6,097 matches
-
mă nebuni, neicusorule! La mine a fost cazul adevărat!... (Marșul se apropie, se aud și urale.) Trahanache: Cum, cazul adevărat? Dandanache: Scrisoarea era a persoanei... da... becher. Trahanache: Cum becher? Dandanache: Adică necăsătorit... Trahanache: Cine? Dandanache: Nu spui ține, persoană însemnată... Când i-am pus pițorul în prag, ori coledzi, ori "Războiul" mă-nțeledzi,tranc! Depesa aiți... Trahanache: Nu-nțeleg. (aparte.) E amețit de drum... căruța... și clopoțeii. Dandanache: (aparte) E slab de tot prefectul, îi spui de două ori o istorie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de la sosirea "cu birza ținti postii hodoronc-tronc, zdronca zdronca (...) si clopoței ...îmi țiuie urechile". Pentru a fi ales, el se folosește de șantajul unei scrisori de amor, găsită în pardesiul uitat de un musafir ce fusese la el acasă, "persoană însemnată ... becher", pe care-1 amenință că o publică dacă nu "s-aledze". Mai ticălos decât Cațavencu, Dandanache nu înapoiază scrisoarea, pentru ca "la un caz, iar ... pac! la «Războiul»". Singurul argument pe care-l aduce în spiritul meritelor sale politice este "familia mea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
constatăm în zilele noastre sunt rezultatul material al unor condiții externe, și nicidecum produsele unei schimbări a naturii umane și a comportamentului internațional al acesteia. Mai mult decât atât, de-a lungul istoriei, balanța de putere are în permanență o însemnată dimensiune material cantitativă de care nu se poate distinge nici chiar în perioada contemporană. De asemenea, Vagts accentuează faptul că balanța de putere este un instrument al relațiilor internaționale, în sensul în care ea funcționează la nivel interstatal, și nu
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
Maiorescu, Alexandru Lahovary, colonel Gheorghe Manu, Ion Cantacuzino etc. Liberalii, iarăși de mai multe nuanțe, aveau în frunte pe: frații Golescu, Ion și Dimitrie Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Nicolae Ionescu etc. Între partide erau câteva personalități însemnate precum jurisconsultul și profesor universitar Constantin Bosianu, un independent dar mai mult liberal, Gheorghe Vernescu, de aceeași nuanță, precum și alte personalități, de pildă: B.P. Hasdeu și V.A. Urechia care, deși liberali, nu aparțineau partidului liberal sau roșu.28 Un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trecem acum la alcătuirea Senatului. În toate țările constituționale, Senatul trebuie să fie un corp conservator și ponderator între Tron și Adunare. Pentru a răspunde la acest scop, trebuie ca atât alegătorii cât și aleșii să aibă o avere teritorială însemnată și un număr oarecare de senatori trebuie să fie numiți, cu anume condițiuni de admisibilitate, direct de către domn. Acest drept îl au și suveranii din Englitera, care este țara cea mai constituțională. Pentru aceste cuvinte vă propunem, domnilor, următoarele modificațiuni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A fi proprietar de moșie cu câști anual cel puțin de una mie galbeni. Articolul 75. Domnul are dreptul de a numi direct șasesprezece senatori dintre persoanele cari întrunesc însușirile arătate în articolul precedent, sau și dintre persoanele mai jos însemnate, cari sunt dispensate de acel cens: a) Președinții sau vicepreședinții vreunei Adunări legislative. b) Deputații cari au făcut parte din trei sesiuni. c) Generalii. d) Colonelii cari au o vechime de trei ani. e) Cei ce au fost miniștri sau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
230 000 lei; Cheltuieli: 79 002 000 lei; Deficit: 11 172 000 lei; Datoria flotantă: 46 303 553 lei; Datoria externă. 116 577 964 lei.76 Mai târziu Petre Mavrogheni, noul ministru de Finanțe, a restabilit situația financiară, a creat însemnate resurse noi și a ridicat creditul României în străinătate.77 100 bucureștii de altădată din 16/28 decembrie 1869: „Greșeala noastră a fost însă că pe de o parte am venit cu proiecte de legi cari au spăriat Europa și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
122 și frumoasa casă Grigore Cerchez 123, în stil gotic. Ultima casă clădită din nou este Palatul funcționarilor publici 124. În anii din urmă s-au mai clădit câteva case moderne. Pe partea cu numerele soț transformarea a fost mai însemnată.125 În colț, față cu cheiul, era o mică căsuță și alături Schitu Măgureanu 126. Ca clădiri noi avem mai întâi casa colț cu str. Carol, unde este instalat biroul Casei Pathé. Pe locul unde este clădit Palatul Poștelor se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
