și Brazilia au cunoscut o intensificare în toate sectoarele de activitate. Preocupările asemănătoare pe plan intern în cele două țări privind îndeosebi dezvoltarea proceselor democratice și reformele economice, precum și pozițiile tradițional identice sau foarte apropiate în marile probleme ale vieții internaționale au determinat intensificarea dialogului politic cu Brazilia, cel mai important partener al României în America Latină. Imediat după 1989, a avut loc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
luna octombrie 2004, o importanță delegație braziliană, condusă de vicepreședintele Republicii Federative a Braziliei, din care au făcut parte oameni de afaceri brazilieni, a întreprins o vizită oficială în România. Pe plan economic și comercial, schimburile între cele două țări, îndeosebi exporturile românești, au cunoscut o scădere în volum, datorită în principal renunțării la barter. Un început de redresare a exporturilor românești pe piața braziliană, precum și o creștere a importurilor din Brazilia se constată după anul 2000. Cu toate aceste creșteri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
perspectivele cooperării romano-braziliene inițiate la Manaus, care urma să ajungă la o producție de cca. 10.000 autoturisme de teren în faza finală a investiției. Pe de altă parte, politica guvernului Braziliei de creștere susținută a exporturilor sale în Europa, îndeosebi în fostele țări comuniste, a dus la reluarea ideii mai vechi privind crearea unui depozit de produse braziliene în zona liberă Constanța, care să fie comercializate atât în România, cât și în regiunea sud-est europeană. Dar, ca multe alte propuneri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vorbi interlocutorilor în limba lor maternă, cu accent aproape nativ arab, a însemnat pentru mine un adevărat dar primit de la Dumnezeu. Până și militarilor israelieni de la punctele de frontieră israelo-palestiniene, care vorbeau și arabă, le-am câștigat întotdeauna încrederea. Menționez îndeosebi pe interlocutorii din țări arabe cărora le-am tradus cuvintele rostite de partenerii români de dialog politic. Amintesc în special pe președinții Anwar Al-Sadat și Mohamed Hosni Al-Mubarak (Egipt), Yasser Arafat (Autoritatea Națională Palestiniană), Habib Bourghiba (Tunisia), Chazli Ben Jadid
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nealiniate, s-au pronunțat împotriva folosirii acestei expresii, întrucât, potrivit punctului lor de vedere, aceasta ar conduce la conceptul agresiunii indirecte, problemă care nu a făcut obiectul discuțiilor Comitetului special. Expresia "în orice mod s-ar exercita" a fost susținută, îndeosebi de delegațiile țărilor occidentale și a corespuns și concepției proiectului sovietic de Definiție a agresiunii 36. Deh! Era epoca "destinderii", începuse "coexistența pașnică", la care m-am referit mai sus. Delegația română a propus, în locul expresiei menționate, formula "în orice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de autoapărare individuală sau colectivă și pe baza unei decizii a Consiliului de Securitate, pentru declanșarea acțiunii internaționale de constrângere pentru menținerea sau restabilirea păcii (ceea ce nu e cazul intervenției din Irak, azi). A doua variantă, propusă de țările nealiniate, îndeosebi latino-americane, tindea să reglementeze problema folosirii centralizate a forței armate și menționa expres că folosirea forței armate este legitimă în cazurile prevăzute de art. 51 și 53 din Carta Națiunilor Unite 47. Această ultimă variantă prezenta, în comparație cu prima, dezavantajul referirii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mari incendiatori ai lumii" S.U.A. și U.R.S.S., să contribuie la eliminarea posibilităților de a se încerca justificarea unor acte agresive la adăpostul impreciziei unor prevederi ale Cartei. În acest context, definiția agresiunii reprezintă un instrument juridic util și eficient, îndeosebi pentru țările mici și mijlocii, dar și pentru Consiliul de Securitate. Vital interesată în edificarea de relații prietenești și de colaborare între popoare, România, care a participat activ la lucrările Comitetului special, considera în anii '70 și '80 definiția agresiunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]