intersectează strada Știrbei-Vodă în spatele Palatului Regal. 195. Dacă ne referim numai la zona centrală a Bucureștilor de pe la 1870, enumerația lui Bacalbașa (cu unele omisiuni: clădirea Teatrului Național, inaugurată în 1852, palatul Când mă uit înapoi îmi dau seama cât de însemnate transformări au suferit Bucureștii. În alte orașe mari din Europa întâlnești pe lângă numeroase firme comerciale noi și foarte multe firme vechi. În București, firmele comerciale apar și dispar ca pe dinaintea unui caleidoscop, aproape nimic nu este stabil, totul este înlocuit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lungime totală de 203 104 m, din care 119 460 m pavate cu piatră cubică sau „piatră ordinară de Prahova“), 25 000 de case, 300 de locuri virane, șase piețe publice, 114 biserici ortodoxe, zece sinagogi, 40 de hoteluri „mai însemnate“, 100 de cafenele, 600 de trăsuri de stradă, zece poduri peste Dâmbovița (dintre care unul de piatră, altul de fier și opt de bârne de lemn), 14 tipografii, 12 librării, opt băi de aburi, 349 sacale de apă etc. (v.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mai erau câteva cofetării cunoscute, dar de clasa [a] 2-a și a 3-a. În strada Carol cofetăriile Iorgu Constantinescu și Pascu. În Zlătari, cofetăria Baltador 214. În Episcopie, cofetăriile Tănăsescu 215 și Rădulescu. cafenele erau multe. Cea mai însemnată era cafeneaua Fialkovsky. Aci se făcea marea politică a zilei, aci veneau toți liberalii, cari erau în opoziție pe vremea aceea; aci se punea țara la cale. Cafeneaua, cu două biliarde și cu o altă sală în fund, unde se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cafenea și restaurant și mare joc de cărți. Era locul de întâlnire de preferință al agricultorilor. Arendași, proprietari, greci în mare parte, se adunau aci și jucau cărțile pe sume mari. Stosul era jocul la modă și diferențele erau foarte însemnate. Localul era ținut de un grec anume Colaro, care, mai târziu, a ridicat Hotelul și restaurantul Colaro pe strada Smârdan.220 Pe vremea aceea, și câțiva ani mai târziu, în locul actualului Hotel Colaro era altă casă mai mică și o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ionescu, venit mai târziu. Înainte de I.D. Ionescu a fost Romanescu. Acesta își debita mono loagele și versurile prin cafenelele-concerte întunecoase; tot pe asemenea scene inferioare a debutat și Aristizza, fiica lui Demetriadi 242, soția lui Romanescu, mai târziu cea mai însemnată artistă a scenei române. În aceeași vreme cafeul-concert a fost înveselit de verva unui comic, anume Fillkovsky. Despre acesta îmi aduc foarte puțin aminte. Știu numai că era foarte mult apreciat, căci el a inaugurat genul cupletului satiric de actualitate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anume Fillkovsky. Despre acesta îmi aduc foarte puțin aminte. Știu numai că era foarte mult apreciat, căci el a inaugurat genul cupletului satiric de actualitate. Pe vremea pe care o descriu exista cântărețul care, a doua zi după fiecare eveniment însemnat, îl cânta în versuri de actualitate. Astăzi, cântărețul a dispărut. După 50 de ani, acest gen vesel, curat, lipsit de obscenități, plăcut intelectualității, literar, nu-l mai cultivă nimeni. Neapărat, cauza este că nu mai rentează. Căci, să nu uităm
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să trăiască bine. Deși am avut în București atâția băcani de frunte, totuși aproape nici o firmă n-a ajuns până în zilele noastre. Și din acest punct de vedere fragilitatea tuturor lucrurilor și lipsa spiritului de continuitate ne deosebește. Cel mai însemnat băcan al timpului era Staicovici. Negustor de vremea veche, ponderat, cinstit, conștiincios, serios, figură impunătoare, parcă-l văd încă în ușa prăvăliei de pe Calea Victoriei, într-un lung pardesiu cenușiu, cu ochelarii pe nas, privind de sus. Era prototipul negustorului din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
284. Librăria Ig. Haiman se afla pe Calea Mogoșoaiei, nr. 74, în fața Palatului Regal (pe la 1890); ea a fost „cea dintâi librărie care a introdus la noi cărțile străine în depozit permanent“ (George Costescu, op. cit., p. 233). tipografiile: Cele mai însemnate erau: tipografia Ispirescu 285, Conduratu 286, Gobl287. Mai erau încă și altele, precum a lui Weiss 288, a lui Cucu289 etc. farmaciile: Farmacii ținute de români nu cred să fi fost pe atunci. Comerțul farmaciei a fost introdus în România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Martinovici, Păun Popescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.292 Cele mai mari magazine cu articole de mode erau române sau franceze. Pentru pălării era Madame Volays. Pentru mătăsuri magazinele „Aux villes de France“ și „À la ville de Lyon“. avocații: Cei mai însemnați avocați ai epocii erau Bosianu, considerat ca cel mai mare jurisconsult al țării și având cea mai mare autoritate, cât și Gheorghe Costa-Foru. Amândoi aceștia s-au dus la Paris fiind oameni maturi. Au luat doctoratul în Drept la o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa că nu toți grecii erau fanarioți e de domeniul evidenței. 308. Afirmația lui Bacalbașa e prea tranșantă; în a doua jumătate a secolului al XIX-lea populația Bucureștilor nu era chiar atât de omogenă cum susține el (o parte însemnată a comerțului nu se afla în mâinile românilor, fapt înregistrat și de notele subliniare ale cărții de față); populația „de alt neam“ a Bucureștilor, precizează C.C. Giurescu (Istoria Bucureștilor, pp. 267-268) s-a ridicat întotdeauna la un procent destul de important
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Gh. Vernescu), iar în Senat, Ion Ghica, Ion Deșliu, P. Lungeanu. 348. Ca șef al cabinetului liberal venit la putere în decembrie 1870 Ion Ghica se pronunțase împotriva modificării Constituției, modificări preconizate de către grupările Dacă Ion Ghica era cel mai însemnat om politic al opoziției, în schimb, adevăratul luptător de toate zilele, omul popular, omul al cărui nume răsuna în țară și atrăgea tineretul în galeria Senatului, în zilele de mari dezbateri, era Ion Deșliu. Om independent, fără idei hotărâte, așa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
septembrie 1850. 11. Trenul mortuar cu corpul neînsuflețit al fostului domnitor al Principatelor Unite a intrat în țară la 15/27 mai 1873, prin punctul de frontieră Ițcani; ceremonia funebră a Numeroase cuvântări funebre au fost rostite, dar cele mai însemnate au fost acele ale lui Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu și Petre Grădișteanu. Dar al lui Mihail Kogălniceanu a fost un mic cap d-operă de elocință, înălțime de cugetare și perfecțiune literară. De aceea îl dăm aci în întregime pentru ca să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1874, p. 3) Proiectul de lege pentru instituirea unei bănci naționale de scompt și circulațiune, În iulie se fac alegeri comunale în București. Alegerile se făceau atunci pe 4 colegii, după cens, iar candidații erau aleși numai dintre cei mai însemnați fruntași. Iată numele aleșilor cât și numărul de voturi obținut de către aleși. Colegiul I Principele Dimitrie Ghica, 90 voturi; Colonel George Manu, 81 voturi; Principele Alex. Știrbey, 81 voturi. D.C.D. Atanasiu, 48 voturi. Colegiul II Grigore Cantacuzino, 122 voturi; Vasile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în curând va intra în luptă cu împărăția turcească, venea la București să pipăie terenul. Ei bine, oameni ca Beizadea Mitică Ghica și generalul Florescu nu voiau să lase lui Lascăr Catargiu cel dintâi rol în niște împrejurări atât de însemnate. Pe când la București se țeseau intrigile acestea, în Balcani bandele bulgare încep să se miște. Iar Serbia face pregătiri militare.8 În această atmosferă se fac alegerile generale pentru Cameră în luna aprilie 1875. vestitele alegeri din 1875 După legea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
afirme ca un stat de sine stătător care, pentru întâia oară în existența sa, a putut trata de la egal la egal cu o mare împărăție.68 În Cameră au fost discuții pasionate. Mihail Kogălniceanu, din opozițiune, a rostit cel mai însemnat discurs în contra Convențiunii.69 Opozițiunea a calificat Convențiunea ca fiind o mare nenorocire pentru țară. Românul de la 1 iulie apare încadrat în doliu. În capul ziarului, pe întâia coloană, se citește: „București, 30 Cireșar (12 Cuptor). Ieri 29 iuniu s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vernescu, Ion Brătianu, Stolojan, Chițu, Candiano, A.G. Golescu, C. Fusea și Furculescu.74 272 bucureștii de altădată 73. ROM., an. XIX, 30 iunie, 1 iulie 1875, p. 581. Mult discutata - atunci - convenție comercială cu Austro-Ungaria, la realizarea căreia o contribuție însemnată și-a adus-o ministrul de Externe al României Vasile Boerescu, marca - așa cum am mai arătat - o necesară atitudine de independență (nu numai economică) a României, în preajma dobândirii independenței politice depline, fapt pe care cea mai mare parte a liberalilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
De ce nu era bun Rosetti, și de ce era mai bun Vernescu? Fiindcă Rosetti trecea drept un revoluționar zvăpăiat, franțuzit și cu idei nepotrivite pentru țara românească, pe când Vernescu era un liberal moderat, așezat și mai ales om cu o avere însemnată. anul 1876 287 24. Cum am mai amintit, răscoala din Bosnia și Herțegovina izbucnise în vara anului 1875; Serbia și Muntenegru vor declara război Imperiului Otoman la 18/30 iunie și respectiv la 20 iunie/2 iulie 1876, după înăbușirea în sânge
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]